Page 101 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din foafe fările, unifi-văl
In acest număr:

H Centenarul comemorării Iul Avram lancu

Aportul minerilor din

Munţii Apuseni la

lupta maselor din

perioada revoluţiei

de la 1848

(Pag. a ll-a)

a Curier

mVă răspundem la întrebare

JOI 31 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI (Pag. a lll-a)

[n cinstea celei de-a XXV-a aniversări
Blazonul calităţii

PETRILA. Colectivul Pre-
a proclamării Repuhlici[ paraţici de cărbune de la
Petrila s-a antrenat în
muncă pentru materializa­
rea angajamentelor asu­
mate în întrecere, avînd
Plenară mobilizare a colectivelor drept deviză — calitatea.
Strădania muncitorilor, in­
teresul lor pentru buna
iuncţionare a utilajelor în
dotare, pentru folosirea in­
hunedorene pentru a da viaţă tegrală a capacităţilor de
producţie, a adus, cu fieca­
re schimb, cu fiecare zi de
lucru, îmbunătăţiri sub­
stanţiale indicatorului ca­
litativ. Cheltuielile la 1 000
insufleţitoarei chemări lei producţie marfă au fost
mult reduse, ceea ce a tă­
cut să se obţină, în acest
an, economii la preţul de
cost în valoare de peste
Cincinalul în patru ani şi jumătate 217 000 Ici, beneficiile pes­
te plan să se ridice la a-
proape o jumătate milion
lei, iar prin îmbunătăţirea
calităţii produselor să se
încaseze bonificaţii în va­
A loare de 416 000 lei.
Laborantul Petru Manea, de Ia Tcrmoecntrala Mintia, se remarci prin analizele de bună
In abatajele minei Ghelar Se pregătesc noi calitate pe care le execută zilnic. Foto : V. ONOIU

parchete Succes de prestigiu al ceferiştilor
Gradul ridicat de mecanizare să forestiere Centralizarea eleotrodfnamică Pentru anotimpul alb,

