Page 97 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 97
Proletari din toate ţările, unifi-văl
Mă adresez ţărănimii care, de-a lungul
secolelor, nu o dată, a dus pe umerii săi
greul luptei pentru eliberare naţională şi
socială : uniţi-vă tot mai strîns cu clasa
muncitoare, faceţi totul pentru a creşte
contribuţia agriculturii la înfăptuirea pro
gramului elaborat de Partidul Comunist
Român ! Sînt convins că şi acum, ca în
atîtea rînduri, minunata noastră ţărăni
me, strîns unită cu clasa muncitoare, îşi
va face pe deplin şi cu cinste datoria.
(Din Raportul prezentat de t o v a r ă ş u l
NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Na
ţională a Partidului Comunist Român).
P R O I E C T
E G E A
care depinde obţinerea unei tilor economice se folosesc cum şi pentru alte scopuri destinatii prevăzute prin dis furi şi servicii, menţinerea cir ART. 32. — Relaţiile băneşti
Potrivit hotâririi Conferinţei Naţionale a P. C. R., se eficiente ridicate. în cadrul prevederilor planu prevăzute prin dispoziţiile le poziţii legale. culaţiei băneşti în numerar în din economie ce se reflectă
supune dezbaterii publice proiectul de Lege a finanţelor. ART. 6. — Pîrghiile finan- lui şi potrivit normelor şi gale. ART. 19. — Fondul de dez limite normale, corespunzător în sistemul planurilor finan
ciare se exprimă printr-un an
ciar-valutare trebuie să acţio normativelor stabilite. voltare economico-socială al nevoilor reale ale economiei.
Observaţiile şi sugestiile oamenilor muncii vor fi tri ART. 17. — Fondul local de samblu de indicatori.
neze pentru creşterea conti ART. 9. — Colectivele de dezvoltare economico-socială, organizaţiilor cooperatiste şi al Planurile de credite şi pla
mise pînă la 30 septembrie Ministerului Finanţelor, comi nuă a exportului, a competi oameni ai muncii din fiecare constituit la unităţile admi- celorlalte organizaţii se con nurile de casă se elaborează Pentru perioadele de cinci
siilor economice ale comitetelor judeţene de partid, re tivităţii produselor româneşti unitate socialistă răspund de nistrativ-teritoriale, se formea stituie din veniturile pro pe baza propunerilor unităţi ani, indicatorii financiari se
aprobă prin legea de adopta
dacţiilor organelor de presă locale şi centrale. pe piaţa externă, obţinerea li buna gospodărire a mijloace ză in cadrul bugetelor judeţe prii şi se utilizează în con lor socialiste şi a analizelor re a planului cincinal, iar a-
nei eficiente ridicate în acti lor materiale şi băneşti în lor, municipiilor, oraşelor şi diţiile stabilite prin dispoziţii efectuate de Banca Naţională
vitatea de comerţ exterior, credinţate de societate, de comunelor, din veniturile a- legale şi statutele lor de or a Republicii Socialiste Româ nual prin legea de adoptare
sporirea resurselor valutare obţinerea unor rezultate eco cestora. ganizare. nia şi băncile specializate. îm a bugetului de stat.
