Page 102 - Drumul_socialismului_1972_08

—b—rangeai MBBnBBaBBaaaa
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 487 9 JOI 31 AUGUST 1972

in cinstea^celei de-a XXV-a aniversări Influenţe nefaste, caren­ în Centenarul comemorării lui Avram lancu
ţe educative strecoară
sufletul unor tineri izul eu­
foric, iluzia unei existenţe
a proclamări[ Republicii facile, fără' muncă. Desi­
de apreciere a omului, a- Aportul minerilor din Munţii Apuseni
gur, într-o societate ca a
noastră,
munca
unde
re­
suprem
criteriul
prezintă
Plenară mobilizare semenea cazuri sînt din ce
în ce mai rare. Anchetele
sociale întreprinse mai a-
duc însă in faţa opiniei
hunedorenepentru publice in mentalităţi, opoziţie la lupta maselor
atitu­
flagrantă
dini
cu modul, nostru de viaţă.
Se descoperă cauzele, se
iau măsuri de recuperare a
insufieţitoareichemări celor care mai plutesc in
derivă. Sarcini deosebite au
în sensul acesta organiza­ din perioada revoluţiei de la 1848
ţiile U.T.C., dar nu nu­
mai ele.
Cincinalul în patru ani şi jumătate — — In iunie, anul acesta ţeşti înainte peisaj de Transilvaniei pe Majoritatea contura bertăţii loc 3—5. Blaj — mai Cimpia naţio­ a- ca tribun esenţial poporului adunării punctului
ne relatează tovarăşul
1848
Intre
(15—17)
plaiurile
al
subli­
1848
mo­
este
vea
Li­
pe
la
secretar
Bogdan,
Octavian
prin
niat
ale
şi
se
exprimarea
marea
adunare
—
un
mai
cel
cenuşiu.
re­
je-
al
Comitetului
al
municipal
Transilva­
nală
asigure
„desfiin­
să-şi
Deva al U.T.C. — am orga­ lerilor de căutau existenţă recurgînd o la ba­ e- nia. a La românilor din conducătorilor zumat în robotelor citeva fără vorbe: despăgubire
chemarea
ţarea
ză
nizat echipe alcătuite din fectuarea unor munci plătite. Mo­ revoluţionari au răspuns masele sau moarte".
rile de hîrtie, manufacturile nou largi populare din toate părţile
secretari ai unor organiza­ Evoluţia politică a lui Avram
înfiinţate în oraşe îşi recrutau Transilvaniei: din cimpie, de pe lancu este consecventă. El este
ţii de tineret, muncitori zilerii şi din rîndurile lor. Femei­ Someş, Mureş şi Tirnave, din neînduplecat în a pretinde li­
Numărătoare inversă pe din întreprinderile şi insti­ le cul se şi angajau să pentru toarcă manufacturile părţile Sibiului, Braşovului şi bertatea socială şi naţională a ro­
bumba­
lina
şi
tuţiile oraşului, in scopul textile şi pentru atelierele meş­ Nâsăudului, Numai din din Hunedoara regiunea mânilor din din mănunchiul de el condu­
face
Transilvania,
,
Făgăraş.
parte
şantierul furnalului nr. 9 depistării tinerilor fără o- teşugăreşti. pe Cu apele miile Someşului,. la Arie- Munţilor mii Apuseni ţărani au şi venit zeci cători care caută înţelegere cu
plu-
erau
cupaţie, pentru a fi înca­
tărit
de'
de
mineri,
în
şului şi mai ales pe Mureş, lv ■ fruntea cărora se găsea marele naţiunea maghiară. Este acela ca­
draţi în producţie. Cu spri- se angajau in activităţile indus­ re îşi dă seama de cauza neîn­
poporului,
al
Avram
Ian-
tribun
ţelegerilor şi ştie să facă dis­
triale dezvoltate in regiunile mi­ cu, comandantul unei legiuni or­ tincţie între poporul maghiar dor­
numită
libertate
ales
niere, mai acest in fel ţinutul Hune­ ganizate de evocînd el, prin „auraria ţele de feudalilor, care şi între rămăşi­
nic
gemina“,
această
nu­
doarei.
sporea
In
Victorii succesive in toate Nics muncă fărăpîine, mărul Referitor marfă, nevoiţi aceasta, să-şi de in vîndă denumire Dealtfel, Munţii Munţii a Apu­ se împotriva preconizează Avram apere lancu. privilegiile,
din
căutau
răsputeri
celor
să-şi
re­
tradiţia
romană
forţa
mun­
lor
singura
giunii
rămăşiţe
acestor
aurifere
feuda­
din
arti­
că.
la
în­
le
seni.