a staţiei Mintia
DOBRA. La sectorul de pentru cămara noastră
exploatare din Dobra, a-
se reflecte integral în parţinind U.E.I.L. Hunedoa­ ale secţiilor C.T. 1 şi L. 3 Deva au reuşit să termine întreg
MINTIA. Zilele trecute, harnicele colective de lucrători
ra, care a obţinut rezultate
de prestigiu în îndeplinirea volumul de lucrări şi să dea in exploatare centralizată elec- ORĂŞTIE. Ca să aduni mele şi zarzavaturile, apoi
trodinamică staţia C.F.R. Mintia. Aceasta este staţia terminus
şi depăşirea sarcinilor de din primul tronson cu linie ele clriiicată ce va ii pus în iunc- în borcane aroma grădini­ Ie trec prin mal multe du­
producţie datorită mecaniză­ ţiune peste puţin timp. Merită evidenţiată contribuţia pe lor de legume nu e un lu­ şuri de apă, după care le
creşterea productivităţii muncii rii cit mai complexe a care şi-au adus-o, la finalizarea urgentă a acestor lucrări, cru uşor. Şi lotuşi sini in­ Pînă acum aici s-au con­
aşează cu gust în borcane.
tre noi oameni care deţin
muncii, se manifestă o preo­
cupare deosebită pentru constructorii de la I.C.C.F. Bucureşti. Prin eforturile comu­ secretul păstrării roadelor servat mai mult de 25 de
ne ale tuturor constructorilor ceferişti, centralizarea elec-
pregătirea de pe acum a trodinamică a staţiei C.F.R. Mintia a fost terminată cu o lu­ toamnei şi în anotimpul tone castraveţi muraţi, ar­
producţiei anului viitor. In alb. Pe unul dintre ei l-am dei umpluţi, pastă de go-
Stabilind căile principale drârii acestora în randamen­ defectul nu era remediat. In acest scop s-a trecut la pre­ nă mai devreme faţă de termenul planificat.
prin care trebuie să se reali­ tul planificat. abatajul 315 o maşină era C. AOANEI înlîlnit la Orăştie. Se nu­ goşari, mărar şi ţelină în
zeze o creştere mai puternică In abatajul 311 A, maşina blocată de rambleu, iar cea­ gătirea noilor parchete care meşte Samoilă St roii, are 73 saramură, salată de castra­
vor ii exploatate în 1973.
a productivităţii muncii, Con­ de încărcat era defectă. Pana laltă avea motorul defect, a- Şeful sectorului de exploa­ de ani şi este şeful secţi­ veţi şi multe alte legume
ferinţa Naţională a partidului de cauciuc şi rulmentul spiart nihilînd acţionarea cupei de tare, tovarăşul Emilian But­ ei de semiindustrializare şi zarzavaturi. De la sep­
a pus în faţa tuturor unităţi­ la braţul ce susţine cupa de încărcare. narii. membru în colectivul semnala averse tic ploaie înso­ tuagenarul Stroll am ailat
lor economice sarcini sporite încărcare cbttstituîatf două e- Exemplele concludente ■ de­ postului nostru de cores­ ţite de descărcări electrice. nr. 3 ce funcţionează în că în această toamnă boga­
cu privire la folosirea depli­ lemente ce-o făceau inactivă. spre „funcţionalitatea în bune pondenţi din comuna Do­ VREMEA Vintul va sufla slab pînă la cadrul Centrului de legume tă în roade se vor mai
nă a capacităţilor de produc­ Nimeni din cei prezenţi la, condiţii" a maşinilor din aba­ bra, ne-a informat că s-a potrivit din sud-est şi est. şi fructe Orăşiie. Cu o gri­ conserva pentru noi In ca­
ţie şi încărcarea şi utilizarea tajele minei ne-au determinat Temperaturile minime vor fi jă aleasă salariaţii de la a- drul secţiei încă 30 tone
faţa locului nu ştia precis de terminat mecanizarea com­
intensivă a maşinilor şi uti­ la ce oră staţiona şi cîtă pro­ pletă a patru parchete ca­ PENTRU 24 ORE cuprinse între 8 şi 13 grade, ceastă secţie sortează legu­ de produse legumicole.
lajelor. Vizînd multiplele căi ducţie s-a pierdut din acest M. FILCEA re vor intra în exploatare Vreme instabilă, cu cerul iar maximele între 21 şi 2G
prin care se poate înfăptui a- motiv (1). La abatajul 312, mi­ în 1973. temporar noros. Local se vor grade.
ceastă cerinţă, se antenţio-
nerul Alexandru Chiriţoiu ne (Continuare in pag. a 2-a)
nează asupra necesităţii ex­ spunea că maşina sa de în­
ploatării maşinilor şi utilaje­ cărcat nu funcţiona de mai
