Page 99 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 99
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 459 © VINERI 28 IULIE 1972 3
(Urmare din pagina a 2-a) şteşti este cel prevăzut în nor corespund mai bine relaţiilor repetat plata, le creează greu populaţiei, se acordă dobinzl tuate se dau, la cerere, numai piilor, sectoarelor municipiu ta lor şi alte localităţi întoc
mele generale ce se aplică u- economice dintre unităţi. tăţi financiare. stabilite prin dispoziţii legale. titularilor acestora şi repre lui Bucureşti, judeţelor şi mu mesc şi bugete centralizate.
ART. 132. — Plăţile din ART. 139. — Instrumentele ART. 151. — Statul asigură zentanţilor lor legali, iar în nicipiului Bucureşti se finan In aceste bugete centralizate
»1 ale unităţilor economice nitătilor economice de stat, a- conturile unităţilor socialiste de ■ decontare emise de cre secretul depunerilor. cauze penale organelor de ur ţează, în concordanţă cu pre se includ atît bugetul propriu
ale celorlalte organizaţii ob- daptate la specificul acestora. se efectuează cu consimţămîn- ditor şi pentru care debitorul Lucrătorii Casei de Econo vederile de plan, obiective şi al unităţii administrativ-terito
tul acestora, cu excepţia a- a acceptat plata, precum şi mii şi Consemnatiuni şi lucră mărire penală şi instanţelor ju acţiuni economice, acţiuni so riale respective, cît şi buge
decătoreşti, numai după pune
Creditarea investiţiilor cooperativelor celor plăti care privesc obli cele emise de debitor în fa torii unităţilor care fac opera rea în mişcare a acţiunii pe cial-culturale, cheltuielile de tele comunelor, oraşelor, mu
nicipiilor şi, sectoarelor muni
gaţii constatate prin titluri
întreţinere şi funcţionare a
voarea creditorului sînt, în
ţii pentru Casa de Economii
executorii, precum şi a plăţi raporturile de decontare ban şi Consemnatiuni sînt obligaţi nale împotriva titularilor de organelor locale ale puterii şi cipiului Bucureşti, ierarhic in
punerilor.
agricole de producţie lor pentru efectuarea cărora cară, titluri executorii, pe ba prin lege să păstreze secretul Nici un alt organ nu are ale administraţiei de stat şi ferioare, după caz.
ART. 176. — in bugetele ju
alte obiective prevăzute prin
dispoziţiile legale nu prevăd
za cărora se fac operaţiile de
consimtămîntul unităţilor plă plăti între unităţile socialiste. în ceea ce priveşte numele dreptul la astfel de informa dispoziţiile legale. deţelor şi ai municipiului
depunătorului şi ale titularilor
ÁRT. 113. — Banca pentru turl a creditelor pe termen titoare. ART. 140. — Unităţile so depunerilor, sumele economi ţii. ART. 174. — In situaţiile în Bucureşti se înscriu fonduri
Agricultură şi Industrie Ali lung scadente In perioadele ART. 133. — Actele de îm cialiste sînt obligate să ia site şi orice alte date în legă încălcarea dispoziţiilor pri care cheltuielile prevăzute în de rezervă la dispoziţia comi
mentară poate acorda coope următoare j prumut, indiferent de denumi măsuri în vederea asigurării tură cu operaţiile efectuate pe vind secretul operaţiilor con bugetele unor comune, oraşe, tetelor executive ale consilii
rativelor agricole de produc c) să fie asigurate condiţiile rea lor, şi extrasele de cont unui echilibru permanent în numele acestora. stituie infracţiune de divul municipii sau sectoare ale lor populare respective, caro
ţie, In completarea fondurilor pentru executarea şl punerea de împrumut privind crean tre plăti şi încasări. Date informative privind gare a unor secrete privind municipiului Bucureşti nu pot se pot utiliza în condiţiile pre
proprii, credite pe termen în funcţiune la termen a o- ţele neachitate la termen sau Plăţile din conturile unită depunerile şi operaţiile efec- interesele obştoşli. fi acoperite integral din veni zentei legi . pentru suplimen
lung pentru realizarea de ac biectivelor, Iar producţia pre creanţele pe care banca este ţilor socialiste se efectuează turile lor proprii, pentru echi tarea unor credite bugetare
ţiuni şl obiective de investiţii văzută a se realiza să aibă îndreptăţită să le încaseze în limita disponibilităţilor din librarea bugetelor locale res aprobate prin bugetele loca
productive care să asigure desfacerea asigurată ; înainte de termen, constituie aceste conturi şi a creditelor pective se pot atribui cote de le, în vederea finanţării acţiu
creşterea producţiei, prestări d) documentaţiile tehnico-e- titluri executorii, fără înde aprobate. CAPITOLUL IX falcate din veniturile bugetu nilor sau sarcinilor noi inter
lor de servicii şi obţinerea de conomice să fie întocmite, a- plinirea altor formalităţi. După epuizarea acestor fon lui republican încasate pe te venite în cursul anului.
