Page 10 - Drumul_socialismului_1972_08

mmmKBssmaasmBmmatammuammmaaam virrmmm&mwiss&i HnroaaBBM—mBroBaBmaa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 464 © JOI 3 AUGUST 1972

Materializarea exemplară a

sarcinilor trasate de Conferinţa

Naţională a partidului

r...................
Antrenarea Ne aflam zilele trecute

înlr-un parchet forestier că­
ruia oamenii i-au dat denu­
tuturor resurselor la mirea de Dineş. In sectorul
acesta despre care amin-
leam lucrează un număr de
25 de forestieri din care 6
comunişti. Pe cei 25 i-am plicaţii muncitoarelor Margareta Iga şl Elena Negru asupra modului cum trebuie îmbinat furnirul la garniturile de mobilă.
I T rad ’ , sec t ia mobilii. înainte de a sc Începe lucrul, o consfătuire utilă : timplarll Petru Martin ni ioan Benea dau ex­
găsit stînd la umbra unui
ridicarea eficientei brad ascultînd la un tran­ Foto i V. ONOIU
prezentat
Raportul
zistor
de t o v a r ă ş u l 'Nicolae
Ceauşescu la Conferinţa
Naţională a partidului. Erau
producţiei atit de atenti la vorbele HOTĂRIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI CU PRIVIRE LA
secretarului general Incit
nici nu sesizau ce se întîm-
plă în jurul lor. După ce
secretarul general al parti­
dului a terminat de pre­ MAJORAREA SALARIILOR MICI-PRIMITĂ CU PFUSEBITĂ
O Acţiunile noastre în vederea redu­ site pînâ în prezent, dar prin raţionali­ zentat Raportul, cei 25 de
cerii cheltuielilor materiale se desfăşoa­ zarea consumurilor, în 1973 vor fi eco­ oameni şi-au luat mecanis­
ră pe multiple planuri - afirmă directo­ nomisite circa 19 tone. mele şi au urcat în pădu­
re.
rul fabricii. Rezultat : 1,1 milioane lei © Prin extrudarea la rece a tuburi­ — Haideţi băieţi la trea­ SATISFACŢIE DE OAMENII MUNCI
economii la preţul de cost şi 2,8 mili­ lor din material plastic — o economie bă — le-a spus unul mal
oane lei beneficii suplimentare. de material echivalată cu 40 la sută vîrstnic. Trebuie să ne rea­
© 5 tone de mase plastice economi­ din consumul actual. lizăm şi norma de azi în
întregime. Intre vorbe şi fapte —
— Ştii şefule cum vine Mulţumesc prin
cu cincinalul în patru ani
Colectivul Fabricii chimice mult de 5 tone de mase plasti­ tlvltăţl sporite de 2,5 orî, re­ şl jumătate? Eu nu prea
din Orăştie, care s-a angajat ce. zultă şi o economie de mate­ sint în clar cu această pro­ concordanţă depiină întreaga mea ţinută
să fie în primele rînduri pen­ Continua atenţie pe care o rial echivalată cu 40 la su­ blemă care văd că îi fră-
tru transpunerea în viaţă a acordăm reducerii consumuri­ tă din consumul actual. mîntă pe toti oamenii — l-a
programului educaţional ela­ lor specifice poate fi ilustrată — Măsurile întreprinse pen­ întrebat un tînăr, care lu­ Aşa cum ne-a obişnuit, par­ peste 1 160 000 de salariaţi ce profesională si morală
borat de partid, şi-a confirmat şi de faptul că angajîndu-ne tru reducerea consumurilor crează în pădure doar de tidul nostru manifestă mereu vom beneficia de majorare, să
încă o dată înalta conştiinţă să încheiem cincinalul în pa­ specifice vizează şi sectorul cîteva luni, pe Eugen Sîrbu, consecventă în realizarea ţe­ căutăm ca munca noastră să
politică şi profesională, asu- tru ani şl jumătate am „rea­ de metalurgie ? şeful parchetului. lului politicii sale — ridica­ aibă rezultate cît mai bune. Sînt în anii cînd mă pregă­ Ce a însemnat pentru
mîndu-şi responsabilitatea să şezat“ aceste consumuri la ni­ — Pînă acum la acest sec­ — Cincinalul în patru ani rea continuă a nivelului de De fapt, întregul popor este a- tesc pentru viată, la vîrsta la mine vestea majorării sa­