lor conform prescripţiilor teh­ bine de o jumătate de oră, a-
nologice, întreţinerii lor co­ La Lyperaa şi Lorsea
vînd căzut un reductor. Acest La I.I.L. Praştie Formă
respunzătoare. Gradul ridicat mic defect — spune minerul
de mecanizare existent la Ex­
— ar putea fi remediat pe
ploatarea minieră Ghelar — loc, dar lipsa de scule (care
de aproape 90 la sută — con­ constă în cîteva chei fixe — Resursele întreprinderii sînt şi culoare Terminarea reparaţiilor
cretizat într-un parc de ma­
n.n.) nu ne permite s-o repa­
şini şi utilaje de un deosebit răm singuri. Aşteptăm sosirea
valorificate pentru realizarea cu
randament pune deci în faţa lăcătuşului de revizie pe HUNEDOARA. In sala
acestui colectiv sarcini ma­ schimb, să vină şi să reme­ clubului Casei de cul­ şcolare-în actualitate
jore privind folosirea şi în­ dieze defectul. eficienţă sporită a planului tură a municipiului Hune­
treţinerea maşinilor de încăr­ ...Se pierde deci timp, se doara, studenţii Gheorghe
cat şi perforat, a celorlalte Fărcaşiu şi Petre Manea, In majoritatea unităţilor şco­ reuşit să termine aceste lu­ clasă şi un hol, modificarea
pierde aportul unui om pro­ de Ia Institutul de arte
utilaje folosite în extracţia ductiv, care împreună cu ma­ anual în 10 luni plastice „Nicolae Grigores- lare din judeţ lucrările de crări. Despre calitatea lor ne-a casei scărilor, care nu cores­
minereului de fier. Realitatea şina sa poate încărca în mai cu‘‘ din Bucureşti, au des­ construcţii şi reparaţii au fost vorbit la modul laudativ admi­ pundea din punct de vedere
existentă oglindită în indici puţin de o oră o producţie chis expoziţia de pictură terminate sau se apropie de nistratorul Floarea Vieru şi al pazei contra incendiilor,
scăzuţi de utilizare a maşini­ • După 8 luni, o pro­ — Enunţaţi căile prin care sfîrşit. ■ Este o dovadă că unităţi­ laboranta Rodica Rogoz. modificarea unor instalaţii sa­
de peste 20 tone minereu de veţi reuşi acest lucru. „Formă şi culoare", care
lor — doar 85 tone pe zi şi fier. ducţie globală suplimen­ cuprinde 40 de lucrări în le prestatoare au acţionat cu Intr-adevăr, lăcînd o succin­ nitare. Demarajul lucrărilor
maşină în cazul maşinilor de In abatajul 312 A, şeful de tară de 16 milioane lei ; — Este vorba, în primul ulei, tuş, baiţ, tempera, simţ de răspundere şi interes în tă vizită prin cîteva clase şi n-a fost însă cel aşteptat de
încărcat —, într-un neconclu­ schimb Mihai Obreja arăta 381 000 lei economii la rînd, de măsurile pe care guaşe. vederea finalizării a ceea ce cabinete constatăm acest fapt. meşterii l.G.L., din cauza
dent „aport" al mecanizării în le-am luat în vederea lărgirii Gheorghe Fărcaşiu, abor- aveau de executat, înţelegînd Executarea la timp a consti­ lipsei unor materiale. Odată
sporul de 1,8 la sută de pro­ că deşi maşinile au fost re­ preţul de cost şi 1,3 mili­ capacităţilor noastre produc­ dînd tema spaţiului, timpu­ că data de 1 septembrie în­ tuit un ajutor preţios şi pen­ cu primirea lor, lucrările au
parate de două zile, motoare­ tive. Am pus in funcţiune o seamnă debut pentru noul an fost urgentate. Zidăria a fost
ductivitate ne-a determinat la oane lei beneficii supli­ lui şi mişcării în lucrări şcolar, o activitate intensă din tru personalul de serviciu al
cîteva investigaţii în abataje­ le nu funcţionează bine. In a- mentare nouă hală de prelucrări me­ geometrizate ca: „Inocenţa partea cadrelor didactice şi e- şcolii, care a reuşit să ter­ terminată, urmînd să se ten­
le-" minei. încă de la început batajul 313, maşina de încăr­ • Noi spaţii productive canice şi confecţii metalice cu roşului", „Intre două coor­ levilor. mine curăţirea sălilor de cla­ cuiască, să se monteze nişte
uşi şi să se acopere por­
se găseşte explicaţia niveluri­ cat are pană de cauciuc, pro­ puse în funcţiune o suprafaţă de circa 1 600 mp donate", „Imensa pendulă", La Şcoala generală nr. 2 din să, aranjarea mobilierului etc.