In Republica Socialistă durilor băneşti centralizate ale ale tării, asigurarea echilibru nomico-financiare superioare preună cu Comitetul de Stat ART. 33. — Unităţile socia
România, dezvoltarea multi statului. lui balanţei de plăti externe prin creşterea producţiei, El se utilizează pentru in ART. 20. — Mijloacele bă al Planificării, Ministerul Fi liste de stat, pe baza sarcini
laterală şi în ritm susţinut a Corespunzător obiectivelor şi constituirea de rezerve va sporirea productivităţii mun vestiţii productive, acoperirea neşti care alcătuiesc fonduri nanţelor, precum şi cu minis lor ce le revin din legea de
întregii economii naţionale, pe politicii economice a Partidu lutare. cii — factor de prim-ordin al necesarului de mijloace cir le de dezvoltare economico- terele şi celelalte organe cen adoptare a planului cincinal
baza programului stabilit de lui Comunist Român, pîrghiile ART. 7. — Finanţele trebuie progresului general al tării —, culante al unor unităţi eco socială proprietate socialis trale şi comitetele executive şi din legea de adoptare a bu
Partidul Comunist Român, ne economico-financiare trebuie să determine fiecare unitate reducerea continuă a cheltu nomice de interes local, alte tă se păstrează la bănci ale consiliilor populare jude getului de stat, definitivează
cesită în mod obiectiv perfec să stimuleze neîntrerupt creş economică să se preocupe de ielilor materiale. obiective şi acţiuni cu carac şi se utilizează sub controlul ţene şi al municipiului Bucu planurile lor financiare, care
ţionarea continuă a formelor terea exportului, sporirea realizarea de beneficii cît mai ter economic, dezvoltarea ba acestora, în condiţiile stabilite reşti. se aprobă, după caz, de co
Organele de conducere ale
şi metodelor de organizare, competitivităţii produselor ro ridicate prin folosirea optimă unităţilor socialiste răspund zei materiale a unităţilor so prin dispoziţiile legale. ART. 30. — Bugetul de stat mitetele sau consiliile oame
ART. 21. — Sursa principa
conducere şi planificare eco mâneşti, întărirea puterii de a resurselor de care dispune, de folosirea fondurilor încre cial-culturale de interes local lă de constituire a fondurilor reprezintă principalul plan fi nilor muncii ori de celelalte
organe de conducere colecti
nomică, a întregului meca cumpărare a leului în raport să asigure perfecţionarea con dinţate de societate aces şi a organelor locale de stat, băneşti ale societăţii o con nanciar al statului, cu carac vă.
nism de conducere a socie cu valutele străine, mărirea tinuă a gestiunii economice, tor unităţi şi a celor con precum şi pentru alte scopuri stituie rezultatele financiare ter executoriu. In cadrul sis
tăţii. In acest cadru, se im resurselor valutare ale tării, aşezarea întregii activităţi e- stituite din rezultatele pro prevăzute prin dispoziţiile le ale unităţilor socialiste şi în temului planurilor financiare ART. 34. — Planurile finan
pune şi îmbunătăţirea siste asigurarea echilibrului balan conomice pe criteriul unei priei activităţi, asigurînd gale. operative, bugetul de stat are ciare nu se pot modifica decît
mului de relaţii financiare, ţei de plăţi externe. rentabilităţi cît mai mari. administrarea judicioasă şi Fondul local de dezvoltare primul rînd beneficiul obţinut un rol coordonator fată de în cazurile în care au loc
Dezvoltarea economiei -na Unităţile economice trebuie se constituie şi din resurse din activitatea de producţie, modificări ale planurilor eco
accentuarea influentei pîrghii- valorificarea maximă a aces executări de lucrări, prestări celelalte planuri. nomice, ale preţurilor şi ta
lor economico-financiare asu ţionale, diversificarea produc să-şi desfăşoare astfel activi tor fonduri. în afara bugetului de stat, de servicii, comerţ şi alte ac ART. 31. — Prin planul fi rifelor, treceri de unităţi
pra proceselor economice, ţiei, creşterea complexităţii tatea îneît să asigure acope Organele de conducere ale provenind de la unităţile so tivităţi economice. nanciar centralizat se prevăd şi sarcini între titularii de
pentru obţinerea unei eficien proceselor economice, lărgi rirea cheltuielilor lor de pro unităţilor economice răspund cialiste, precum şi din con Obiectivul permanent al ac şi se repartizează resursele fi plan sau între unităţile sub
te ridicate în toate domeniile rea atribuţiilor şi competen ducţie şi de circulaţie pe sea de realizarea veniturilor nece tribuţia bănească a populaţiei, tivităţii fiecărei unităţi eco nanciare după provenienţă şi ordonate acestora, precum şi
de activitate. telor întreprinderilor, cerinţe ma veniturilor proprii, să ob sare restituirii sumelor avan potrivit dispoziţiilor legale. nomice trebuie să-l constituie pe domenii de activitate, se
le creşterii eficienţei econo ţină rezultate financiare care în alte cazuri bine justificate,
Finanţele, toate pîrghiile e- mice impun asigurarea unei să le permită : sate de societate, formării ART. 18 — Fondul propriu creşterea continuă a ren verifică acoperirea cu resurse potrivit dispoziţiilor legale.