realizeze prevederile cincina­ velul noilor cerinţe. Astfel tor, unde executăm de obicei şi jumătate înseamnă, băie­ trai al maselor. Hotârîrea lăluri de partid, de conducă­ care fiecare tînăr e dator să-şi lariului ? Poate unul din
lului în palru ani şi jumăta­ ştim că pînă la sfîrşitul anu­ unicate, n-am urmărit consu­ te, că noi vrem să ne apro- Consiliului de Miniştri de ma­ torii săi, care nu precupeţesc pună întrebări privind viito­ cele mai trainice imbolduri la
te. lui mai avem de realizat o e- murile, ci doar înscrierea lor jorare a salariului minim pe nimic pentru ridicarea bună­ rul lui şi să fie obligat să-şi muncă, Ia activitate conştiin­
dea singur, cu cutezanţă şi
— Aş vrea să menţionez în­ conomie de circa 6 tone mase în nivelul devizului. Ca ur­ economie vine la puţină vre­ stării noastre, a celor ce mun­ maturitate, răspuns. Şi, cred cioasă, dezinteresată. Adică eu,
că de ia început — spunea plastice, iar în 1973 mai mult mare a sarcinilor deosebite me după Conferinţa Naţiona­ cim. Nici noi nu vom precu­ eu, că cel mai bun răspuns la vîrsta mea, am ajuns să
tovarăşul Gheorghe Vaier, di­ de 19 tone. Am stabilit şi ma­ reieşite din lucrările Confe­ lă a Partidului Comunist Ro­ peţi nimic — şi sînt convinsă va fi munca, dorinţa noastră mă număr printre cei 1 160 000
rectorul fabricii —, că ne pre­ terialele la care vom înregis­ rinţei Naţionale, am hotărît să mân şi se înscrie în contex­ că toţi cetăţenii ţării gîndesc de a-i cunoaşte frumuseţea şi de salariaţi ai tării care, pe­
ocupă nu doar îndeplinirea tra cele mai însemnate econo- introducem evidenţierea con­ tul măsurilor de atingere a la fel — vom depune toate e- de a ne face din ea crezul de ste o lună, vor simţi trans­
cantitativă a acestui obiectiv. sumului de metal pe profile, lunca telului amintit. forturile pentru realizarea viată. Altfel nu se poate! punerea în viaţă a uneia din
O atenţie deosebită acordăm urmărirea făcîndu-se atît la Lucrez în cadrul Cooperati­ prevederilor planului cincinal încerc în fiecare zi dorinţa înţeleptele hotărîri ale Con­
şi vom acorda aspectelor de nivel de echipă cît şi la ni­ vei meşteşugăreşti „Prestarea" înainte de termen. In acest de a cunoaşte mai mult, de a ferinţei Naţionale a partidu­
eficienţă economică dintre vel de sector şl secţie. din Hunedoara ca muncitoare fel, munca noaslră unită va lucra mai bine, de a nu-ml lui. Toti anii mei au fost ani
care reducerii cheltuielilor Răspuns ferm, — Prin astfel de măsuri la secţia de curăţat chimic. scăpa nimic din ceea ce tre­ în care am simtit grija de pă­
materiale li va reveni rol pri­ cheltuiala la 1 000 lei produc­ forestierilor Am acum un salariu de 908 tace ca despre România să se buie să cunoască o operatoa­ rinte a partidului. Şi Iată că
simt acest lucru şi acum cînd
oritar. ţie marfă va putea fi redusă lei. Cînd am citit în ziar Im vorbească ca despre ţara unui re chimistă. Ca să-mi însuşesc pot să muncesc. Nu ştiu dacă
Secretarul general al parti­ prin acţiuni simţitor. Consider că econo­ ¡nalt nivel de trai. Măsuri cît mai bine meseria aleasă — vorbele vor putea vreodată să
dului în Raportul său la Con­ mia realizată în primul semes­ târirea, inima mi s-a umplut cum e cea de acum arată că şi mă bucur că mi-am ales-o exprime felul în care voi şti
ferinţa Naţională sublinia de­ tru de 12,4 lei la mie faţă de de bucurie. Iată, mi-am zis, sînlem pe această cale. — urmez cursurile de califi­ să mulţumesc, să răsplătesc a-
altfel cu tărie faptul că o sar­ nivelul planificat nu ilustrează devine cei care se gîndesc Ia noi a- care la locul de muncă. Sînt, ceastă grijă. Dar faptele mele
cină economică de cea mai si rezultate concludent adevăratul poten­ duc mereu îmbunătăţiri vieţii ELENA ANTOHI aşadar, ucenică şi nu voi pre­ o vor putea-o face.