lor scăzute de utilizare a ma­ dusă de schimbul de noapte • Numai in acest an a- deservită cu un pod rulant, o foloseşte cu multă pricepe­ Lupeni,' pe care am vizitat-o Am fost asiguraţi că micile ţiunea ridicală. In momen­
şinilor şi utilajelor, a neînca- şi pînă la ora 11 şi jumătate... nouă hală de produse finite, re culorile, creînd cu mij­ de curînd, lucrările erau pe reparaţii exterioare vor fi tul vizitei noastre, echipe­
proape 500 de muncitori turnate din fontă, prevăzută loace proprii o artă origi­ terminate deşi l.G.L. din lo­ terminate în cîteva zile, ast­ le de zidari (Antone Rumpel),
îşi dobîndesc calificarea cu spaţii pentru curăţirea şi nală. calitate a avut o sarcină difi­ fel că elevii şi cadrele didac­ dulgheri (Petru Bădîrcă), insta­
finisarea pieselor — capacităţi Petru Manea, lirist prin cilă. Reparaţia capitală a con­ tice să nu fie stînjenite în laţii sanitare (Samuel Vrănci-
Lansînd chemarea la între­ cu aport deosebit în creşterea excelenţă, este adeptul ar­ stat în înlocuirea acoperişului munca lor. lă) lucrau de zor. „Pe data
cere către întreprinderile de nivelului producţiei noastre. tei ca un ansamblu de for­ cu altul nou de ţiglă, Şi la Şcoala generală nr. 2 de 1 septembrie, ne spunea
industrie locală din judeţ, co­ Apoi, este vorba de înfăptui­ me şt culori, imagini ale li­ împrejmuirea curţii cu plasă Petrila — Lonea zugrăvitul tovarăşul Antone Rumpel, re­
lectivul I.I.L. Orăştie se an­ rea un,ei noi organizări a nei vieţi interioare bogate. de sîrmă prinsă pe fundaţie sălilor de clasă era terminat, paraţia capitală va fi complet
gajase iniţial la depăşirea pro­ producţiei şi a muncii. Am Stau mărturie linei aseme­ de beton, asfaltarea curţii, re­ ne relata prof. Iuliana Micşa. terminată". Aşteptăm .ca promi­
ducţiei globale şi marfă cu 5 sectorizat întreprinderea, am nea viziuni picturile „Eseu vizuirea instalaţiilor sanitare, Dar reparaţiile capitale au
milioane lei, să-şi depăşească organizat ateliere specializate, despre dragoste", „Conexi­ zugrăvirea interioarelor de la necesitat aici şi cîteva inter­ siunea şefului de echipă să
considerabil planul sortimen­ une", „Oare ce-i destinul?“ sălile de clasă şi dependinţe. venţii mai ample: lărgirea fie respectată.
tal, să imprime un nou ritm ILIE COJOCARU IOAN VLAD Organizîndu-şi bine munca,
acţiunii de autodotare şi să salariaţii l.G.L. repartizaţi au spaţiului cu încă o sală de B. MIRCESCU
confere întregii activităţi o (Continuare în pagina a 2-a)
concludentă eficienţă econo­
mică.
Impulsul pe care l-a gene­
rat Conferinţa Naţională a
Asigurarea furajelor necesa­
partidului în rîndul tuturor re hrănirii animalelor în peri­ în fiecare G.Â.P. pe 70 ha. La această unitate se
colectivelor de muncă a de­ coseşte otava, iar la Bîrsău nu
terminat şi la I.I.L. Orăştie o oada de stabulaţie trebuie să s-a terminat încă de recoltat
reanalizare a posibilităţilor constituie o preocupare de că­ finul! Aceasta arată cum se
reale de care dispune şi pe petenie pentru conducerile u- manifestă spiritul gospodăresc
această bază o reînnoire de nităţilor agricole socialiste. în două unităţi cooperatiste.
La C.A.P. din Bejan preşedin­
angajamente. Sintetic, este Aceasta pentru că de cantitatea mm eeiciente pentru asigurarea
vorba de realizarea unei pro­ şi calitatea furajelor depinde tele unităţii, tovarăşul Aurel
ducţii industriale suplimenta­ creşterea efectivelor şi a pro­ Maier, era nemulţumit că nu
re pînă la sfîrşitul anului de ducţiei animaliere. Cum se i s-a asigurat combina pentru
peste 24 milioane lei, in con­ prezintă situaţia privind asigu­ a trece la recoltarea ierburi­
lor şi însilozarea lor, precum
diţiile în care volumul bene­ rarea bazei furajere în unele NECESARULUI DE NUTREŢURI
ficiilor peste plan va fi de cooperative agricole situate în şi a porumbului deşi a solici­
peste 2 milioane de lei. lunca Mureşului ? tat sprijinul S.M.A. Deva.