venituri suplimentare. vizate şl aprobate potrivit dis ART. 134. — Plăţile trebuie duri, plăţile se efectuează în ritoriul unităţii administrativ- In cazul în care, în cursul
Cooperativelor agricole de poziţiilor legale. făcute la data exigibilităţii o- limita încasărilor, în urmă iugeîul de stat teritoriale în cauză. anului, fondurile de rezervă
producţie 11 se pot acorda Pentru aprobarea creditului, bligaţiilor, debitorul fiind da toarea ordine : Cotele defalcate din venitu bugetară devin insuficiente
credite şi pentru acţiuni şl o- cooperativele agricole de pro tor să le efectueze, iar credi-” a) plăţile de salarii şi alte rile bugetului republican care pentru finanţarea acţiunilor
biective de investiţii ce se e- ducţie trebuie să prezinte torul fiind dator să le ceară. plăti asimilate ; A. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se lasă la dispoziţia comune sau sarcinilor noi, iar comite
acecută prin asociere. băncii angajamentul de a va b) plăţile către buget, văr- lor, oraşelor, municipiilor sau tele executive ale consiliilor
ART. 114. — Creditele pe lorifica prin unităţile socialis Unităţile socialiste sînt o- sămintele din beneficii către ART. 152. — Bugetul de stat piulul echităţii socialiste în sectoarelor municipiului Bucu populare constată unele dis
termen lung se acordă pentru te contractante producţia mar bligate să ceară plata după organul tutelar, vărsăminlele contribuie la înfăptuirea poli sfera veniturilor populaţiei. reşti se stabilesc de consiliile ponibilităţi de credite buge
lucrări de îmbunătăţiri funcia fă agricolă obţinută la obiec predarea sau expedierea pro pentru finanţarea investiţiilor ticii Partidului Comunist Ro ART. 159. — Orice sumă populare judeţene şi al mu tare, care nu mai sînt nece
duselor către beneficiar, exe
re, plantaţii de vii şi pomi, tivele respective, pînă la resti cutarea lucrărilor sau presta şi plăţile pentru prime de a- mân de dezvoltare rapidă şi care se cuvine stalului se fa nicipiului Bucureşti, în limi sare pînă la sfîrşitul anului
construcţii agrozootehnice, ma tuirea completă a creditului. rea serviciilor, cu condiţia sigurare ; echilibrată a economiei naţi ce venit la buget, dacă dispo ta sumelor aprobate pe jude pentru îndeplinirea sarcinilor
şini, utilaje şl instalaţii, ani In situaţia în care banca, respectării clauzelor contrac c) plăţile pentru livrări de onale, de ridicare neconte ziţiile legale nu prevăd alt ţe şi municipiul Bucureşti planificate, fondurile de re
male de producţie, precum şl în urma analizei, constată că tuale. mărfuri, executări de lucrări nită a nivelului de trai al fel. prin legea de adoptare a bu zervă bugetară pot fi majora
alte obiective şi acţiuni cu nu sînt întrunite condiţiile de şi prestări de servicii ; populaţiei, de folosire cu pri In cazul neachitării la ter getului de stat. te cu aceste disponibilităţi
caracter productiv. creditare şl nu există garanţia Beneficiarul este obligat să d) rambursarea creditelor oritate a resurselor financiare men a sumelor ce trebuie văr In măsura în care nu 'se ptnă la cel mult 50 la sută
poate asigura echilibrarea bu
efectueze plata după prelua
Termenele maxime de rambur rambursării împrumutului, nu rea şi recepţia produselor, bancare scadente j ale ţării în scopul creşterii sate la bugetul de stal de că getelor comunelor, oraşelor, mu din cuantumul lor iniţial apro
sare a creditelor şi condiţiile va aproba creditul solicitat. respectiv recepţia lucrărilor e) alte plăti. producţiei materiale şi sporirii tre unităţile socialiste, orga nicipiilor şi sectoarelor munici bat prin buget.
do acordare a acestora se sta ART. 119. — Cooperativele sau serviciilor, cu excepţia avuţiei naţionale. nele financiar-bancare au piului Bucureşti nici pe calea Nu pot fi folosite cu aceas
bilesc prin dispoziţii legale. agricole de producţie au obli cazurilor prevăzute de dispo Sumele pentru plata premi Bugetul de stat cuprinde dreptul de a dispune virarea prevăzută la alineatul 1, di tă destinaţie creditele buge
ART. 115. — Volumul cre gaţia să folosească creditele ziţiile legale. Aceeaşi obliga ilor şi gratificaţiilor vor fi e- veniturile centralizate ale lor la buget din conturile u- ferenţa pînă la nivelul chel tare provenite din : cheltuieli
ditelor pe termen lung ce se primite în conformitate cu ţie revine beneficiarului şi în liberate numai după efectua statului şi repartizarea acesto nitătilor respective. tuielilor planificate se poate le pentru salarii şt contribuţii
rea celorlalte plăti.
ra în concordanţă cu obiecti
acordă cooperativelor agrico destinaţia stabilită pentru re cazul în care, deşi prin con ART. 141. — La cooperati încasarea la bugetul de stat acoperi din bugetul unităţii pentru asigurările sociale, fon
le de producţie se stabileşte alizarea sarcinilor de plan şi tract s-a prevăzut că plata se vele agricole de producţie şi vele planului naţional unic, a sumelor datorate şi neachi administrativ-teritoriale ierar durile pentru investiţii centra
anual prin planul naţional unic răspund de rambursarea lor face la cererea furnizorului, asociaţiile lntercooperatiste, în pentru finanţarea dezvoltării tate la termen de către per hic superioare. lizate şi reparaţii capitale,
şl bugetul de stat şi se repar integrală la scadentă. totuşi acesta nu a cerut-o. cazul epuizării creditelor a- economiei naţionale, acţiunilor soanele fizice, precum şi de In cazul comunelor, oraşe cheltuielile pentru care, prin
tizează pe acţiuni şl pe jude ART. 120. — Banca pentru ART. 135. — Livrările de probate şi al lipsei de dispo social-culturale, apărării ţării către persoanele juridice, al lor, municipiilor sau sectoare acte normative, sînt stabilite
şi a altor nevoi ale societăţii.