conomico-financiare trebuie să evidenţe generale a întregului fondurilor proprii şi vărsării de dezvoltare economico-so tabilităţii, obţinerea de bene financiare a obiectivelor cu Modificările de plan pentru
acţioneze sistematic în direc patrimoniu socialist şi a re a) restituirea, într-un ter sumelor cuvenite bugetului cială al unităţilor economice ficii mereu sporite care să a- prinse în proiectul planului perioade expirate sînt inter
ţia determinării unităţilor so zultatelor activităţii economi- men cît mai scurt, a fonduri de stat, precum şi de utiliza se formează, distinct pe des sigure fondurile băneşti nece naţional unic. zise.
cialiste, îndeosebi a celor din co-sociale, accentuarea func lor băneşti primite, potrivit rea raţională a fondurilor bă tinaţii, din beneficii, amorti sare satisfacerii cerinţelor
sfera producţiei materiale, ţiei de control a finanţelor, principiului că orice sumă a- neşti. zarea fondurilor fixe şi alte dezvoltării accelerate econo CAPITOLUL IV
pentru folosirea integrală şi perfecţionarea activităţii de vansată de societate, sub for ART. 10. Conducerea efi resurse stabilite prin dispozi mico-sociale.
cu randament sporit a poten control pe toate treptele or ma finanţării sau creditării, cientă a activităţii economice ţii legale. ART. 22. — Beneficiul uni
ţialului economic de care dis ganizatorice ale economiei. trebuie restituită ; impune organizarea, pe toate Corespunzător atribuţiilor şi tăţilor economice se stabileşte Finanţarea şi creditarea ramurilor
b) constituirea fondului de
pun, îndeplinirea şi depăşirea Organele de conducere din dezvoltare necesar autofinan treptele, a unei evidenţe stric sarcinilor ce revin centrale şi se aprobă prin planurile
sarcinilor de plan privind vo fiecare unitate, organele fi- ţării producţiei, investiţiilor te şi a unui control sistema lor industriale şi unităţilor a- financiare, pe baza sarcinilor
lumul, structura şi calitatea nanciar-bancare, întregul apa şi altor nevoi; tic şi exigent asupra tuturor simllate acestora, cea mai ma de producţie şi de desfacere economiei naţionale pentru formarea
produselor, reducerea cheltu rat de control din economie c) participarea, într-o măsu mijloacelor materiale şi bă re parte din fondul propriu şi a nivelului planificat al
ielilor de producţie, obţine trebuie să acţioneze cu fermi ră din ce în ce mai mare, la neşti, proceselor economice şi de dezvoltare economico-so cheltuielilor de producţie şi mijloacelor circulante
rea de rezultate superioare tate pentru gospodărirea ju constituirea fondurilor centra rezultatelor fiecărei unităţi. cială se constituie la nivelul de circulaţie.
