Page 96 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 96
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 458 ® JOI 27 IULIE 1972
bowbeioth*»
P R O I E C T
■ telegrame ■ note »
L E G E
dependente şi paşnice, lărgirea schimburilor
cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României aprobat acordul de tre cele două ţări, pe principiul reciprocită
Guvernul indian a
în domeniile economiei, culturii, sportului în
ţii.
la Simia
(Urmare din pagina a 3-a) munelor şi oraşelor; activita să asigure prin plan dezvol voltarea planificată a con portului asupra executării pla Discursul premierului
tea unităţilor economice şi so tarea bazei tehnico-materiale, strucţiilor de locuinţe, a lu nului de stat.
care cuprinde: activitatea de cial-culturale direct subordo recrutarea şi pregătirea per crărilor edilitare şi gospodă Art. 106. Comitetul de Slat DELHl 26. — Trimisul special Agerpres, Golda Meir în
producţie industriala, agrico nate consiliului popular jude sonalului din aceste unităţi, reşti ; să coordoneze întreaga al Planificării participă la dez Ion Putinelu, transmite: Premierul indian,
lă, de construcţii, transporturi, ţean, precum şi activitatea mijloacele materiale şi băneşti activitate a unităţilor social- baterea de către organele de Indira Gandhi, a prezidat, marţi seara, o şe
circulaţia mărfurilor, prestări desfăşurată pe teritoriul ju necesare desfăşurării în bune culturale de pe teritoriul res conducere colectivă din mi dinţă a guvernului, în cadrul căreia a fost parlamentul israelian
de servicii, social-culturală şi deţului de toate unităţile e- condiţii a activităţii lor, în pectiv. Ministerele, opntralele, nistere, celelalte organe cen discutată procedura ce va fi urmată pentru
de gospodărire comunală des conomice şi social-culturale de concordantă cu obiectivele întreprinderile, comitetele e- trale, centrale şi unităţi asi ratificarea acordului indo-pakislanez de la TEL AVIV 26 (Agerpres). — Intr-un discurs
făşurată de unităţile din sub- interes republican ; lucrările dezvoltării economico-sociale xecutive ale consiliilor popu milate acestora, precum şi de Simla. rostit miercuri în Knesset (parlamentul isra
ordinea consiliului popular o- edilitar-gospodăreşti efectuate a tării. lare, toate unităţile socialiste către consiliile populare şi După o scurtă prezentare a principalelor elian), primul ministru al Israelului, Golda
răşenso şi de unităţile coope prin contribuţia în bani şi în Art. 101. Comitetele execu răspund de realizarea integra comitetele executive, a pro prevederi ale acordului, guvernul a aprobat Meir, a lansat un apel preşedintelui Reou-
ratiste ; activitatea desfăşura muncă a locuitorilor. tive ale consiliilor populare lă a sarcinilor de plan cu pri iectelor de plan şi a modului documentele elaborate la Simla şi le-a trans blicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, propunîndu-i
tă pe teritoriul oraşului de u- Art. 93. In activitatea de e- comunale, orăşeneşti şi jude vire la creşterea veniturilor de realizare a sarcinilor de mis spre semnare preşedintelui tării. Este o inlîlnire imediată pentru începerea de tra
nităfile din subordinea consi laborare şi executare a pla ţene au obligaţia să organi oamenilor muncii, aprovizio plan ; aprobă sau avizează, vorba de procedura adoptată în toate cazurile tative — transmit agenţiile Reuter şi France
liului popular judeţean şi de nurilor, comitetele executive zeze şi să contrc.ie/e activita narea cu mărfuri şi servicii, potrivit legii, modificarea sau cînd s-a pus problema aprobării acordurilor Presse. ,,Sâ ne întîlnim ca egali — a spus
cele de interes republican; ale consiliilor populare jude respectarea riguroasă a regi virarea unor sarcini de plan. internaţionale încheiate de India. Cu toate a-
contribuţia gospodăriilor per ţene au următoarele sarcini şi tea comercială şi de prestaţii mului preturilor, înfăptuirea Art. 107. Comitetul de Stat cestca, avîndu-se în vedere importanta docu Golda Meir — şi să facem un efort suprem
pentru a ajunge la o soluţie negociată".