Apuseni
colul
la
nici pîine fără muncă paşoptist „Proletariatul“ se din spunea ziarul : transformă apărată într-o de cetate puterni­ de că de populare. început, Avînd revoluţionarea
„Ellenâr“
intuiţia
maselor
jur-împrejur
că,
„Ca rniine la uşile noastre va braţele luptătorilor conduşi de limpede a realităţilor, lancu nu
O
ceată
bate de o cerşetori de care cerşetori. prins cea­ lancu, constituind centrul cel poporu­ întîrzie lupta să grea pregătească naţiunii terenul
mai
tă
a
bîta
al
pentru
a
sale
punctele de lucru în mină ci nu tăria... Ce trebuie lui război naţional“ — unui cum verita­ l-a şi pentru organizeze ce rîndurile întreză­
important
rezistenţei
pentru
a-şi
sprijini
să
moţi­
român,
„centrul
slăbiciunea,
se
bătălia
bil
lor
să
rea.
deşi
norocită facem a cu poporului această care pătură nu ne­ e caracterizat Karl Marx. de la Blaj, cei regiunea De fonduri nu interiorul dispunea, Munţilor
din
La
adunarea
mică la număr Apuseni rămăsese în grija sa. A-
40 000 de iobagi au făcut un as­
Mineritul devenise un impor­ pru rechizitoriu putredului regim vea însă împuterniciri depline
In ultimele cronici rele vum ho- La uriaşul turn de răcire de tant izvor de acumulare de ca­ feudal. Aici s-a întărit şi mai pentru a conduce şi organele' ad­
tărlrea constructorilor de pe şan­ 5 000 mo se lucrează la betonarea pital pentru aristocraţia străină, mult conştiinţa naţională a româ­ ministrative ale Munţilor Anu-
tierul furnalului nr. 9 de »-şl ptnzel tumulul, in paralel mon- pentru înalţii slujbaşi ai impe­ nilor, a crescut combativitatea seni. Ia măsuri în privinţa ofici­
realiza la un Înalt nivel angaja­ tlndu-se Instalaţia de răcire. Se riului austriac şl pen,tru marii maselor. ilor miniere din regiune. In mine
mentele asumate, pentru ca ma­ pregăteşte atacarea ultimului tron­ magnaţi din Transilvania. Cen­ Dinamica acţiunii maselor scoa­ se lucra, dar aurul scos Ia zi,
rele obiectiv siderurgic sil poată son al tunelului de conducte, ca­ trele miniere atrăgeau mulţi co­ te in evidenţă cu deosebită preg­ lancu îl predă, prin oamenii săi,
produce fontă la termenul scon­ ro va duce apa caldă la turnul lonişti, iar năzuinţa iobăgimii lo­ cetăţii Alba Iulia. Unele cheltu­
nanţă creşterea gradului de ma­ ieli le acoperea din casieria mi­
tat. In toate punctele de lucru de răcire şl pe cea rece spre a- cale era adesea de a se refugia
turizare politică. hotărîrea in nelor din Bala de Arieş, unde
ale şantierului se duce o luptă gregatele furnalului. in rîndurile minerilor, pentru a
luptă, dirzenia pentru a-şi impu­ conducea tribunul Amos Tordo-
aprigă pentru terminarea volu­ Au Început, de asemenea, pre­ scăpa de robotele şi poverile a- ne drepturile. „Noi, de ne-ar fri­
mului de lucrări existent, pentru gătirile In vederea racordării re­ păsătoare şi mereu in creştere. ge, de ne-ar fierbe, de-am şti că şolanu. Dar sursa secă şi aici in
executarea acestora la nivelul de ţelelor energetice ale furnalului Odată cu exploatarea, care creş­ ne-am potopi cu toţii acolo, tot aşa măsură că în iunie 1849 abia
tea în minerit, ţinuturile minie­ reuşi să plătească cîţlva funcţio­
calitate Impus. nr. 9 la instalaţiile existente ale vom merge pe ziua pusă la
re ale Transilvaniei — şi dintre nari, de aceea evită pe cit po­
In prezent, la epurarea brută a furnalelor nr. 7 şl nr. g. Blaj, cu satu“ — era glasul mul­ sibil cheltuielile, iar lucru] îl fă­
gazelor se lucrează Intens pentru acestea. în primul rind Munţii ţimii hotărite să lupte. ceau moţii fără nici o plată. O
Apuseni — au devenit terenurile
terminarea zidirilor şi, In acelaşi In programul revoluţiei pe ca­
cele mai prielnice pentru acţiu­ dovadă în plus că moţii-miner!