care să asigure creşterea ra dicioasă a mijloacelor mate lizate ale statului. Controlul trebuie să' urmă âcestora. Beneficiul unităţilor econo
pidă a venitului naţional, ba riale şi băneşti, • să lupte îm ART. 8. — Corespunzător rească respectarea legilor, a El se utilizează, în concor mice se repartizează, în con ART. 35 Mijloacele circu obşteşti îşi acoperă nevoile de
ză certă pentru dezvoltarea e- potriva oricăror forme de ri principiilor generale de con disciplinei de plan şi finan dantă cu prevederile de plan diţiile legii, peptru constitui lante — parte importantă din fonduri băneşti pentru desfă
conomiei naţionale, pentru ri sipă sau abateri de la disci ducere a societăţii noastre so ciare, să prevină şi să înlătu şi cu respectarea norme rea fondurilor proprii de dez avuţia naţională — formate şurarea activităţii de produc
dicarea continuă a nivelului plina de plan, contractuală şi cialiste, relaţiile financiare, re deficienţele în administra lor şi normativelor stabi voltare economico-socială, văr- din materii prime şi materia ţie, executări de lucrări, pres
de trai material şi cultural al financiară, să contribuie Ia precum şi circulaţia bănească rea fondurilor, să contribuie lite, pentru investiţii cen săminte la bugetul de stat sau le, combustibil, produse finite, tări de servicii, desfacere *
poporului. întărirea ordinii în mînuirea se desfăşoară în mod planifi la soluţionarea problemelor tralizate şi necentralizate, pro la dispoziţia centralei, după precum şi alte valori, stabili mărfurilor şl contractări-achi-
banului public, la accentuarea ductive şi cu caracter social- caz, constituirea fondului de te prin dispoziţii legale, sînt zitii din venituri proprii, cel
Finanţele sînt chemate să cat, pe baza unui sistem uni legate de buna gospodărire a
contribuie într-o măsură spo răspunderilor în toate unităţi tar de planuri financiare. resurselor tarii, la apărarea cultural, rambursarea credite premiere, formarea fondului de destinate să asigure buna puţin în limitele stabilite de
rită la aşezarea întregii acti le socialiste. Fondurile băneşti ale unită- integrităţii avutului obştesc. lor bancare pentru investiţii, rezervă al centralei industria funcţionare a unităţilor econo comun acord cu băncile. In
vităţi economice pe criteriile Pornind de la experienţa lucrări de mică mecanizare şi le sau unităţii asimilate aces mice, îndeplinirea planului de completarea fondurilor proprii
unei înalte rentabilităţi, la pozitivă acumulată pînă acum, CAPITOLUL II creşterea mijloacelor circu teia, precum şi pentru alte producţie şi de circulaţie a ale acestor organizaţii, bănci
perfecţionarea continuă a ges tinînd seama de cerinţa o- lante, introducerea tehnicii destinaţii prevăzute de dispo mărfurilor. le le pot acorda credite pe
biectivă de întărire în conti noi, precum şi pentru alte ziţiile legale. ART. 36. — Necesarul de termen scurt.
tiunii economice. Fiecare uni nuare a rolului şi funcţiilor mijloace circulante la unităţi
tate socialistă, organizată pe finanţelor, de perfecţionare a Formarea şi repartizarea fondurilor le economice de stat se stabi ART. 40. — La stabilirea
principiul gestiunii economi întregii activităţi financiare şi CAPITOLUL III leşte prin normative, în func necesarului de fonduri, orga
ce, are obligaţia să restituie bancare, în vederea realizării ţie de specificul ramurii, pe nele financiar-bancare au o-
societăţii fondurile băneşti pe obiectivelor politicii financia băneşti în economia naţională baza indicatorilor de plan, a bligatia să analizeze activita
care acestea i le-a avansat, re, monetare şi valutare a Evidenţa generală a avuţiei naţionale normelor de consum şi de tea de ansamblu a unităţilor
să-şi asigure resursele pentru Partidului Comunist Român, ART. 11. — In, Republica brilor cooperatori, precum şi stoc, precum şi a altor ele economice, urmărind ca volu
propria dezvoltare şi să parti Marea Adunare Naţională a Socialistă România, venitul sub alte forme de repartiţie Sistemul planurilor financiare mente de calcul, potrivit dis mul fondurilor să fie deter
minat în strînsă concordantă
cipe, într-o măsură din ce în Republicii Socialiste România national, ca valoare nou cre directă. poziţiilor legale. La determi
ce mai mare, la formarea fon- adoptă prezenta LEGE. ată în industrie, agricultură, Din fondul de consum so narea normativelor se va ţi cu sarcinile de plan şi să se
ia măsuri pentru folosirea cu
construcţii şi în alte ramuri, cial se asigură funcţionarea ART. 23. — Evidenta gene rilor financiare cuprinde : ne seama de măsurile prevă eficientă a mijloacelor mate
a)
planurile financiare ale
CAPITOLUL I reprezintă sursa de bază a unităţilor de învăţămînt de rală a avuţiei nationale tre unităţilor socialiste — între zute a se lua pentru îmbună riale şi băneşti, pentru evita
fondurilor băneşti ce se con toate gradele, a unităţilor de buie să asigure cunoaşterea prinderi, centrale industriale tăţirea aprovizionării tehnico- rea imobilizărilor de fonduri
stituie în economie. cultură, a celor sanitare şi de situaţiei tuturor mijloacelor şi unităţi asimilate acestora, materiale, perfecţionarea pro şi să se asigure restituire*
materiale şi băneşti de care
Venitul national este rezul
Obiectivele şi principiile tatul eforturilor depuse de nităti prin care se realizează dispune societatea şi a creş unităţi social-culturale şi de ceselor tehnologice, reducerea în termen a creditelor.