sonale ale membrilor coope atribuţii principale : de servicii, să asigure repar acţiunilor cu caracter social- al Planificării, ca organ de mentului. în cele două camere ale Parlamen Referindu-se la iniţiativa preşedintelui Sa
rativelor agricole de produc a) organizează şi îndrumă tizarea judicioasa a fondului cultural, urmărind îmbunătă specialitate în activitatea de tului va începe, săptămîna viitoare, o dezba dat, din februarie anul trecut, cu privire la
ţie, a gospodăriilor individua activitatea comitetelor execu de mărfuri pe localităţi şi sis ţirea continuă a condiţiilor de planificare : tere largă asupra acordului, ce va fi prece
le şi a meseriaşilor la consti tive ale consiliilor populare o- a) organizează periodic con dată de o declaraţie a ministrului de externe, redeschiderea Canalului de Suez, premierul
israelian a afirmat că guvernul său „nu în
tuirea resurselor centralizate râşeneşti (municipale) şi co teme comerciale, respectarea muncă şi de viată, a bună sfătuiri de lucru cu conducă Swaran Singh. Dezbaterile din forul legisla
ale statului şi la satisfacerea munale cu privire la elabora preturilor ,- să realizeze dez- stării populaţiei. torii comnartimentelor de pla tiv se vor concretiza într-o „moţiune de chide uşa unor măsuri provizorii“. „O astfel
de reglementare, a subliniat Golda Meir. ar
nevoilor de bunuri şi servicii rea şi executarea planurilor, nificare din ministere, ai al consideraţie", care nu va putea însă să împie putea constitui o contribuţie reală pe calea
ale populaţiei, lucrările de in asigurînd încadrarea acestora tor organe centrale şi orga dice ratificarea
teres obştesc efectuate prin în planul national unic de CAPITOLUL IV ne locale ale administraţiei de spre pacea deplină şi realizată prin acord“.
contribuţie în bani şi în mun dezvoltare economico-socială Premierul israelian a declarat că o asemenea
că a locuitorilor. a tării ! Atribuţiile şi răspunderile Consiliului stat, precum şi din centrale şi măsură provizorie nu ar rămîne izolată
Art. 91. In activitatea de e- b) răspund de elaborarea şi unităţi asimilate; Referitor la normalizarea
laborare şi executare a pla realizarea planurilor de către b) - coordonează activitatea
nurilor, comitetele executive unităţile economice şi social- de Miniştri şi altor organe centrale de perfecţionare a cadrelor relaţiilor dintre Japonia S. U. A.
din domeniul planificării ;'
ale consiliilor populare orăşe culturale subordonate, asigu c) atrage, pe timp limitat,
neşti au următoarele atribuţii rînd folosirea intensivă a în în activitatea de dezvoltare în "realizarea unor lucrări de şi Coreea
principale: tregului lor potential, utiliza încercările Administraţiei de
a) răspund de întocmirea şi rea raţională a fondurilor ma planificare, cu aprobarea Con TOKIO 26 (Agerpres). — Agenţia ACTC in
realizarea planurilor de către teriale şi băneşti; ' economico-socială planificată siliului de Miniştri, cadre din formează că la Tokio a avut loc o reuniune ? respinge amendamentul
unităţile proprii din industrie, c) urmăresc ca planurile u- compartimentele de planifica a reprezentanţilor diferitelor cercuri politice-
construcţii, comerţ, gospodărie nitătilor de interes republi re din ministere, alte organe reuniune consacrată Declaraţiei comune a Cooper-Brooke înfruntă
comunală şi de către unităţi can şi planurile unităţilor de Art. 102. Consiliul de Mi a preveni apariţia dereglări centrale şi organe locale ale Nordului şi Sudului Coreei, din 4 iulie, şi re
le social-culturale; interes local să asigure siste niştri — organul suprem al lor. administraţiei de stat şi din afirmării prieteniei japono-coreene. o nouă opoziţie
b) asigură folosirea deplină matizarea dezvoltării economi- administraţiei de stal — con In acest scop. Comitetul de unităţi economice. Aqentia menţionează că vorbitorii au sus
a potenţialului de producţie co-sociale a judeţului, valori duce întreaga activitate exe Stat al Planificării împreună Art. 108. In exercitarea atri ţinut in unanimitate declaraţia comună a Nor
existent, utilizarea optimă a ficarea optimă a forţei de cutivă de dezvoltare economi cu ministerele şi celelalte or buţiilor sale, în toate fazele dului şi Sudului Coreei şi lupta justă a popo WASHINGTON 26 (Agerpres). — Eforturi
resurselor materiale de mun muncă şi a resurselor natura co-socială planificată a tării, gane centrale şi organele lo de elaborare şi de realizare a rului coreean pentru reunificarea independen le Administraţiei S.U.A. de a împiedica tre
că, gospodărirea raţională a le, îmbunătăţirea continuă a răspunde de elaborarea pin cale ale administraţiei de stat: planului, Comitetul de Stat al tă şi paşnică a patriei. Vorbitorii, afirmă cerea prin forul legislativ a amendamentului
condiţiilor de muncă şi de
fondurilor materiale şi bă nului national unic şi a buge a) analizează realizarea pla Planificării colaborează per Cooper-Brooke (cerînd suprimarea fondurilor
neşti ; creşterea aportului u- viată a populaţiei din jude tului de stat, precum şi de nului de producţie valoric pe manent cu ministerele, cele agenţia, au insistat asupra promovării de alocate forţelor americane din Indochina şi
ţul respectiv.