mare importanţă pentru fieca­ * ţial de care dispunem — com­
re unitate este reducerea chel­ pletează discuţia tehnicianul noastre. Efortul acesta al sta­ muncitoare la cooperativa geta nimic pentru a afla de LIA HOMORODEAN
tuielilor materiale; în esen­ concrete Aurel Dobrilă, din cadrul ser­ tului ne obligă şi pe noi, cei „Prestarea" din Hunedoara la meşterii mei cît mai mult. operatoarei F.C. Orăştie
ţă aceasta însemnind economi­ viciului plan. Noile sarcini mai
sirea muncii sociale, lată de trasate de Conferinţa Naţio­
ce acţiunile noastre în vede­ nală impun o mobilizare mal
rea reducerii cheltuielilor ma­ susţinută a rezervelor pen­
teriale se desfăşoară pe mul­ mii. Ştim de pildă că numai la tru reducerea cheltuielilor de tndezbatere publică PHSIICTUl LEGII REMIUËRIL
tiple planuri. Aşa se explică polietilenă de joasă tensiune producţie, în special a celor rodnică
faptul că primele rezultate va trebui să obţinem o econo­ materiale, avînd în vedere ne­
le-am şi înregistrat. Prin redu­ mie de 11,5 tone. cesitatea unei mai bune gesti­
cerea consumurilor specifice, onări şi folosiri eficiente a
a tuturor cheltuielilor, am re­ — Consumul la P.V.C., ex­ fondurilor ce ne-au fost încre­
alizat pînă în prezent o eco­ plica inginerul şef Sabin Ola- dinţate. BIM Ciîuum SI CMITATU MICII ¡I UMILE DL STAT
nomie la preţul de cost de 1,1 ru, înregistrează o depăşire La F. C. Orăştie, colectivul
milioane lei şi am suplimen­ de 2 tone în primul semestru cinstei şi onoarei s-a angajat piem mai repede de viitor. |
tat volumul de beneficii cu pentru că maşinile neîntreţi- să realizeze în acest cincinal Cînd tu îţi realizezi planul |
2,8 milioane lei. nute încă corespunzător au la doborit şi sortat lemn în De altminteri, această grijă re­
dese stagnări. In acest fel peste prevederi o producţie larli. Mă refer în primul rînd
•— Desigur în obţinerea u- materialul plastic de pe şnec marfă suplimentară de aproa­ 20 de zile, în restul de timp Sistemul premial zidă din ţelul suprem al po­ la sporul pentru vechimea
nor astfel de rezultate — a so întăreşte şi o parte din el pe 200 milioane lei. Tot aici pînă la sfîrşitul lunii ce liticii partidului nostru — a- neîntreruptă In aceeaşi între­
spus inginerul Ioan Zvîncă, nu mai poate fi folosit sau se s-au iniţiat ample măsuri pen­ faci ? sigurarea unui nivel de via­ prindere, în acelaşi Ioc de
din cadrul serviciului tehnic, pierde. Calculele arată că, e- tru dezvoltarea şi utilizarea — Muncesc, ce să fac. (Urmare din pag. 1) produs peste plan mai bine de ţă, material şi spiritual, me­ muncă, în aceeaşi funcţie.