asistentă socială şi a altor u-
cheltuielilor de producţie, ac
ART. 41. — Creditul pe ter
clasa muncitoare, de tSrăni- servicii cu caracter social-cul terii anuale a avuţiei nationa administraţie, ministere şi alte celerarea vitezei de rotaţie şi men scurt se acordă pentru
organe centrale, organe loca
de bază ale finanţelor me, intelectualitate, de toţi tural pentru populaţie. Din le, pe ramuri de activitate şi le de stat, organizaţii coope de alţi factori care asigură producţia de mărfuri, execu
forme de proprietate ; să fur
oamenii muncii, indiferent de
utilizarea raţională a mijloa
fondul de consum social se a-
naţionalitate, pentru sporirea cordâ alocaţii de stat pentru nizeze elemente pentru buna ratiste şi alte organizaţii ob celor materiale şi băneşti. tarea de lucrări, prestarea de
ART. 1. — In Republica So Finanţele participă la repar permanentă a producţiei, diver copii, ajutor familial de stat, fundamentare a dezvoltării e- şteşti ; Criteriile de elaborare a servicii, pentru circulaţia măr
b) planurile de credit şi pla
cialistă România, finanţele a- tizarea judicioasă a venitului sificarea şi ridicarea calităţii a- alte ajutoare pentru sprijini conomico-sociale planificate a nurile de casă ; normelor de stoc şi a norma furilor şi pentru satisfacerea u-
sigură constituirea şi repar national, la constituirea fon cesteia, creşterea productivi rea familiilor cu copii şi o- tării. c) bugetul de stat, în care tivelor mijloacelor circulante nor nevoi de consum ale
tizarea planificată a fonduri dului national de dezvoltare tăţii muncii, reducerea siste crotirea minorilor, burse pen ART. 24. — Obiectul princi se includ bugetul republican se stabilesc de Consiliul de populaţiei.
lor băneşti ale societăţii, con economico-socială, la reparti matică a cheltuielilor de pro tru elevi şi studenţi, pensii, pal al evidentei generale a a- şi bugetele unităţilor adminis- Miniştri. Prin intermediul creditului
tribuie la buna funcţionare a zarea fondului de consum în ducţie, obţinerea unei înalte indemnizaţii în caz de inca vuţiei naţionale îl constituie trativ-teritoriale ; ART. 37. — Volumul total pe termen scurt, băncile exer
mecanismului economic şi so tre membrii societăţii, potri eficiente economice în toate pacitate temporară de muncă, patrimoniul statului şi patri al mijloacelor circulante nece cită un control permanent a-
cial, exercită controlul gene vit principiului remunerării domeniile de activitate. trimiteri la odihnă şi trata moniul organizaţiilor coopera d) planul financiar centrali sare unităţilor economice de supra îndeplinirii de către u-
ral asupra desfăşurării proce după cantitatea, calitatea şi ART. 12. — Venitul naţio ment în staţiuni balneoclima tiste şi al celorlalte organiza zat. stat pentru desfăşurarea acti nităţile econmice a sarcinilor
sului de ansamblu al repro importanta social-economică a nal se repartizează pentru terice, precum şi celelalte ţii obşteşti. Planurile financiare se în vităţii lor se finanţează din de plan şi a folosirii raţiona
ducţiei sociale, urmărind obţi muncii prestate, în spiritul e- fondul national de dezvoltare drepturi prevăzute de lege. Evidenta generală a avuţiei tocmesc, după caz, în profil resurse proprii, din fondul le a mijloacelor materiale şi
nerea unei eficiente cît mai chitâtii socialiste. economico-socială a tării şi ART. 15. — Fondul natio naţionale se realizează în ex departamental, de ramură şi te naţional de dezvoltare econo băneşti.