schimburi între Japonia şi Coreea, asupra
nitătilor locale la dezvoltarea realizarea acestora după adop principalele produse şi desti lalte organe centrale şi orga normalizării relaţiilor lor de stat şi asupra retragerea totală a acestora concomitent cu
de ansamblu a oraşului, la Art. 94. Comitetele executi tarea lor de către Marea A- naţia acesteia ; realizarea nor nele locale ale administraţiei întăririi prieteniei dintre popoarele celor do eliberarea prizonierilor americani) au înlîm-
îmbunătăţirea condiţiilor de ve ale consiliilor populare ju dunare Naţională. melor de consum şi de stocuri de stat în vederea orientării pinat o nouă şi viguroasă opoziţie. Dacă luni
muncă şi de viată ale popu deţene şi orăşeneşti au urmă In exercitarea artibutiilor la principalele materii prime unitare a întregii activităţi de uă ţări. noaptea, în Senat, guvernul sacrificase leoea
laţiei ; toarele drepturi şi obligaţii sale, Consiliul de Miniştri sta şi materiale; îndeplinirea pla planificare. Agenţia coreeană menţionează că reuniu ajutorului pentru străinătate, obtinînd respin
c) urmăresc ca planurile e- cu privire la executarea pla bileşte reguli unitare de ela nului de investiţii şi utilizarea Conducătorii direcţiilor de nea a adoptat în unanimitate un apel către gerea sa pentru a eluda amendamentul amin
laborate de întreprinderile din nului unităţilor de interes re borare şi fundamentare a capacităţilor de producţie ; re planificare din ministere şi poporul japonez, în care se exprimă sprijin tit, a doua zi, oponenţii politicii S.U.A. în
subordinea consiliului popular publican : planurilor, în profil de ramu alizarea veniturilor populaţiei centrale, precum şi ai direc deplin pentru declaraţia Nordului şi Sudului Asia de sud-est au reluat ofensiva, în ambe
judeţean şi cele de interes a) exercită controlul asu ră, departamental şi teritorial ; şi acoperirea acestora cu pro ţiilor de planificare judeţene le Camere ale Conqresului. Senatorul repu
republican să asigure folosi pra activităţii economice şi aprobă sistemul indicatorilor, duse şi servicii; executarea şi a municipiului Bucureşti Coreei. Apelul se pronunţă pentru promova blican Edward Brooke a reintrodus amenda
rea deplină a capacităţilor de sprijină organele de conduce a normelor şi normativelor u- planului de comerţ exterior şi se numesc şi se eliberează rea prieteniei între Japonia şi Coreea, stabi mentul, de data aceasta însoţind proiectul le
producţie şi a forţei de mun re colectivă în stabilirea mă tilizate în planificare, anali a balanţei de plăti externe; din funcţie cu avizul Comite lirea de relaţii diplomatice cu R.P.D. Coreea gii pentru furnituri militare, care prevede
că, ridicarea eficientei econo surilor necesare pentru înde zează în diferite faze, pe sec realizarea indicatorilor de efi tului de Stat al Planificării. nă, pe baza principiilor neagresiunii, egalită alocarea unei sume de peste 20 miliarde do
mice ; colaborează cu centra plinirea integrală a sarcinilor toare de activitate, în profil cientă economică ; Art. 109. Ministerul Finanţe lari in acest scop, proiect ce urmează să fie
lele, ministerele şi celelalte de plan ; departamental, teritorial şi pe lor, Direcţia Centrală de Sta ţii şi neamestecului în probleme interne, pen supus aprobării Senatului, săptămîna viitoa
organe centrale la elaborarea b) avizează, tinînd seama ansamblul economiei nationale b) propune Consiliului de tistică, Ministerul Muncii, Co tru sprijinirea şi accelerarea reunificării in re.