un efect deosebit l-au avut vitind această situaţie, în a- superioară a potenţialului — Bine, dar cum vei fi 1 000 (one de fontă cu cocs reu mai ridicat pentru toţi Pentru mineri şi pentru alte
acţiunile îndreptate spre redu­ nul viitor vom putea obţine o productiv, iar problemei redu­ retribuit ? Desigur, la realizarea acestei economisii. Aceasta dovedeşte oamenii muncii, pentru între­ categorii de muncitori aces­
cerea consumurilor specifice cerii cheltuielilor de produc­ — Desigur că mai bine. economii îşi conjugă eforturi­ că noi cunoaştem bine căile gul popor. Este şi normal ca te sporuri sînt considerabile.
în special în secţia de mase economie de materii si mate­ ţie i se acordă o atenţie mai le loti salariaţii secţiei, rezul­ de redurere continuă a con­ salarizarea să se facă după ni­ Sînt şef de brigadă de 14
plastice, acolo unde se con­ riale de 262 000 lei. De aceea — Ei, vezi iu, spre mai tatul spre care tindem nu de sumului de cocs, de realizare velul de pregătire al fiecăru­ ani şi am reţinut din proiectul
centrează cea mai mare par­ în prezent căutăm soluţii teh­ deosebită ca oricînd. Este un bine o să ajungem cu toţii pinde de unul singur. O im­ a unor economii importante şi ia, după cantitatea şi calita­ Legii remunerării după canti­
exemplu concludent de înaltă dacă ne vom realiza într-un portantă mare pentru econo­ acţionăm in această direcţie. tea muncii depuse, după im­
te a activităţii noastre. In nice care să ducă la elimina­ timp şi mai scurt ceea ce tatea şi calitatea muncii in
responsabilitate muncitoreas­ mia de cocs o are respectarea Nu ne rămîne docil să ne u- portanta şi gradul ei de difi­ unităţile de stat că pentru
acest an, pînă în prezent, prin rea opririlor şi prin aceasta ne-ara stabilit să înfăptuim cu stricteţe a reţetei de încăr­ nim eforturile, să ne ascuţim cultate, după contribuţia pe timpul lucrat în această func­
mai buna întreţinere a ma­ la evitarea pierderilor de ma­ că în transpunerea în viaţă in acest cincinal. care a furnalelor, respectarea alenlia cu care acţionăm în care şi-o aduce fiecare din­ ţie beneficiez de un spor de
a hotărîrilor stabilite de Con­ Oamenii care lucrează la tre noi la progresul şi pros­
triţelor de injecţie, astfel în- terial. pădure sînt prezenţi în par­ luturor parametrilor de func­ activitate pentru a obţine re­ peritatea tării, pînă la 10 la sută din sala­
cît toate cuiburile să dea Totodată atenţia noastră es­ ferinţa Naţională a partidului, chete mult înainte de ţionare a acestora; insuriarea zultate şi mai valoroase. Răs­ riul tarifar. Datoria noastră,
o ilustrare vie a emulaţiei gazului metan preîncălzil con­ plata din partea societăţii, sla- Mineritul esle încadrat — a şefilor de brigăzi, ca de­
produs, prin introducerea pre­ te îndreptată spre introduce­ ivirea zorilor şi stau form graficelor şi muile alte­ tuatâ în proiectul de lege a-
creatoare care se degajă din lucru absolut firesc — în gru­ altfel şi a maiştrilor şi a '~e-
luării ciclului productiv din rea procedeului de extrudare pînă seara tîrziu. Pri­ le. mintit, va fi pe măsura aces­ pa I de salarizare. Este cu­ lorlalţi factori care răspund de
rîndurile acestui colectiv, a- vesc coroanele copaci­
mers pentru evitarea pierderi­ la rece a tuburilor din mate­ Vreau să arăt că numai în tor contribuţii, în spiritul prin­ noscută dificultatea muncii activitatea în subteran este să