ţe de Ministerul Agriculturii, Agricultură şl Industrie Ali produse, executările de lucrări nibilităţi, plăţile se efectuea ART. 153. — Bugetul de tele decît cele de la alineatul lor municipiului Bucureşti ale surse speciale de finanţare,
Industriei Alimentare şi Ape mentară poate acorda coopera şi prestările de servicii pe ză în limita încasărilor, în ur stat se întocmeşte anual. Exer precedent, se face prin aplica căror venituri proprii depăşesc cheltuielile pentru a căror aco
lor, cu consultarea Băncii pen tivelor agricole de producţie, credit între unităţile socialis mătoarea ordine : ciţiul bugetar începe la 1 ia rea măsurilor de executare si cheltuielile planificate, dife perire s-au acordat suplimen
tru Agricultură şi Industrie unităţilor economice ale asoci te sînt interzise, afară de ca a) rambursarea creditelor nuarie şi se încheie la 31 de lită prevăzute de lege. rentele corespunzătoare se tări din fondul de rezervă cu
Alimentară. aţiilor lntercooperatiste şl ob zurile anume prevăzute prin bancare scadente ; cembrie. ART. 160. — Cheltuielile bu varsă la bugetul unităţii ad prins In bugetul republican,
ART. 116. — Creditele pe şteşti credite pentru efectuarea dispoziţii legale. La elaborarea bugetului de getului de stat se efectuează ministrativ-teritoriale ierarhic precum şl disponibilităţile la
termen lung se acordă coope lucrărilor de mică mecanizare ART. 136. — Banca Naţio b) plăţile pentru retribuirea stat se asigură echilibrul între în concordanţă cu obiectivele superioare. creditele bugetare care, potri
rativelor agricole de produc şi altor lucrări cu caracter nală a Republicii Socialiste în bani a muncii şi pentru venituri şi cheltuieli. planului naţional unic. ART. 175. — Judeţele, muni vit prezentei legi, se virează
ţie care au făcut prelevări la productiv sau destinate îmbu România, împreună cu băncile celelalte drepturi asimilate ; ART. 154. — Veniturile bu Din bugetul de stat se efec cipiul Bucureşti, municipiile şi la fondul de rezervă cuprins
fondul de dezvoltare cel pu nătăţirii aprovizionării şl pres specializate, stabileşte terme c) plăţile către bugetul de getului de stat sînt formate tuează cheltuieli pentru : oraşele care au în componen- în bugetul republican.
ţin in cota minimă prevăzută tării de servicii către popu nele de acceptare a plutii do stat j din: y a) obiective şi acţiuni ce se
de statut. laţie, în condiţiile normelor cumentelor de decontare emi d) plăţile pentru livrări de a) venituri provenite de la finanţează din fondurile de
ART. 117. — Creditele pe legale stabilite pentru unită se de creditor. mărfuri, executări de lucrări unităţile socialiste de stat; dezvoltare economico-socială, 0. întocmirea, adoptarea şl execuţia bugetului
termen lung se acordă atît ţile de stat. şi prestări de servicii, contri b) venituri şi alte încasări şi anume: investiţii producti
buţia la Casa de pensii şi a-
pentru investiţiile ce se rea ART. 121. — Banca pentru ART. 137. — Beneficiarul sigurări sociale, precum şi aferente bugetului asigurări ve, acoperirea necesarului de de stat; încheierea exerciţiului bugetar
lizează in regie, cit şi pentru Agricultură şl Industrie Ali are dreptul ca, înăuntrul ter primele de asigurare j lor sociale de stat; mijloace circulante al unor
cele în antrepriză. mentară are dreptul să siste menului de acceptare stabilit, e) prelevările destinate fon c) impozite şi taxe plătite unităti economice, constituirea
Pentru lucrările care se e- ze creditarea sau să recupere să refuze plata, integral sau dului de dezvoltare economi- do organizaţiile cooperatiste rezervelor de stat, dezvolta ART. 177. — Proiectul bu Tot de către Ministerul Fi
xecută în regie, se acordă cre ze Înainte de termen credite parţial, după caz, atunci cînd: co-socială şi alte fonduri ce şi unităţile economice ale ce rea bazei materiale a unităţi getului de stat se întocmeşte nanţelor se aprobă repartiza
dite pe termen lung în vede le acordate, în cazul In care a) livrarea produselor, e- se constituie potrivit statutu lorlalte organizaţii obşteşti ; lor social-culturale şi pentru pe baza proiectelor planurilor rea pe trimestre a plusurilor
rea acoperirii cheltuielilor de se constată în activitatea uni xecutarea lucrărilor sau pres lui cooperativelor agricole de d) taxe vamale ; alte scopuri prevăzute prin financiare ale ministerelor şi de venituri prevăzute a se