S-a trecut la acţiune. Şi a- La C.A.P. din Bîrsău efecti­ In perioada care a mai ră­
cum, la sfîrşitul celor 8 luni vul total de bovine trebuie să pentru că a fost preparat în strângerea şi valorificarea tu­ tone paie de orz şi de grîu. mas pînă Ia începerea recoltă­
ale anului, colectivul între­ ajungă la 200 capete la sfîr­ med necorcspunzâtor. Stîndu-se turor surselor de nutreţuri. La De asemenea, prin recoltarea rii porumbului, în toate uni­
prinderii raportează obţinerea şitul acestui an. Dar aici nu pe gînduri să însilozeze sau C.A.P. din Banpotoc şi Hărău ierburilor de pe cultura de tăţile agricole socialiste tre­
unei producţii mai mari cu 16 s-au strîns şi depozitat pînă a- nu ierburile de pe cultura de mecanizatdrii Iosif Ţîr, Sebas- cartofi s-au pregătit peste 150 buie să se intensilice munca
milioane lei, considerabile cum decît 207 tone de nutre­ cartofi — aşa cum fac coope­ tian ‘ Pâdurean, Gavrilă Caş- tone de siloz şi acţiunea con­ pentru strîngerea şi depozita­
sporuri la planul sortimental, ţuri, adică o tonă şi ceva pe rativele vecine — înseninate van şi Nedel Simion, ajutaţi tinuă cu recoltarea şi însilo- rea furajelor, prepararea silo­
economii la preţul de cost de cap de animal. Or, aceasta este cantităţi de furaje se pierd în de mai mulţi ţărani coope­ zarea porumbului masă verde. zului şi facerea frunzarelor.
381 000 lei şi beneficii supli­ foarte puţin. Aici, datorită lip­ mod nejustificat în loc să fie ratori, recoltau cu combinele, Aici, după recoltarea griului, S.M.A. trebuie să dea un spri­
mentare de 1,3 milioane lei. sei de preocupare din partea valorificate. Această unitate transportau şi însilozau ierbu jin mai concret prin asigura­
consiliului de conducere, mai pe suprafeţele unde a fost în- rea mijloacelor de recoltare şi
— Acest suport solid •— ex­ este de cosit fînul de pe 40 are şi un efectiv de aproape rile de pe cuburile de cartofi sămînţat trifoi în cultură as­ transport al nutreţurilor desti­
plica tovarăşul Ioan Cîndea, ha. De asemenea, în această 500 ovine. Dar nu s-a între­ urmînd să înceapă în aceste nate însilozării. Organele co­
directorul întreprinderii — unitate nu s-a întreprins nimic prins nimic pentru facerea de zile şi recoltarea porumbului cunsă, s-a cosit miriştea obţi- munale de partid şi de stat au
dobîndit prin priceperea şl pentru prepararea silozului, în frunzare care să suplinească pentru siloz. Din aceste ierburi nîndu-se mari cantităţi de nu­ datoria să vegheze şi să ia
hărnicia întregului nostru co­ timp ce în cooperativele ve­ deficitul de furaje. la C.A.P. Banpotoc s-au însilo- treţ. Şi la C.A.P. din Bejan măsurile care se impun pentru
lectiv, ne va permite ca pla­ cine această acţiune este în In timp ce la C.A.P. Bîrsău zat 120 tone. Asemenea canti­ s-au recoltat toate suprafeţele ca în fiecare unitate agricolă
nul acestui an să-l finalizăm plină desfăşurare. „Am făcut a- se ridică din umeri cînd sînt tăţi au fost însilozate şi la cu nutreţuri cultivate şi fînuri socialistă să fie strînse şi de­
cu mai mult de 2 luni înain­ nul trecut siloz — ne spunea întrebaţi cu ce vor hrăni ani­ C.A.P. din Hărău. naturale. Mai mult, fînul fiind pozitate în bune condiţiunl
te de termen. Hotărîrea noas­ preşedintele cooperativei — malele în perioada de stabula- Cooperatorii din Şoimuş au recoltat la timp s-a obţinut şi toate sursele de furaje, inclu­
tră de a finaliza cincinalul dar n-a fost bun şi animalele ţie, în alte cooperative se ac­ strîns şi depozitat pînă acum o producţie bună de otavă. siv prepararea unor cantităţi
„Această piesă este de bună calitate !“ — pare să spună înainte de termen va căpăta Pînă acum s-a cosit otava de
maistrul Iulian Gruiescu de la I.I.L. Orăştie. Piesa a fost con­ nu l-au mîncat". N-a fost bun ţionează cu răspundere pentru aproape 300 tone fînuri şi 500 sporite de siloz.
fecţionată de harnicul rectificator Aurel Moise, deci consistenţă încă din acest
an. - - -