cnm în preajma zilei de 23 lor, apoi îşi pornesc fe- acest an Ia noi la furnale s-au cipiilor echităţii socialiste. în subteran şi esle recom­
lor ce apăreau în timpul stag­ rial plastic, eliminînd pe cît răstraiele mecanice şi cît e luptăm pentru permanentiza­
August şi în cinstea celei pensată ca atare. De aceea, rea oamenilor pe locuri de
nărilor dintre schimburi, prin posibil procedeul clasic de ziua de mare se aude în acolo, în galeriile subpămîn-
de-a 25-a aniversări a procla­ muncă, ceea ce conduce la un
perfecţionarea activităţii de tragere In diferite alungiri. pădure numai zumzet de Diferenţiere echitabilă tene, noi ne străduim să dublu scop : îmbunătăţirea ac­
mării Republicii. mecanisme. De fapt lucrări­
confecţionare a matriţelor etc. Prin acest nou procedeu, pe muncim cit mai bine, să ne tivităţii productive (oamenii
le cele mai grele le fac realizăm sarcinile de plan, să
am reuşit să economisim mal lîngă obţinerea unei produc- ILIE COJOCARU mecanizat. Dacă forestierii « răspundem prin fapte grijii îşi vor însuşi mal bine mese­
de aici stau lună de lună a salarizării pe care partidul ne o poaită. ria, îşi vor cunoaşte mai bine
locul de muncă) şi realizarea
bine cu planul, rezultatele Sîntem plătiţi după cantitalea unui salariu mai bun penlru
se datoresc numai dotării şi calitatea muncii noastre. fiecare muncitor.
tehnice pe care o au. Me­ Am studiat pînă acum în stimuleze efectiv atitudinea Depăşirile de plan sînt remu­
canismele dacă nu le îngri­ amănunţime toate proiectele socialistă faţă de muncă. nerate suplimentar. De aseme Iată do ce afirm că proiectul
jeşti, nu le protejezi, nu te de legi apărute în presă. Cu In ceea ce ne priveşte pe nea, pentru orele lucrate în legii remunerării după canti-
mai poţi folosi de ele cum privire la proiectul legii re­ noi, minerii, sîntem recunos­ pitiş peste program sau în talea şi calitatea muncii de­
trebuie De cîte ori, de tea- j munerării muncii, apreciez cători partidului şi statului zilele de sărbătoare, sîntem puse dă o înaltă expresie e-
ma de a nu le strica, mun­ spiritul de perfectă echitate pentru grija permanentă pe recompensaţi material, atunci chitătii sociale.
citorii forestieri nu sint socială, de diferenţiere a sa­ care ne-o poartă, asigurîn- cînd nu există posibilitatea să
nevoiţi să recurgă şi la to­ larizării după criterii deplin du-ne condiţii dintre cele mai ni se acorde zile libere. Apoi ENACHE CHIRIŢA
poare. O fac pentru că une­ ştiinţifice, realiste, menite să bune do muncă şi de viată. există şi alte sporuri de sa- miner sef de brîqadă la
E.M. Petrila
ori în munca lor apar şi si­
tuaţii neprevăzute. Sînt co­
Trei întrebări pentru beneficiar paci care nu pot fi tăiaţi
decît cu toporul. Muncitorii Acţiuni cu bogate
(Urmam din aaq. 1) comun : obiectivul trebuie să a Il-a furnale au luat din vre­ fac totul pentru a-şi reali­ io strînsă legătură
producă şi sîntem siguri că me loate măsurile. Avem za cu cinste sarcinile de
ului şi ceva forţă de muncă va produce prima şarjă la maiştri, cauperişti, furnalişti plan. De pildă in luna iu­ valenţe educative
pentru lucrările la acest fur­ timp. Răspunzînd laptic che­ şi prim-furnalişli care lucrea­ nie fată de planul de 600 ou preocupările minerilor
nal. mărilor partidului, înscriindu- ză deja pe posturi la furnale­ mc de lemn ei au obtinut