ridicate a activităţii econo ART. 3. — Politica financia fondul de consum. nal de dezvoltare economico- presie bănească. ritorial. mico-socială şi din credite ART. 42. — Creditul pe ter
Elaborarea planurilor finan
mice. ră se întemeiază pe principiul Fondul naţional de dezvol socială este alcătuit dintr-un ART. 25. — Evidenta generală ciare se realizează potrivit bancare, în condiţiile şi pro men scurt are caracter planifi
Finanţele participă activ la centralismului democratic, ca tare economico-socială a tării sistem unitar şi corelat de a avuţiei naţionale, precum şi principiilor şi criteriilor cu porţiile stabilite de Ministe cat, se acordă pentru destina
înfăptuirea programului Parti re asigură, în concordantă cu se constituie din partea de fonduri băneşti, din care fac evidenta distinctă a fondurilor prinse în Legea cu privire la rul Finanţelor şi de bănci, în ţii precise, trebuie garantat cu
dului Comunist Român de prevederile planului national venit national destinată aces parte : de dezvoltare economico-socia dezvoltarea economico-socială funcţie de specificul ramurilor valori materiale, cu resurse
dezvoltare economico-socială unic, concentrarea şi dirijarea tui fond, din amortizarea fon a) fondul central de dezvol lă şi a tuturor celorlalte re planificată a României, pre economice. financiare prevăzute în plan
a tării, de construire a socie resurselor financiare ale tării durilor fixe, precum şi din tare economico-socială ; surse se asigură pe baza da cum şi prevederilor prezentei Necesarul de mijloace cir a se realiza în perioadele vi
tăţii socialiste multilateral în direcţia înfăptuirii obiecti alte resurse stabilite de lege. b) fondul local de dezvolta telor contabile şi statistice, a legi. culante al unităţilor economi itoare ori în alte condiţii sta
dezvoltate şi de trecere trep velor fundamentale ale dez Potrivit politicii Partidului re economico-socială consti inventarelor periodice ale bu ART. 28. — Planurile finan ce noi se asigură din fondul bilite prin dispoziţiile legale
tată la comunism. voltării economico-sociale a Comunist Român, în reparti tuit la unităţile administrativ- nurilor materiale apartinînd u- ciare ale unităţilor socialiste central sau local de dezvol şi să fie restituit la termen.
Banii — ca măsură a valo tării, concomitent cu autono zarea venitului national se t'- teritorlale : judeţe, munici nitătilor socialiste, recensămîn- — întreprinderi, centrale in tare economico-socială, din Termenele de rambursare a
rii, instrument de circulaţie, mia funcţională a fiecărei uni ne seama de interesele pre pii, oraşe şi comune; turilor, anchetelor selective şi dustriale şi unităţi asimilate fondul propriu de dezvoltare creditelor se stabilesc în func
de plată şi de economisire — tăţi socialiste în folosirea cu zente şi de perspectivă ale c) fondul propriu de dezvol a altor investigaţii cu caracter acestora, unităţi sccial-cultura- al centralelor industriale sau ţie de mişcarea planificată a
mijlocesc evaluarea producţiei răspundere a părţii din avu naţiunii socialiste, de necesi tare economico-socială al u- economico-social. le şi de administraţie, ministe unităţilor asimilate acestora, valorilor materiale şi de re
şi consumului, circuitul valo ţia naţională ce i-a fost în tatea creşterii sistematice a nitătilor economice de stat : ART. 26. — In vederea des re şi alte organe centrale, orga după caz, precum şi din cre cuperarea, potrivit planului, a