investiţii, cu excepţia celor tăţilor agricole cooperatiste tarea serviciilor nu constituie producţie şi regulamentului de e) impozite şi taxe de la dispoziţii legale ; celorlalte organe centrale de vărsa la bugetul republican
privind manopera şi materia următoarele abateri: obiectul unui contract sau nu funcţionare a asociaţiilor in- populaţie ; b) alte obiective sau acţiuni stat privind activitatea lor şi de către bugetele judeţelor,
lele de construcţii care se pot a) schimbarea destinaţiei are alt temei legal, cu condi tercooperatiste ; f) alte venituri. cu caracter economic ; a unităţilor subordonate, pre respectiv al municipiului
obţine prin valorificarea re creditelor acordate sau defici ţia să nu fi folosit bunurile f) alte plăti. Corespunzător relaţiilor de c) realizarea acţiunilor so cum şi a proiectelor bugete Bucureşti, Ia care veniturile
surselor proprii ale cooperati enţe în executarea investiţii pentru care se cere plata j producţie socialiste statornici cial-culturale ; lor locale. proprii depăşesc cheltuielile
ART. 142. — In cadrul ace
velor agricole de producţie. lor creditate, de natură să pe b) produsele nu au fost pri leiaşi categorii prevăzute în te în ţara noastră şi creşterii d) acordarea de pensii şi Proiectele bugetelor locale planificate, precum şl a sume
Cooperativelor agricole de ricliteze punerea în funcţiune mite pînă la expirarea terme ordinea de plăti de la art. 140 permanente a tortelor de pro realizarea altor acţiuni din bu au la bază proiectele planu lor ce se acordă din bugetul
producţie, care execută un vo la termen a obiectivelor sau nului de acceptare stabilit de şi 141, plăţile se efectuează ducţie, veniturile bugetului getul asigurărilor sociale de rilor financiare ale unităţilor republican bugetelor locale;
lum mare de investiţii în re realizarea indicatorilor tehni- bancă ; în ordinea cronologică a ter de stat provin în cea mai ma stat; direct subordonate, precum b) comitetele executive ale
gie, li se pot acorda credite co-economicl din documentaţia c) preturile sau tarifele pe menelor de plată, iar în cazul re parte din economia socia e) apărarea tării ; şi proiectele bugetelor unită consiliilor populare, pentru
pe termen lung şi pentru pia de creditare; baza cărora s-a stabilit suma in care au acelaşi termen de listă. f) funcţionarea organelor ţilor administrativ-teritoriale bugetele proprii ale unităţilor
la manoperei ce se efectuează b) neparticiparea cooperati de plată sînt mai mari decît plată, în ordinea în care sînt Evaluările de venituri în puterii şi ale administraţiei de componente. administrativ-teritoriale res
cu cadre calificate, angajate velor agricole de producţie cele legale ori suma de plată enumerate. scrise în bugetul de stat repre stat, organelor judecătoreşti ART. 178. — Ministerul Fi pective, precum şi a sumelor
din afara unităţilor. cu fondurile proprii cu care a fost stabilită in mod ero zintă sarcini minime de reali şi ale procuraturii ; nanţelor îmbunătăţeşte propu prevăzute a fi acordate ori
In cazul plantaţiilor de vil s-au angajat la executarea o-' nat ; ART. 143. — Unităţile e- zat. g) realizarea altor acţiuni şi nerile de indicatori financiari preluate de la bugetele locale
şi pomi care se execută în biectivelor de investiţii cre d) nu sînt respectate clau conomice sînt obligate să-şi ART. 155. — Unităţile eco sarcini prevăzute prin dispo prezentate de ministere, cele ale unităţilor administrativ-te-
bazine consacrate, se pot acor ditate ; zele contractuale cu privire organizeze în condiţii cît mai nomice de stat sînt obligate ziţii legale. lalte organe centrale de stat ritoriale ierarhic inferioare;
bune activitatea legată de
da credite pe termen lung şi c) folosirea mijloacelor de la cantitate, calitate, termen desfacere, facturare, întocmi să verse la buget o parte din ART, 161. — Nici o chel şi comitetele executive ale con c) ordonatorii principali de
pentru plata unei cote-părţi producţie în alte scopuri de- de livrare, precum şi alte rea documentelor de decon beneficiile realizate, impozitul tuială nu poate fi înscrisă în siliilor populare- judeţene şi al credite, pentru planurile finan
de pînă la 40 la sută din va cît cele pentru care au fost clauze contractuale ; tare şi depunerea acestora Ia pe circulaţia mărfurilor, pre bugetul de stat sau efectuată municipiului Bucureşti, împre ciare ale unităţilor subordona- ■
loarea manoperei planificate creditate, înstrăinarea, gospo e) nu s-au primit documen unităţile bancare, respectiv de cum şi orice alte impozite si din acesta dacă nu există pre ună cu reprezentanţi ai aces te.