soluţiilor optime din punct de de gradul de utilizare a po proiectele planurilor cincinale Miniştri măsuri pentru reali mitetul de Stat pentru Pre
vedere economic şi social pri tenţialului existent, dezvolta şi proiectele planurilor anua zarea ritmică şi integrală a turi, Comitetul de Stat pentru
vind dezvoltarea capacităţilor rea capacităţilor de producţie le, spre a asigura valorifica sarcinilor planului de stat, Economia şi Administraţia Lo
existente sau crearea de noi şi amplasarea de noi capaci rea optimă a potenţialului tă pentru menţinerea dinamismu cală, Inspectoratul General de 11,05 Dialogul instrumentelor ; terară; 18,55 Poşta melodiilor —
unităţi economice; tăţi sau obiective de investi rii, gospodărirea cu randa lui şi echilibrului în econo Stal pentru Controlul Calită Cinema 11.15 Din ţările socialiste; 11,30 program de muzică uşoară la
Uvertura la opera „Nevestele
cererea ascultătorilor; 19,40 Jur
d) acţionează în vederea ex ţii ; ment maxim a patrimoniului mie ; ţii Produselor, băncile şi ce vesele din Windsor“ de Otto nal dc vacanţă: zile de muncă
DEVA : Toamna clipycnnilor.
tinderii cooperării dintre în c) avizează folosirea fondu naţional. c) adoptă sau, după caz, i- lelalte organe centrale au în seriile I-IT („Patria“); Anna ce Nicolal; 11,40 C'intcce pentru co patriotică la staţiunea republi
treprinderile de interes local rilor proprii ale întreprinde nitiază măsuri pentru redis activitatea de planificare, fie lor 1000 de zile, seriile I-II („Ar pii, dc Ion Rădulescu; 12,00 Dis cană a tinerilor naturalişti.
,/n.gjict,
cul zilei: Doina Badea; 12,15
şivcele de interes republican; rilor republicane constituite Consiliul de Miniştri orga tribuirea mijloacelor materia care- în domeniul său, atribu ta“) ; SIMERIA : Dragoste la Recital de operă Nicolai Ghiau-
e) coordonează şi răspund din beneficii sau din alte sur nizează executarea planului zero grade („Mureşul“) ; HU rov; 12,30 Intilnirc cu melodia Televiziune
NEDOARA: Trafic („Siderurgis-
de dezvoltarea edilitar-gospo- se pentru construcţia de o- national unic, stabileşte, pe le în funcţie de priorităţile ţiile şi răspunderile stabilite tul“); CALAN: Un cuib de no populară şi interpretul prefe
dărească a oraşului, organi biective social-culturale ; ministere şi alte organe cen din economie ; adoptă sau, du prin prevederile acestei legi bili („11 Iunie“) ; GHELAR : rat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 A- 9.00 Deschiderea emisiunii
vanuremieră cotidiană; 13,30 Es
zează participarea cetăţenilor d) adoptă, în colaborare cu trale, consiliile populare ju pă caz, iniţiază măsuri pentru sau ale legilor lor de organi Vara de altă-dată („Minerul“) ; tivală — muzică de prinz ; 14,40 de dimineaţă ;
prin contribuţie voluntară la organele centrale de speciali deţene şi al municipiului introducerea în circuitul eco zare. PETROŞANI: Aventuri la Ma Compozitorul săptăminii — Piotr 9,05 România în lume;
rea Neagră, seriile I-II („7 No
cclli mp
aceste lucrări; asigură ca pla tate, măsuri pentru protejarea Bucureşti, indicatorii şi măsu Art. 110. Consiliul Econo iembrie“) ; Floarea de cactus Ilici Ceaikovski; 14,40 V ' 9,35 Prietenii lui Aşchiută;
lodii populare: 15,00 Buletin de
nurile cu privire la lărgirea mediului natural ambiant, pre rile care asigură înfăptuirea nomic şi valorificarea superi mic — organ de partid şi de („Republica“) ; UUPENI : Adio, ştiri; 15,05 Tribuna radio; 15,20 10.00 Curs de limba fran
bazei tehnico-materiale a co venirea poluării aerului şi a- prevederilor legii de addpta- oară a rezervelor existente în stat — exercită controlul u- d-le Cliips, seriile I-II („Cul Arii din operete; 15,35 Muzică ceză. Lecţia a 7-a ;
tural“); LONEA: Vinovatul este
merţului, a activităţilor so pelor, precum şi a degradării re a planurilor cincinale şi a- economie, a întregului poten nitar al îndeplinirii liotărîrilor în casă („Minerul“); ANINOA- de estradă; 16,00 Radiojurnal ; 10.30 Ex-Terra 72;