Doresc să remarc calitatea se plenar în acţiunea de în­ le 7 şi 8, urmînd a fi înca­ In majoritatea lor, acţiunile colae Siminic, Nicolae Prodan
foarte bună a lucrărilor efec­ făptuire a prevederilor Con­ draţi la noul furnal. De ase­ 795 mc. In luna iulie au re­ organizate de Casa de cultura şi Enache Brînză. /n preocupările comitetului sindicatului exploatării mi­
tuate pînă acum de construc­ ferinţei Naţionale, constructo­ menea, mai angajăm în aceste alizat, în loc de 500 cît a- din Brad poartă amprenta a- * niere Ghelar s-a statornicit ca o tradiţie organizarea în
tori şi să-i rugăm să acorde rii fac totul pentru a-şi reali­ zile cîţiva buni meseriaşi, iar voau prevăzut — 650 mc. propiatei aniversări a cente­ fiecare lună a unor seri cultural-educative pe sectoare de
aceeaşi atenţie acestei carac­ za sarcinile de plan, angaja­ de la 1 august am deschis Aceste depăşiri au condus narului morţii marelui tribun Biblioteca municipală Deva activitate pentru salariaţi şi membrii lor de familie.
teristici atît de importante a mentul asumat. Ii vedem zilnic cursuri de perfecţionare pe la realizarea planului pe 7 Avram Iancu. Astfel, la sta­ a deschis la s°diul filialei din O astfel de seară cultural-educativă a avut loc recent
întregii noastre activităţi. Să muncind cu dăruire şi abne­ meserii, ţinînd seama de foar­ ţia de radioficare a oraşului Cenngăi-Deva o expoziţie de in sala cliLbului muncitoresc la organizarea căreia şi-au
gaţie. E drept că unele lucrări te buna pregătire, de nivelul luni cu cîteva zile mai de­ a fost. prezentat montajul lite­ cărţi pe tema „Munca — fac­ adus contribuţia salariaţii serviciului C.T.C.
nu uităm că tovarăşul sint puţin intîrziate, dar se dă ridicai de cunoştinţe profesi­ rar „Avram Iancg", iar la Va­ tor de bază al progresului so­
Nicolae Ceauşescu a numit bătălia pentru avansarea lor onale pe care trebuie să le vreme. lea Brad expunerea ,,A- cial". Pentru salariaţii I.G.C.L. In cadrul programului serii, minerii, inginerii şi tehni­
cincinalul 1971— 1975 drept rapidă. împreună cu construc­ posede toţi cei care vor avea Lună de lună rezultate vram Iancu — conducătorul s-a alcătuit recenzia Ia cartea cienii E.M. Ghelar precum şi membrii lor de familie s-au
cincinalul calităţii. Acest lu­ torul şi cu proiectantul, noi frumoasa misiune de a lucra bune. Realizările frumoase revoluţiei transilvănene de la lui S. Hocl — „Intîlnire cu întîlnit cu ing. Mircea Tabacu, şeful serviciului C.T.C. din
cru îl ştiu şi constructorii şi cooperăm rodnic — pe baza la noul furnal. Pot spune că ale acestor oameni se da­ 1848-49“. anii uitati". cadrul Î.M.H., care, jăcînd o analiză a calităţii producţiei
voinţa noastră unanimă este unor planuri de acţiune şi schimburile sini deja stabili­ pe întreaga întreprindere, a subliniat îri mod deosebit sta­
Atenţie se acordă populari­
să muncim, să colaborăm, în- responsabilităţi precise —, re­ te. Dacă mîine furnalul ar in­ toresc numai şi numai zării în rîndui cetăţenilor a * diul calitativ al producţiei de minereu extras de colectivul
cît furnalul nr. 9 să dea fontă zolvăm operativ o seric de tra în funcţiune, noi l-am pu­ muncii. Forestieri ca Ioan proiectelor de legi adoptate Artiştii amatori, membri ni de. muncă al exploatării, insistind asupra creşterii exigen­
patriei în timp optim. Săbău, Matei P. Nislor, To- ansamblului de cînlece şi dan­ ţei faţă de acest principal indicator.