la lucrările ■ de înfiinţare şi dărirea necorespunzătoare a tele prevăzute în contract, recepţie a mărfurilor, lucrări taxe instituite prin dispoziţii vederi legale pentru aseme tora, tinînd seama de analize ART. 184. — Creditele b'u-.-‘
de întreţinere, pînă la intra acestora, degradarea sau scoa fără de care produsele nu pot lor sau serviciilor în vederea legale. nea cheltuieli. le şi calculele proprii referi getare aprobate prin bugetul
rea lor pe rod. terea lor din producţie ; fi recepţionate, folosite, valo decontării la timp a contrava ART. 156. — Unităţile socia ART. 162. — Sumele apro toare la nivelul veniturilor şi republican pot fi folosite nu
ART. 118. — Creditele pe d) neluarea de măsuri pen rificate sau facturate la ex lorii acestora şi accelerării vi liste de stat, precum şi alte bate prin bugetul de stat, în cheltuielilor bugetului de stat, mai după deschiderea de cre
termen lung se aprobă coope tru înlăturarea deficientelor tern ; tezei de circulaţie a banilor. categorii de plătitori datorea limitele cărora se pot efectua concluziile desprinse din con dite sau alimentarea cu fon
rativelor agricole de produc semnalate de unităţile banca f) suma pretinsă nu este da In activitatea de comerţ ex ză, potrivit dispoziţiilor lega cheltuieli, reprezintă credite troalele desfăşurate asupra ac duri de către Ministerul Fi
ţie de către bancă, cu respec re. terior, unităţile economice tre le, contribuţii pentru asigură bugetare, care nu pot fi de tivităţii unităţilor socialiste de nanţelor, iar cele înscrise tn
tarea următoarelor condiţii: ART. 122. — Cooperativele torată. buie să ia toate măsurile ne rile sociale de stat. păşite. stat. bugetele locale, tn limita dis
a) veniturile nete prevăzute agricole de producţie garan ART. 138. — Unităţile eco cesare pentru utilizarea celor ART. 157. — Organizaţiile Unităţile socialiste de stat ART. 179. — In procesul de ponibilităţilor din contul ordo
a se realiza prin punerea în tează creditele primite cu va nomice au dreptul să suspen mai potrivite modalităţi de cooperatiste şl unităţile eco răspund de folosirea mijloace finitivării proiectului bugetului natorilor de credite respective.
funcţiune a mijloacelor de lori materiale, mijloace bă de livrările de produse, exe decontare şi pentru include nomice ale celorlalte organiza lor băneşti primite de la bu de stat, Consiliul de Miniştri ART 185. — Este interzisă
producţie creditate să asigure neşti prevăzute a se realiza rea în contracte a unor clau ţii obşteşti sînt obligate să getul statului, de cheltuirea examinează lucrările prezenta efectuarea de plăti direct din
rambursarea creditelor solici şi cu orice alte venituri în cutările de lucrări sau prestă ze care să asigure încasarea verse la bugetul de stat im lor cu maximum de utilitate te de Ministerul Finanţelor, a- veniturile încasate pentru bu
tate în cadrul termenelor ma bani şi în natură, precum şi rile de servicii către benefi la timp a valutei pentru ex pozitele si taxele stabilite, co economică şi socială, de res ducînd îmbunătăţiri indicato get, cu excepţia cazurilor cînd
xime aprobate şi să existe cu cesiunea în favoarea băn ciarii care, întîrziind în mod porturile efectuate. respunzător veniturilor pe ca pectarea disciplinei de plan rilor financiari şi solutionînd dispoziţiile legale prevăd alt
certitudinea realizării produc cii a drepturilor ce le au de re le realizează, bunurilor pe şi financiare. eventualele divergente dintre fel.
ţiei şi veniturilor prevăzute în încasat. care le deţin sau altor crite ART. 163. — Veniturile şi Ministerul Finanţelor şi titula Orice cheltuială din sumele
documentaţia tehnico-economi- ART. 123. — Rambursarea CAPITOLUL VII rii prevăzute de lege. cheltuielile se înscriu în bu rii de plan cu privire la cifre aprobate prin bugetul de stat
getul de stat în ordinea sta
că ; creditelor pe termen lung se ART. 158. — Populaţia par bilită prin clasificatia buge le propuse a fi înscrise în bu se face numai pe bază de do
bl să fie asigurată partici face din fondurile băneşti ticipă la formarea veniturilor tară. get. cumente justificative, vizate
parea cu fonduri proprii în constituite pentru investiţii, Asigurările de stat bugetului de stat prin plata ART. 164. — Constituirea şi Proiectul bugetului de stat, pentru controlul financiar pre
proporţiile stabilite şi exploa iar în cazul cînd acestea nu impozitelor si taxelor prevă utilizarea de mijloace finan elaborat de Consiliul de Mi ventiv şi aprobate de ordona
tarea raţională a mijloacelor acoperă ratele scadente dife zute de lege. ciare apartinînd statului în a- niştri, după examinarea lui torul de credite.