16.15 Frumoasă ne este tinere
cial-culturale şi de servicii să solului; exercită controlul ri nuale. ţial economic ; de partid şi a legilor tării, în SA: B. D. la munte şi la marc ţea — cintece; 16,30 Ştiinţa la 11.00 Telecinemateca ; „Me
(„Muncitoresc“) ; PAROŞENI :
fie în concordantă cu creşte guros asupra modului în care Consiliul de Miniştri contro Esop („Energia“) ; PETRILA : zi; 16,35 Interpreţi de muzică najeria de sticlă" ;
rea populaţiei, cu dezvoltarea unităţile economice folosesc lează sistematic mersul între d) elaborează proiectul ra- toate domeniile de activitate. Dincolo de brazi („Muncito ponulară: 16,50 Publicitate radio: 12.40 Telejurnal;
17.00 Antena tineretului; 18,00
industriei şi a celorlalte ra fondurile destinate acestor lu gii activităţi economico-sociale resc“); VULCAN: Pentru că se Orele scrii: 20,00 Tableta de sea 17.30 Deschiderea emisiunii
muri ale producţiei _ materia crări. şi ia măsuri pentru perfecţio iubesc („Muncitoresc“); URI- ră; 20,05 Zece melodii prefera de după-amiază. Emi
CANI: Cele 7 logodnice ale ca
le din oraşul respectiv. Art. 95. In fiecare judeţ, narea acesteia ; examinează CAPITOLUL V poralului Zbruev („7 Noiem te: 20,40 Instrumentişti de sca siune în lintba maghia
mă ai muzicii populare; 21,00
Art. 92. Comitetele executi precum şi în municipiul Bucu periodic mersul îndeplinirii brie“); ORAŞTIE: Locotenentul Revista şlagărelor; 21.25 Moment
ve ale consiliilor populare ju reşti, se organizează direcţii sarcinilor stabilite şi ia mă Conducerea de către partid a dez Bullitt („Patria“); Neînfricatul poetic: 21,30 Bijuterii muzicale; ră;
Gyula vara şi iama („Flacăra“);
22.00 Radiojurnal; 22,30 Festiva
deţene elaborează proiectele de planificare, subordonate suri pentru mobilizarea rezer HAŢEG: Incidentul („Popular“); lul naţional de muzică uşoară 18.30 La volan;
planurilor cincinale şi anuale comitetelor executive ale con velor şi realizarea integrală a BRAD : Evadare din planeta — 1972. Concurs de creaţie : 18,50 De la decizie la acţiu
de dezvoltare economico-so siliilor populare judeţene sau planului. Consiliul de Miniştri maimuţelor („Steaua roşie“) ; 23,20 Concert de scară; 24,00 ne. îndeplinirea hotă-
GURABARZA: Doar un telefon
cială a judeţelor, care vor cu al municipiului Bucureşti, cît întocmeşte raportul general voltării economico-sociale planificate („Minerul“); ILIA: Turnul de a- Buletin dc ştiri; 0,03-6,00 Estra rîrilor Conferinţei Na
da nocturnă.
prinde : planurile de dezvol şi Comitetului de Stat al Pla cu privire la executarea pla raraă („Lumina“); GEOAGIU- ţionale a P.C.R. i
tare economico-socială a co- nificării. nului cincinal şi anual şi îl BA.I: Decolarea. 19,20 1001 de seri;
prezintă Marii Adunări Nati a ţării. Atribuţiile organelor supreme Radio Timişoara 19.30 Telejurnal ;
Planificarea creşterii nivelului onale. Radio Bucureşti 18,00 Actualitatea radio : 18,10 20.00 Festivalul naţional de
Art. 103. Comitetul de Stat PROGRAMUL I: 6,00 Muzică Bilanţ şi perspectivă în judeţul muzică uşoară ;
de trai al populaţiei al Planificării elaborează pro ale puterii de stat şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal ; IOACHIM MOGA, prim-secretar 21.00 Tinerii despre ei înşişi ;
Hunedoara, vorbeşte tovarăşul
8,00 Sumarul presei; 9,30 Odă
punerile pentru proiectul pla
limbii române; 9,50 Muzică u- al Comitetului judeţean Hunedoa 21.40 Pagini de umor: „A-
nului national unic de dezvol şoară; 10,00 Buletin de ştiri ; venturi în epoca de
' Art. 96. Obiectivele privind Unităţile socialiste trebuie tare economico-socială, asigu Art. 111. întreaga activitate Art. 114. Consiliul Suprem 10,05 Melodii populare ; 10,30 ra al P.C.R.; 18,20 Piese pentru piatră" ;
creşterea continuă a nivelului să realizeze măsurile planifi ră cuprinderea în plan a în de dezvoltare economico-so al Dezvoltării Economico-So Clubul călătorilor; 10,50 Piese de pian şi flaut de Filip Lazăr şi 22.30 „24 de ore".