rilor materiale, asigură evi credinţată spre administrare. potenţialului economic al tă centrale industriale, unităţi făşurării în mod planificat a ne locale de stat, organizaţii dite bancare. cheltuielilor de producţie şi de
denta generală a avuţiei na ART. 4. — Finanţele trebuie rii, bază sigură de ridicare asimilate acestora, precum şi întregii activităţi financiare, a cooperatiste şi alte organizaţii Creşterile anuale planificate circulaţie, fără a se depăşi
ţionale, a producţiei materia să asigure fondurile băneşti continuă a nivelului de trai întreprinderi ; asigurării unei ordini riguroa obşteşti — cuprind, după caz, de mijloace circulante ale u- 12 luni, în afară de cazul în
le şi a valorii nou create. necesare pentru sporirea sus al poporului. d) fondul organizaţiilor coo se în administrarea fondurilor veniturile şl cheltuielile aces nităţilor economice în func care ciclul de producţie este
ţinută a producţiei materiale băneşti, mobilizării rezervelor ţiune se acoperă din credite
ART. 2. — Politica econo- ART. 13. — Fondul national peratiste şi al celorlalte or existente şi creşterii eficien tora, relaţiile cu organele ie mai lung de un an şi de situa
mico-financiară urmăreşte fo — în primul rînd prin conti de dezvoltare economico-so ganizaţii obşteşti pentru dez tei economice, toate unităţile rarhic superioare sau inferioa bancare, care se rambursează ţiile stabilite prin dispoziţiile
losirea cu rezultate superioa nuarea neabătută a industria cială a tării asigură creşterea voltarea economico-socială ; socialiste au obligaţia să în re, cu bugetul de stat şi cu la sfîrşitul anului, după în legale.
re a mijloacelor materiale şi lizării şi dezvoltarea intensi economică generală, dezvolta e) fondurile utilizate de tocmească planuri financiare. băncile. cheierea bilanţului contabil, ART. 43. — Creditul este
băneşti de care dispune socie vă şi cu randamente înalte a rea rapidă a forţelor de pro populaţie pentru construcţii Planurile financiare se ela ART. 29. — Prin planurile din beneficii şi din alte re organizaL de stat şi se reali
tatea, obţinerea de randa agriculturii —, creşterea for ducţie în industrie, agricultu de locuinţe, construcţii gos borează în strînsă concordan de credite" şi de casă se asi surse prevăzute cu această zează sub forma creditării
mente cît. mai înalte cu con ţelor de producţie şi raţiona ră, construcţii, transporturi şi podăreşti, creşterea şepte- tă cu sarcinile şi obiectivele gură planificarea operativă a destinaţie. bancare directe.
sumuri cît mai reduse de la lor repartizare pe teritoriu, telecomunicaţii, în domeniul lului pentru alte bunuri de rezultate din planul national circulaţiei băneşti şi se re ART. 38. — Ministerele şi
muncă socială, accelerarea vi promovarea largă a progresu cercetării ştiinţifice, în toate acest fel proprietate persona unic şi pe baza analizei date glementează în cursul anului unităţile economice de stat au împrumuturile băneşti între
tezei de rotaţie a fondurilor, lui tehnic, a activităţii de cer ramurile producţiei materiale. lă, precum şi pentru nevoile lor furnizate de sistemul de e- mişcarea fondurilor băneşti in obligaţia să-şi organizeze ast unităţile socialiste, în afara
creşterea eficientei economice cetare ştiinţifică, a învătămîn- Fondul national de dezvolta de sporire a producţiei. videntă. relaţiile dintre unităţile socia fel activitatea de aproviziona cazurilor prevăzute de dispo
în toate domeniile de activi tului şi culturii, ridicarea ni re asigură, totodată, lărgirea liste şi dintre acestea şi popu re, producţie şi desfacere incit ziţiile legale, sînt interzise.