neconcordanţe intervenite în­ tea încadra cu meseriaşi bine de Conferinţa Naţională a
Aflat zilnic cîteva ore în tre proiect şi lucrare în sta­ pregătiţi ma Săbău, Gheorghe Cojan, partidului. In acest sens, la suri al Casei de cultură din Despre îmbolnăvirile profesionale şi în mod deosebit
mijlocul constructorilor, uitind diu de execuţie. Aşa am pro­ Deci, in timp ce constructo­ Sergiu Hodor, Dumitru Lă- I.T.L. a fost prezentat şi dez­ Haţeg, au participat; ca invi­ despre consecinţele negative ele ordin economic şi social,
adesea de masă şi de odihnă, cedat, de pildă, la racordul rii depun strădanii susţinute bătut proiectul Legii finanţe­ taţi, la nedeia de la Polo- al acestora, a vorbit Dumitru Geampănă, inginer şef cu
inginerul Nicolae Renţea a a- conductei de gaz curat din pentru finalizarea obiectivu­ dar, Iosif Gaşpar, Siminic lor. vraci (judeţul Gorj). probleme de protecţia muncii, din cadrul E.M. Ghelar. Cei
dăugat : conducta magistrală, unde, lui, beneficiarul îşi pregăteşte Crişan s-au înfrăţit cu ■k Sul) bagheta dirijorului Ca- peste 500 de participanţi la această acţiune au vizionat a-
— Subscriu întru totul celor pentru a preîntîmpina antre­ cu grijă cadrele Toate preo­ munca pentru totdeauna. rol. Slovik, taraful a interpre­ poi un program artistic prezentai de formaţiile clubului.
spuse de tovarăşul Mărcules- narea apei din gazul epurat, cupările converg spre acelaşi Numai datorită ei s-au îm­ Taratul şi soliştii Casei de tat o suită de hategane şi a O altă iniţiativă orientată în scopul angajării totale a
cu, care mi-a lăsat exclusiv am propus o soluţie originală, tel: finalizarea în timp optim plinit, prin ea şi-au mate­ acompaniat soliştii vocali Vic­ colectivului de. muncă in scopul realizării şi depăşirii sar­
răspunsul la ultima întrebare cu care proiectantul a fost a furnalului nr. 9. Prevederile cultură a sindicatelor din Pe­ toria losivoni, Viorel Grozoni, cinilor de plan este organizarea ,.schimburilor de onoare“,
— aceea a pregătirii cadrelor de acord şi pe care construc­ Conferinţei Naţionale a parti­ rializat toate visurile. troşani au prezentat spectaco­ Ana Munteanu, Simion Perta, prilej cu care fanfara exploatării întîmpină şi conduce spre
pentru noul furnal. Pînă aco­ torul se pregăteşte s-o execu­ dului îi însufleţesc in muncă N. PANAITE5CU le în localităţile Valea Sadu­ Aurelia Dărâbant. De o fru­ schimb şi de la lucru formaţiile de mineri, urindu-le tradi
lo Insă, as vrea să subliniez te. In privinţa cadrelor care pe toţi cei care durează noul lui şi Turcineşti. S-au bucu­ moasă primire s-a bucurat ţionalul „Noroc bun". Un astfel de schimb a avut Ioc vi­
formaţia de dansuri pregătită
şi eu unele lurruri. Mai îritii, vor deservi furnalul nr. 9, izvor de fontă al Hunedoarei rat de succes evoluţiile inter­ de cunoscutul instructor Şte­ neri 28 iulie a.corele 14,00.
punctul de vedere general, conducerea C.S.H. şi a secţiei socialiste. preţilor Constanţa Mare, Ni­ fan Gal.