de trai al populaţiei şi mij cate privind îmbunătăţirea tregului potenţial de produc cială planificată a tării se ciale — care funcţionează sub estradă; 11,00 Buletin de ştiri ; Vasile Jianu; 18,40 Emisiune li
loacele necesare realizării a- condiţiilor de muncă şi de ţie al tării în condiţiile creş desfăşoară sub conducerea îndrumarea Consiliului de
cestor obiective se vor stabi protecţia muncii, construcţia terii eficientei activităţii eco Partidului Comunist Român — Stat — va conlucra strîns cu
li în strînsă concordantă cu de locuinţe, cămine, creşe, nomice ; răspunde de echili forţa politică conducătoare a organele de partid şi de stat
dezvoltarea producţiei mate grădiniţe, cantine şi alte ac brul material, financiar, mone întregii societăţi. la elaborarea prognozelor şi
riale şi creşterea productivi ţiuni similare. tar şi valutar al economiei Art. 112. Marca Adunare a planului unic ; întocmeşte PRONOEXPRES
tăţii muncii sociale, cu volu Art. 98. Unităţile economice atît la elaborarea, cît şi în e- Naţională adoptă planurile studii şi dezbate principalele Mica publicitate
mul venitului national şi al producătoare de bunuri de xecutarea planului ; participă cincinale şi planurile anuale orientări ale dezvoltării eco
de dezvoltare economico-so
consum trebuie să asigure
fondului de consum. sporirea şi diversificarea pro la elaborarea prognozelor pe cială. nomico-sociale a tării, prezen- Schimb apartament, con Vînd MZ 250 în rate sau
In planurile cincinale şi a- ducţiei de mărfuri alimentare, termen lung. Art. 113. Consiliul de Stat, tînd concluziile şi propunerile fort I, Haţeg, cu similar De schimb 125. Agafia Burza, Rezultatele concursului
nuale se vox stabili : îmbrăcăminte, produse de fo Comitetul de Stat al Planifi organ suprem al puterii de sale conducerii de partid şi va sau Hunedoara. Vînd Zam. nr. 30 din 26 iulie 1972:
a) creşterea veniturilor popu losinţă îndelungată şi de uz cării elaborează metodologia stat cu activitate permanen de stat. piese motocicletă K 125. In
EXTRAGEREA 1: 16, 25,
laţiei urmărind aplicarea prin gospodăresc, bunuri cu carac de întocmire a planurilor cin tă, controlează, între sesiuni formaţii Haţeg, telefon 162. Vînd Trabant 601, perfec 44, 15. 42. 17.
cipiului repartiţiei după can ter cultural-sportiv şi a al cinale şi anuale ; stabileşte, le Marii Adunări Naţionale, Art. 115. Prezenta lege in tă stare. Informaţii joi şi du
titatea şi calitatea muncii, a tor mărfuri solicitate de popu în mod unitar, conţinutul şi modul în care se asigură dez tră în vigoare la ................. Pe Vînd motor tăiat lemne, EXTRAGEREA a Il-a : 33,
principiilor echităţii socialiste; laţie, să ridice permanent ca metodele de determinare a in voltarea economico - socială data intrării în vigoare orice în bună stare — Marcu Ilie, minică, Orăştie, str. Luminei 8, 38, 35, 5.
creşterea salariului real şi a litatea produselor fabricate. dicatorilor, normelor şi nor planificată a tării. dispoziţii contrare se abrogă. Mihai Eminescu 82, Haţeg. 4, telefon 334.