timp, se fac pregătiri pentru În­ re l-a adoptat „Adunarea naţio­ şi-au adus o contribuţie de sea­
nile revoluţionare. Ele vor zgu­
ceperea recepţiei. Aceasta va con­ dui din temelii şi in Transilva­ nală de Ia Blaj“ — prin cele 16 mă la marea ridicare a maselor
sta In valorificarea riguroasă a zi­ Am redat, mal mult lapidar, jinul conducerilor organi­ nia orinduirea feudală, pregătind puncte — erau Înscrise importan­ din Munţii Apuseni contra asu­
dăriei, Închiderea agregatelor şi stadii de execuţie, ritmuri, in­ zaţiilor economice socialis­ climatul pentru profundele eveni­ te reforme burghezo-democratice. pririi sociale şi naţionale. lancu
Începerea probelor la Instalaţia tenţii — să spunem aşa — de te i-am îndrumat spre lo­ mente revoluţionare de l a 1848. Poporul a primit cu încredere a fost urmat cu hotărîre şi dir­
de evacuare a prafului. Acelaşi ultimă oră, pregătiri. Poate nu curi de muncă, corespun­ Minerii iobagi din satele dome­ programul adoptat şi a jurat ca zenie în toate împrejurările de
ritm intens de activitate se Înre­ se putea altfel ! Şantierul noului niului de mijloc al Zlatnei luptau sâ-1 urmeze cu preţul vieţii, con­ lucrătorii mineri, ceea ce a dat
gistrează şi la epurarea fină, un­ colos siderurgic, deşi a dezbră­ zător pregătirii lor profesi­ vins fiind că numai prin forţă îsi un plus de radicalizare maselor
de stnt aproape de finalizare lu­ cat schelele, are încă zeci şi onale. contra exproprierii pădurilor, a va putea ciştiga drepturile. „Uni-
crările de montaj. Se montează curăturilor şi contra abuzurilor ţl-vă pe cimp, românilor, sîntem populare — forţa motrice a luptei
zeci de puncte de lucru, zeci şi — Care este reacţia „ca­ funcţionarilor domeniului. La fel
ultimele elemente de Închidere împotriva exploatării feudale şi
şi separare. După terminarea a- zeci de lucrări in operă — fie zurilor“ in faţa unor ase­ sint cunoscute in 1829 luptele mulţi ca cucuruzul brazilor, sin- asupririi naţionale.
pentru un salariu mai mare ale
cestei operaţii vor putea începe şl numai de finisări, de com­ menea perspective ? tem mulţi şi tari“ — spunea A-
probele de etanşeitate. De aseme­ muncitorilor din regiune a Hune­ vram lancu Ia această adunare. Prof. VASILE RADU
pletări sau retuşări dar totuşi — IJnii dintrei ei refuză, doara. lucrătorilor de la fierări­
nea, se organizează executarea zi­ .>■ •< . ,‘ţva.v; ile din Sibisel. Topliţa şi Govâ.i-
dăriei la conducta care va con­ In operă — care absorb munca, de la bun început, încadra­ dia din anii 1837 şi 1838. Criza De fapt, rolul lui Avram lancu« doctorand
duce gazul de la epurarea brută gindlrea, energia unui număr mare 'Jk ' rea sau reîncadrarea in economică din anul 1847. precum
la epurarea fină. de oameni. La aceeaşi incan­ producţie pe motiv de şi recolta slabă din anii prece­
i ^
ŞI reţelele subterane ale furna­ descenţă ca la începutul numără­ ■<{; boală sau, de cele mai denţi au stîrnit un nou val de
lupte. Minerii din Ţebea, Certej,
lului — canalizări, conducte etc. torii Inverse dacă nu la una multe ori, pe motiv că nu Băii a şi' Zlatna, tăietorii de sare
— sint aproape terminate. După chiar mai ridicată. le place, nu-i satisface de la Ocna Mureşului luptau cu Preambul la centenar
i.