de producţie, iar situaţia eco- renţa se achită din celelalte Prin sistemul de impozite fara bugetului se pot face de către Consiliul Suprem al ART. 186. — Ordonatori
nomico-financiară a cooperati disponibilităţi băneşti ale co ART. 144. — Asigurările de efectul legii sau facultative, a- şi taxe se asigură participa numai în condiţiile stabilite Dezvoltării Economico-Sociale, principali de credite ai buge
velor agricole de producţie să operativelor agricole de pro stat contribuie, prin mijloace sigurătorul preia obligaţia a- rea diferenţiată a populaţiei prin dispoziţii legale. se prezintă spre adoptare Ma tului republican sînt miniştrii
permită rambursarea din veni- ducţie. specifice, la refacerea bunuri cordării unor despăgubiri sas la formarea veniturilor statu ART. 165, — In concor rii Adunări Naţionale. şi conducătorii celorlalte or
lor avariate sau distruse ca sume asigurate în cazul pro lui, in funcţie de natura si danţă cu structura organizato ART. 180. — Marea Adunare gane centrale de stat.
urmare a calamităţilor naturii ducerii anumitor evenimente. nivelul veniturilor, de mări rică a statului nostru, bugetul Naţională adoptă legea bu Ordonatori principali de
C. Credite pentru investiţii acordate populaţiei şi accidentelor, la repararea Categoriile de bunuri şi mea averii, de capacitatea de stat se compune din buge getului de stat care cuprinde : credite ai bugetelor locale sînt
unor prejudicii de care asigu persoane ce se asigură, riscu contributiva a plătitorilor, ur- tul republican şi bugetele lo volumul veniturilor şi cheltu preşedinţii comitetelor execu
raţii răspund potrivit legii, la rile, tarifele de prime, sume mărindu-se promovarea princi- cale. ielilor bugetului de stat, cu tive ale consiliilor populare.
ART. 124. — Băncile pot a- valoare, prin gaj de valori înfăptuirea unor măsuri de le asigurate şi celelalte nor defalcarea pe bugetul republi Conducătorii unităţilor so
corda populaţiei credite de materiale, garanţii personale prevedere şi economisire. me privind asigurările se sta S. Conţinutul bugetului republican can şi bugetele locale, iar în cialiste de stat cu personali
investiţii destinate dezvoltării şi cesiuni de drepturi de ART. 145. — Asigurările de bilesc potrivit dispoziţiilor le cadrul acestora din urmă pe tate juridică finanţate din bu
producţiei în gospodăriile creanţe. stat cuprind ramuri de asigu gale. fiecare judeţ şi municipiul getul republican sau local
membrilor cooperativelor de ART. 126. — Casa de Eco rări de bunuri, de persoane şi Raporturile de asigurare sta ART. 166. — Bugetul repu teres republican, pentru chel Bucureşti, precum şi volumul sînt, după caz, ordonatori se
producţie şi producătorilor in nomii şi Consemnatiuni poate de răspundere civilă, sub for bilite cu unităţile socialiste de blican concentrează principa tuielile de întreţinere şi func principalelor categorii de ve cundari sau terţiari.
dividuali, construirii şi amena acorda credite populaţiei pen ma asigurărilor prin efectul stat au în vedere acoperirea la parte a fondului bugetar şi ţionare a organelor centrale nituri şi cheltuieli. ART. 187. — Ordonatorii
jării de locuinţe proprietate tru construirea de locuinţe legii sau facultative. pagubelor produse de eveni se administrează de către or ale puterii şi administraţiei de ART. 181. — După adoptarea principali de credite pot a-
personală, precum şi pentru proprietate personală, precum Asigurările prin efectul le mentele asigurate, despăgubi ganele centrale de stat. stat, organelor judecătoreşti legii bugetului de stat, Consi proba efectuarea cheltuielilor
alte scopuri prevăzute de şi în alte scopuri prevăzute gii urmăresc, odată cu indem- rile acordate acestor unităti In cadrul bugetului republi şi ale procuraturii, pentru a- liul de Miniştri stabileşte pe numai cu respectarea dispozi
părarea tării şi pentru alte
lege. 1 de lege. nizaren celor asiguraţi, satis contribuind la menţinerea con can se înscrie şi bugetul Ma destinaţii prevăzute prin dis ministere şi celelalte organe ţiilor legale şi în limita pla
rii Adunări Naţionale.
nurilor financiare ale institu
tinuităţii procesului de pro
ART. 125. — Banca pentru Creditele pentru construirea facerea interesului economic ducţie. Bugetul republican cuprinde poziţiile legale. centrale de stat, pe consilii ţiilor pe care le conduc şi au
Agricultura şi industrie Ali de locuinţe proprietate per şi social al întregii colectivi Prin raporturile de asigura şi bugetul asigurărilor socia ART. 169. — Din veniturile populare judeţene şi al muni dreptul să repartizeze, în ra %
mentară poate acorda credite sonală se garantează prin tăţi în apărarea avuţiei na re cu organizaţiile cooperatis le de stat. bugetului republican se pot cipiului Bucureşti indicatorii port cu sarcinile de plan si
pentru procurarea do animale constituirea de ipotecă asupra ţionale, menţinerea continui te sau cu celelalte organizaţii ART. 167. — Veniturile bu atribui cole defalcate bugete financiari şi măsurile ce tre cu gradul de folosire a sume
de producţie, de material să- locuinţelor respective. tăţii procesului de producţie obşteşti se urmăreşte proteja getului republican sînt forma lor centralizate ale judeţelor buie luate in vederea îndepli lor deja acordate, credite bu
clitor în vederea realizării de ART. 127. — Pînă la ram şi protejarea victimelor unor rea bunurilor ce le aparţin, te din resurse provenite de care nu-şi pot acoperi inte nirii în bune condiţii a buge getare unităţilor ierarhic in
accidente şi familiilor lor.