veniturilor reale ale ţărăni Art. 99. Unităţile comercia mativelor utilizate în planifica
mii ; le şi cele prestatoare de ser re ; urmăreşte continua perfec
b) noi locuri de muncă prin vicii sînt obligate să ia mă ţionare şl raţionalizare a sis
dezvoltarea producţiei mate suri pentru cunoaşterea cere temului informaţional al pla
riale, şi în primul rînd a in rilor consumatorilor, reparti nificării, promovarea metode nică de numai 26 hectare, în
dustriei ; zarea raţională a reţelei co lor şi tehnicilor moderne de Toate forţele - folosite cu maximum cel mult 6 zile se putea slrîn-
c) mijloacele materiale şi merciale pe teritoriu, forma planificare. ge recolta de pe întreaga su
băneşti alocate pentru acţiu rea cadrelor şi ridicarea nive Art. 104. Comitetul de Stat prafaţă cultivată — 160 hec
nile social-culturale, fondurile lului lor de pregătire profe al Planificării elaborează ana tare. Randamentul scăzut la
destinate pensiilor, burselor, sională pentru îmbunătăţirea lize şi studii care să asigure recoltat se datoreşte slabei
alocaţiilor de stat pentru co continuă a servirii populaţiei. fundamentarea multilaterală a de randament la stringerea recoltei ! organizări a muncii, faptului
pii ; acţiunile şi fondurile a- Ministerele şi celelalte or propunerilor privind dezvol că lucrul în cîmp se începe
locate pentru protecţia mun gane centrale trebuie să exer tarea echilibrată şi eficientă tîrziu şi se termină devreme.
cii, extinderea reţelei de o- cite un control exigent asu a economiei nationale, accele Spre exemplu, în ziua de 25
crotire a sănătăţii şi îmbună pra realizării volumului de rarea procesului reproducţiei C.A.P. Geoagiu şi Aurel Vlai- iulie a.c., cu combinele s-au
tăţirea asistentei medicale, mărfuri destinat vînzârii că socialiste lărgite, valorificarea (Urmară din Daa. 1) cu. încheiat recoltatul griului es tea fi mult avansat dacă în zi recoltat numai 35 tone grîu,
pentru dezvoltarea bazei ma tre populaţie, calităţii şi pre superioară a resurselor natu te C.A.P. Bâieşti. Aici au lu lele bune de lucru, cînd nu ceea ce reprezintă aproape
teriale a culturii, pentru odih turilor bunurilor de consum, rale şi utilizarea judicioasă a tone grîu. In prezent forţele Odată cu stringerea griului crat cu multă conştiinciozita se putea intra în lanuri cu jumătate din randamentul po
nă, turism, sport şi alte ase să asigure îndeplinirea rigu forţei de muncă, creşterea ni cooperatorilor şi ale mecani de pe ultimele hectare la te — aprecia directorul S.M.A. combinele, se făcea o largă sibil de realizat. Această si
C.A.P. Dobra şi Lăpuşnic —
Haţeg, Ioan Medrea — meca
menea acţiuni ; roasă a tuturor sarcinilor le velului de trai şi alte laturi zatorilor sînt concentrate la ne relata tovarăşul L. Circu, nizatorii Emil Racovitean, Va mobilizare a cooperatorilor la tuaţie se explică prin faptul
d) volumul de mărfuri ^şi gate de satisfacerea în condi ale dezvoltării economico-so- transportul recoltei, la treie- activist al Comitetului jude- sile Tămaş, Emil Bîldean, Ni- stringerea griului cu coasele că şeful fermei, ing. Ilie Stan
servicii, cantităţile de măr ţii optime a cererilor consu cialc. riş, eliberarea terenului, exe / şi secerile Printre unităţile ca, în loc să se ocupe de
furi ieftine şi articolele^ pen matorilor. Comitetul de Stat al Planifi cutarea arăturilor şi însămîn- » a» unde sînt de recoltat mari problemele campaniei, a fost
tru copii ; dezvoltarea şi mo Comitetul de Slat pentru cării controlează modul în ca tarea culturilor succesive. Pa suprafeţe şi este necesar să plecat, în prima jumătate a
dernizarea reţelei comerciale, Preţuri răspunde de aplicarea re unităţile socialiste asigură ralel cu aceasta se acordă a- Nici o zi pierdută, se treacă cu forte sporite la zilei aminlite, la Orăşlie. De
de alimentaţie publică şi a u- şi respectarea preturilor fixa în proiectele lor de plan uti tentie sporită onorării obliga secerişul manual se numără menţionat că nici conducerea
nitătilor prestatoare de servi te la mărfurile de larg con lizarea judicioasă a capacită ţiilor contractuale. C.A.P. Unirea, Sarmizegetusa, I.A.S. Haţeg nu acordă spri
cii atît la oraşe, cît şi la sum. ţilor, a fondurilor de producţie Un succes asemănător au nici un bob risipit! Sălaşu de Sus, Rîu Alb, Pui, jin suficient acestei ferme, ca
Ministerul Comerţului Inte şi de circulaţie a forţei de obţinut şi cooperatorii din Densuş, Livadea şi altele. re în plină campanie nu are
sate ; .