finalizare vor începe imediat lu­ Dar, despre aceşti oameni vă postul, cu toate că, de fapt, deosebită dirzenie pentru satis­
facerea revendicărilor lor econo­
crările de pavaj la platformele promitem să scriem, să le con­ nu posedă o calificare ca­ mice. Apropiata sărbătoare a centenarului morţii lui Avram
din Jurul furnalului. semnăm faptele eroice, perso­ re să le justifice preten­ Obiectivul principal «1 revolu­ lancu declanşează acţiuni comemorative în cele mai îndepăr­
La staţia de pompe, loc din nalitatea muncitorească, să re­ ţiile. Nu mai departe, ca­ ţiei din Transilvania era elibera­
rea socială şi naţională. In frun­ tate colţuri ale judeţului.
care va fi Împinsă apa necesară dăm părerile autorizate ale be­ zul unei tinere fete din tea maselor se aflau mulţi inte­
colosului, au fost montate toate neficiarilor. Călan, care s-a pripăşit pe lectuali ieşiţi din popor, care în­ La căminele culturale din Ciungani, Căzăneşti, Birtin,
agregatele principale. Acum se Vă asigurăm, de aceasta, sti­ In cel 35 de ani, de cind lucrează în cadrul secţiei mecanice aici. Am indrumat-o la drumau masele la luptă pentru Vaţa de Jos a avut loc simpozionul „Crăişorul munţilor —
scuturarea asupririi sociale si na­ Avram lancu". Tot la Vaţa de Jos, celebrînd acelaşi eveni­
lucrează la montarea instalaţiei maţi constructori ! a C.S.H., trasatorul specialist Nicolae Laurenţiu nu a avut nici I.A.S. Deva sau la sere,
o absenţă nemotivată. In acelaşi timp, el a calificat numeroşi ti­ ţionale. Dintre ei se ridică A- ment, artiştii amatori au prezentat spectacolul „Doina lancu-
de racordare pentru terminarea dar nu s-a prezentat. Con­ vram lancu, fiu de iobag din
neri invăţlndu-i să iubească meseria şi să se perfecţioneze con­ iui“. Brodat pe fundalul „Doinei Iancuiui", interpretată de fa­
definitivă a gospodăriei de apă. MARIN NEGOITA tinuă să trăiască ca şi Munţii Apuseni. El este acela ca­
tinuu in meseria aleasă.
înainte. E foarte linără şi re. mai curînd d.ecit oricare din milia de rapsozi populari Ioan Jurcă, spectacolul a cuprins
contemporani) săi, îşi apleacă o- însufleţite recitări, ca şi evoluţia plină de vervă a tarafului
are deja la activ două con­ obii spre ..clasa“ cea mai asupri­
--n damnări.penale. Nici nu e neri a din poporului, spre Apuseni, sleiţi „Doina Caşului".
tă
moţii
mi­
Munţii
Pe scena aceluiaşi cămin cultural se va desfăşura, în 6
Fanfezie de mirare ; de la modul său de apăsarea nemiloasă a stăpîni- septembrie, concursul „Cine ştie cîştigă" cu tema : „lancu
REALIZAREA PLANULUI ANUAL ¡N 10 IUN ţiune calea e scurtă. Lo- nea In luna aprilie Apuseni, 1848. la în Zlatna. în revoluţia de Ia 1848“. Pregătirea concursului înseamnă un
de viaţă şi pînă la infrac­
rii feudalo-habsbureice.