plantaţii pomiviticole şi pen bursarea integrală a credi despăgubirile ce se acordă la unităţile socialiste de stat gral cheltuielile planificate cu tului de stat. ferioare.
tru alte destinaţii agricole, în telor, locuinţele proprieta Asigurările facultative se acestor organizaţii contribuind de interes republican, precum venituri proprii. Dacă nici pe ART. 182. — Proiectele bu Ordonatorii secundari au
limitele şi condiţiile stabili te personală şi alte bu încheie pentru bunuri, persoa ia reîntregirea proprietăţii ob şi din impozite şi taxe stabi această cale nu se asigură ve getelor locale se elaborează de dreptul să utilizeze, potrivit
te* de dispoziţiile legale. nuri dobîndite de populaţie ne ori riscuri necuprinse în şteşti. lite prin lege. niturile necesare, diferenţa către comitetele executive şi destinaţiei şi cu respectarea
asigurările prin efectul legii
Creditele se acordă produ prin folosirea de credite pot sau în completarea acestora. In raporturile de asigurare La bugetul republican se pînă la nivelul cheltuielilor se prezintă spre adoptare con normelor legale, creditele bu
cătorilor care contractează cu fi înstrăinate numai cu acor cu populaţia se au în vedere varsă şi plusurile de venituri planificate se acoperă din bu siliilor populare. getare aprobate pentru unită
organizaţiile socialiste valori dul prealabil al instituţiilor Pentru asigurările încheiate refacerea bunurilor, acoperi provenite de la bugetele cen getul republican. Consiliile populare judeţene ţile pe care le conduc şi să
ficarea produselor şi produ- care au acordat creditele. cu angajamente în valută, se rea unor prejudicii şi crearea tralizate ale judeţelor, respec Cotele defalcate, precum şi şi ai municipiului Bucureşti repartizeze credite bugetare
şilor, care să asigure rambur ART. 128. — Contractele de efectuează operaţii de cedări unor mijloace suplimentare tiv al municipiului Bucureşti, sumele ce se acordă din bu adoptă, în limita volumului unităţilor în subordine ai că
sarea creditelor primite. împrumut au valoare de în şi primiri de riscuri şi de pri de prevedere în legătură cu la care veniturile proprii de getul republican în completa veniturilor şi cheltuielilor sta ror conducători sînt ordona
Creditele sînt garantate de scrisuri autentice şi constituie me în reasigurare. evenimente privind viata şi păşesc cheltuielile planificate, rea veniturilor proprii ale bu bilite pe fiecare judeţ şi muni tori terţiari.
beneficiari pentru întreaga lor titluri executorii. ART. 146. — Raporturile de integritatea persoanelor. în cuantumul stabilit prin le getelor locale se prevăd pen cipiul Bucureşti prin legea Ordonatorii terţiari utilizea
asigurare se stabilesc între ART. 147. — Fondul de asi gea de adoptare a bugetului tru fiecare judeţ în parte prin de adoptare a bugetului de ză creditele bugetare ce le-au
Administraţia Asigurărilor de gurare, constituit din încasă de stat. legea de adoptare a bugetu stat, bugetul centralizat al u- fost repartizate numai pentru
CAPITOLUL Vi Stat, în calitate de asigurător, rile de prime de la asiguraţi, <«ART. 168. — Din bugetul re lui de stat. nitătii administrativ-teritoria nevoile unităţilor pe care le
şi unităţile socialiste de stat, se utilizează pentru plata des publican se asigură mijloace ART. 170. — In bugetul re le respective, cu repartizarea conduc, potrivit planurilor fi
publican se înscrie şi fondul
organizaţiile cooperatiste sau
veniturilor şi cheltuielilor pe
Organizarea şi efectuarea plăţilor celelalte organizaţii obşteşti păgubirilor şi a sumelor asi le financiare necesare pentru de rezervă, care se utilizează bugetele unităţilor administra- nanciare aprobate şi în condi
obiective şi acţiuni ce se fi
gurate, pentru constituirea re
ţiile stabilite prin dispoziţiile
şi populaţie, în calitate de a- zervei de prime la asigurările nanţează din fondul central de pentru suplimentare, în ca tiv-teriloriale componente, bu legale.