e) volumul de locuinţe, lu rior răspunde de organizarea muncă ; iniţiază sau adoptă Cigmâu, care au încheiat pri Un ritm nesatisfăcător de economist şi magaziner. Deoa
crările edilitar - gospodăreşti, şi îndrumarea unitară a în măsuri pentru organizarea în mii recoltatul pe comuna lucru la recoltarea griului se rece la I.A.S Haţeg mai tre
dezvoltarea şi modernizarea tregii activităţi de comerţ ; a- toate unităţile socialiste a Geoagiu. La stringerea recol tean de partid — în comuna colae Petru şi Remus Ancan. întîlneşte, de asemenea, la buie strînsă recolta de grîu
transporturilor în comun, ac sigurS încadrarea planului unei evidente riguroase pri tei au muncit cu dăruire şi Dobra s-a terminat secerişul. In unităţile agricole din raza I.A.S. Haţeg, îndeosebi la fer de pe mai mult de 250 hectare,
ţiunile pentru protejarea me privind vînzârile de mărfuri vind potenţialul material şi hărnicie mecanizatorii Nicolae La C.A.P Roşcanl şi Rădu- consiliilor intercooperatiste ma din Bretea Strei, deoarece se impune ca şi din partea
diului ambiant. în planul naţional unic de tehnic, precum şl modul de Stanciu, Ioan Rusu şi Antone leşti, unde majoritatea recol Haţeg şi Toteşti există insă timpul favorabil şi mijloacele Trustului I.A.S. să existe aju
Art. 97. Unităţile socialiste dezvoltare economico-socială, utilizare a acestuia. Tode, precum şi cooperatorii tei s-a strins manual, se lu restante serioase la recoltat. tor mal substantial şi concret.
au obligaţia să asigure la fie repartizează fondul de mărfuri Art. 105 Comitetul de Stat Elena Popa, Gheorghlia Stan crează din plin la treierlş. De Răminerea în urmă nu se da- mecanice nu sînt folosite ju In aceste zile este Imperios
dicios, La ferma amintită, un
care loc de muncă condiţiile pe judeţe şi răspunde de bu al Planificării exercită un ciu, Marioara Tîrnăveanu, Au menţionat că C.A.P. Dobra şi toreşte numai timpului nefa de există 5 combine, din care necesar ca prin măsuri politi
materiale şi organizatorice ne na aprovizionare a populaţiei. control permanent asupra în relia Şerban şi alţii. In cîteva Lăpuşnic şi-au achitat în în vorabil, cl şi faptului că s-a ce şi organizatorice susţinute
cesare, astfel ca fiecare lucră Art. 100. Unităţile social- deplinirii planului national u- zile bune de lucru, ne spunea tregime obligaţiile contractua aşteptat ca secerişul să se una Gloria, în timp de două să se mobilizeze toate forţele
tor să realizeze sarcinile sale culturale, precum şi organele nic de dezvoltare economico- tovarăşul Ioan Buciuman, se le, transportînd la baza de re facă numai cu combinele, ne- săptămîni nu s-a reuşit să se pentru a se putea încheia re
de producţie şi de creştere a centrale şi locale ale admi socială a tării pentru a asigu cretarul Comitetului comunal cepţie 139 tone grîu. luîndu-se măsuri pentru orga strîngă griul decît de pe 100 coltarea griului în toate coo
productivităţii muncii, să ob nistraţiei de stat, cărora le ra realizarea ritmurilor şl de partid Geoagiu, recoltatul Prima cooperativă agricolă nizarea recoltării manuale a hectare (!) Calculele arată că perativele agricole şi ferme
ţină remunerarea prevăzută. sînt subordonate, au obligaţia proporţiilor planificate, pentru griului se va termina şi la din zona Haţegului care a griului. Stadiul secerişului pu dacă se lucra cu o viteză zil- le I.A.S.
Redacţia $i administraţia ziarului: Deva,’ str." Dr." Petru Grozal nr." 35,’ Telefoane nr,’ J 2317, 715 85, J 1588 = Tiparul întreprinderea poligrafică Deva.