In întregul proces de întoc
tate şi, pe această bază, spo velului de trai material şi spi bazei materiale a învătămîn- ART. 16. — Fondul central mire şi executare a planurilor laţie. să asigure folosirea cu efici ART. 44. — Valorile mate
rirea sistematică a venitului ritual al poporului, înfăptuirea de dezvoltare economico-so Prin planurile de credite se entă ridicată a mijloacelor cir riale care constituie garanţia
naţional. integrală a obiectivelor dez tului şi culturii, a sănătăţii şi cială se formează în cadrul financiare, unităţile economice mobilizează resursele băneşti culante. creditelor rămîn în posesia
asistentei sociale, a tuturor
voltării economico-sociale pla bugetului republican, din ve trebuie să urmărească utiliza Dimensionarea optimă a ne debitorului, acestuia revenin-
Prin înfăptuirea politicii e- ramurilor sferei neproductive. niturile acestuia. rea cu randament ridicat a disponibile necesare pentru du-i obligaţiile legale în ce
conomico-financiare trebuie să nificate a tării. Din acest fond se realizează fondurilor fixe şi recuperarea dezvoltarea producţiei şi cir cesarului de mijloace circu
se asigure păstrarea echili ART. 5. — In fiecare unita construcţii de locuinţe, de El se utilizează, potrivit sar acestora în termene cît mai culaţiei mărfurilor, realizarea lante constituie o obligaţie priveşte folosirea raţională şi
brului financiar, monetar şi te economică, finanţele tre drumuri, lucrări edilitare şi cinilor aprobate prin planul scurte ; organizarea raţională de obiective de investiţii la principală a ministerelor şi u- buna lor conservare.
valutar în procesul dezvoltării buie să stimuleze creşterea alte obiective asemănătoare. national unic şi bugetul de a aprovizionării tehnico-mate- unităţile socialiste, precum şi nităţilor economice de stat, ' ART. 45. — Resursele de
economico-sociale planificate, producţiei şi îmbunătăţirea ART. 14. — Fondul de con stat, pentru investiţii produc riale, a producţiei şi a desfa pentru acoperirea anumitor precum şi a organelor flnan- creditare pe termen scurt se
consolidarea şi creşterea pu structurii acesteia, moderni sum este destinat satisfacerii tive, acoperirea necesarului cerii, dimensionarea judicioasă nevoi ale populaţiei. ciar-bancare, care trebuie să formează din fondurile proprii
terii de cumpărare a monedei zarea continuă a produselor de mijloace circulante al unor a stocurilor, astfel îneît să se Planurile de casă, care cu urmărească îndeplinirea sarci ale băncilor, constituite, potri
naţionale. şi ridicarea performantelor nevoilor de trai ale populaţiei unităţi economice de interes asigure accelerarea continuă prind mişcarea numerarului în nilor de plan cu un volum vit statutelor lor, din fondu
Finanţele contribuie la sta tehnice şi calitative ale aces şi este format din fondul de republican, constituirea rezer a vitezei de rotaţie a mijloa economie, precum şi sarcina cît mai redus de fonduri bă rile băneşti temporar disponi
bilirea priorităţilor în dezvol tora, introducerea tehnologii consum individual şi din fon velor de stat, alte obiective şi celor circulante în fiecare u- de punere în circulaţie sau de neşti, accelerarea continuă a bile ale unităţilor socialiste,
tarea economico-socială plani lor avansate, organizarea ra dul de consum social. acţiuni cu caracter economic, retragere din circulaţie a nu vitezei de rotaţie a mijloace ale bugetului de stat şi ale
ficată a ţării, la determinarea ţională a aprovizionării tehni- Fondul de consum indivi dezvoltarea bazei materiale a nitate economică, creşterea e- merarului, trebuie să asigure lor circulante. populaţiei, precum şi din alte
ficientei pe ansamblul econo
optimă a proporţiilor şi rit co-materiale, a producţiei şi a dual se repartizează între unităţilor social-culturale de realizarea corelaţiei necesare ART. 39. — Organizaţiile co resurse.
murilor de creştere econo desfacerii, scăderea costurilor membrii societăţii sub forma interes republf an şi a orga miei. între veniturile băneşti ale operatiste şi unităţile econo
mică. de producţie — condiţii de salariilor, a veniturilor mem- nelor centrale de stat, pre ART. 27. — Sistemul planu- populaţiei şi fondul de măr mice ale celorlalte organizaţii (Continuare in pag. a 2-a)