intre unităţile socialiste sigurati. In schimbul primelor de persoane şi pentru acope dezvoltare economico-socială, zuri justificate, a unor credi getul propriu, precum şi sur principali de credite pot de
ART. 188. — Ordonatorii
pentru alte obiective şi ac
te aprobate prin bugetul de
de asigurare plătite de către
rirea cheltuielilor specifice şi
sele de echilibrare pe unităti
asiguraţi, în asigurările prin generale de administraţie. ţiuni cu caracter economic, stat în vederea finanţării ac administrativ-teritoriale com lega dreptul de a aproba fo
ART. 129. — Pentru orga de depunere a numerarului la pentru acţiunile social-cultu ţiunilor sau sarcinilor noi in ponente. losirea şi repartizarea credite
nizarea şi desfăşurarea în bu bănci, limitele în care nume rale ce se realizează prin uni tervenite în cursul anului, po In mod corespunzător, con lor bugetare înlocuitorilor lor
ne condiţii a circulaţiei bă rarul poate fi păstrat în ca CAPITOLUL VIII tăţile socialiste de stat de in- trivit dispoziţiilor legale. siliile populare ale comunelor, de drept şi conducătorilor di
neşti şi pentru exercitarea sieriile unităţilor socialiste, oraşelor, municipiilor şi sec recţiilor, conducătorilor orga
controlului bancar asupra re modul de eliberare a numera C. Conţinutul bugetelor locate toarelor municipiului Bucu nelor locale de specialitate
laţiilor băneşti din economie, rului şi condiţiile de efectuare Păstrarea economiilor băneşti reşti adoptă, în limitele stabi ale administraţiei de stat sau
unităţile socialiste sînt obli a plăţilor din încasări. ART. 171. — Bugetele loca de stat de interes local, im lite de consiliile populare ie ai altor unităti similare, după
gate să păstreze disponibili ART. 131. — Unităţile so ale populaţiei le sînt bugetele unităţilor ad pozite şi taxe plătite de or rarhic superioare, bugetele caz.
tăţile băneşti în conturi la cialiste sînt obligate să pre ministra ti v-teritoriale. ganizaţiile cooperatiste şi uni locale respective. ART. 189. — Miniştrii, con
bănci şi să efectueze opera vadă în contractele economi Fiecare comună, oraş, mu tăţile economice ale celorlalte ART. 183. — Veniturile şi ducătorii celorlalte organe
ţiile de plăti şi încasări prin ce forme şi instrumente de ART. 143. — Statul, prin in populaţiei la Casa de Economii nicipiu, sectbr al municipiu organizaţii obşteşti, impozite cheltuielile prevăzute în bu centrale de stat, preşedinţii
aceste conturi. decontare care asigură înca termediul Casei de Economii şi Consemnatiuni şi la alte lui Bucureşti, judeţ, precum şi taxe locale, aile venituri getul de stat se repartizează comitetelor executive ale con
ART. 130. — Plăţile dintre sarea într-un timp cit mai şi Consemnatiuni a Republicii instituţii bancare sînt garan şi municipiu] Bucureşti are stabilite prin lege. pe trimestre, în funcţie de e- siliilor populare, precum şi
unităţile socialiste se efectu scurt a contravalorii produ Socialiste România, organizea tate de stat, iar dreptul bugetul său propriu, care se Organele locale ale puterii şalonarea sarcinilor de plan şi conducătorii unităţilor de stat
ează, de regulă, prin decon selor livrate, lucrărilor execu ză şi stimulează păstrarea e- titularului asupra depunerilor adoptă de consiliul popular şi ale administraţiei de stat de termenele legale de vărsare subordonate răspund de folo
tări fără numerar. tate sau serviciilor prestate şi conomiilor băneşti ale popu este ucrotit de lege. al unităţii ndministrgtiv-teri- trebuie să ia măsuri pentru a veniturilor şi de efectuare sirea cu economicitate a su
Banca Naţională a Republi care contribuie la întărirea laţiei. Depunerile populaţiei nu toriale respective, în condi dezvoltarea continuă a acti a plăţilor. melor primite de la buget, de
cii Socialiste România, îm disciplinei contractuale şi la Operaţii de păstrare a eco sînt supuse prescripţiei şi se ţiile prezentei legi. vităţii unităţilor economice de Repartizarea pe trimestre a integritatea bunurilor încre
preună cu băncile specializa accelerarea decontărilor. nomiilor băneşti ale popu restituie, la cerere, titularilor ART. 172. — Veniturile bu interes local în vederea spo veniturilor şi cheltuielilor se dinţate unităţii pe care o con
te, stabileşte modalităţile de In scopul întăririi discipli laţiei pot fi efectuate şi de getelor comunelor, oraşelor, ririi bazei de venituri proprii, aprobă de către : duc, de tinerea la zi a con
decontare, fixează limita în nei plăţilor, băncile pot dis alte instituţii bancare, în li depunerilor sau reprezentan municipiilor, sectoarelor muni care să asigure, pe această a) Ministerul Finanţelor, tabilităţii şi prezentarea dă
care pot fi efectuate plăti cu pune înlocuirea formelor şi mita ^competentelor stabilite ţilor legali ai acestora, iar în cipiului Bucureşti, judeţelor cale, echilibrarea bugetelor pentru bugetul republican la rilor de seamă contabile asu
numerar între unităţile socia instrumentelor de decontare prin statutele lor de organiza caz de deces al titularului şi municipiului Bucureşti sînt locale. propunerea ministerelor şi a pra execuţiei bugetare.
liste şi elaborează norme pri alese de unităţile socialiste, re şi funcţionare. moştenitorilor. formate din resursele prove ART. 173. — Din bugetele celorlalte organe centrale de
vind condiţiile şi termenele cu forme şi instrumente care ART. 149. — Depunerile ART. 150. — La depunerile nite de la unităţile socialiste comunelor, oraşelor, munici stat. (Continuare in pagina a 4-a)