regiu­
Munţilor
şi talenî
prilej în plus de apropiere a istoriei zbuciumate a Zarandu-
cuieşte ihtr-un bloc (G1 —
Cimpeni,
avut
cartierul Dacia) împreună mai multe Abrud-sat adunări au populare loc lui, a rolului de adinei semnificaţii istorice jucat de Avram
la
afară
(Urmare din pag. 1) anului trecut, valoarea pro­ cii a luat deja unele măsuri. ORĂŞTIE. Fantezia sala­ cu alte persoane, clienţi o- care au luat parte, şi in ţărani de şi lancu în marile deveniri sociale ale neamului.
intelectualii
satelor,
ducţiei la 1 000 lei fonduri fi­ S-a generalizat schimbul II şi riaţilor noştri — ne spunea bişnuiţi ai miliţiei. despre mineri români.
vorbit
—
Aţi
nominalizînd pentru fiecare xe a crescut cu peste 560 lei. am trecut la extinderea schim­ deunăzi inginerul şef, Re- unii... Care este situaţia ce­
organism sarcini bine stabili­ — Stadiul atins, faptul că bului III, coeficientul număru­ mus Mogoşan, de la I.I.L. lorlalţi ?
te. veţi realiza planul în mal pu­ lui de schimburi fiind de 2,2. Orăştie — este deosebit de — Două tinere au fost
In vederea lărgirii gamei ţin de 10 luni mulţumeşte co­ Calificăm numai în acest an bogată. Pînă acum, relata
de bunuri de consum, am în­ lectivul întreprinderii ? — a- la locul de muncă peste 400 interlocutorul, am reuşit să angajate la o instituţie ju­ la Adunări generale ale dămlenilor muncii
mai
deţeană.
precis
fiinţat un atelier de confecţi­ dresăm Întrebarea tovarăşului de muncitori, prin şcoala pro­ realizăm venituri din valo­ I.J.E.Cdop. Deva. După nu­
onat plasă de sîrmă, un ateli­ Iosif Becheş, secretarul comi­ fesională alţi 65; s-au promo­ rificarea creaţiei lor în va­ mai două săptămini li s-a
er pentru confecţionarea re- tetului de partid. vat în funcţia de maiştri 16 loare de aproape 400 000 desfăcut contractul de
ductoarelor etc. Mutaţii cali­ — Nici vorbă I învăţămin­ meseriaşi vechi, cu o bogată lei. Fantezia şi talentul muncă. Motivul: una din­
tative prezintă activitatea de tele desprinse din Raportul experienţă. Paralel, am dus si sint prezente în zecile de tre ele pentru că purta o foste eforturile converg
transporturi interne unde, prin tovarăşului Nicolae Ceauşescu ducem o intensă activitate a- bibelouri din metal, în ta­ fustă prea scurtă, iar cea­
întregirea parcului, am reuşit ia Conferinţa Naţională ne gitatorică pentru întărirea blouri şi în multe alte o- laltă nu se descurca des­
o mai bună legătură între determină la o analiză seve­ disciplinei sub toate aspecte­ biecte ce se găsesc expuse tul de bine in rezolvarea
secţii şi ateliere. ră a activităţii de viitor. Ne le, pentru înarmarea tuturor pentru vînzare. Autorii a- sarcinilor de serviciu. Am spre o ínsita eficienta
cestor lucruri care dau că­
Un fapt, cred, ar trebui dăm seama că noile capacităţi muncitorilor cu politica parti­ minelor noastre un plus de discutat cu secretarul or­
amintit. Toate aceste obiective înfiinţate trebuie folosite dului nostru. Sîntem convinşi frumuseţe sînt pictoriţele ganizaţiei de partid din in­
le-am înfăptuit prin mică me­ intensiv, că pentru aceasta că numai în acest fel vom Stela Munfeanu, Cornelia stituţie şi, se pare, măsu­ ® La întreprinderea a- lităţile de ridicare a eficien­ tus Petrescu, Gaşpar Pupăză,
canizare, ceea ce, fără îndo­ avem nevoie de oameni bine putea înfăptui prevederile cin­ ra a fost luată cu prea tei întregii activităţi nu au Titus lonescu, Dochita Matei,
ială, influenţează pozitiv asu­ pregătiţi profesional şi cu o cinalului mai devreme de pa­ Dosa şi forjorul Francisc multă uşurinţă. Fetele do­ vicolă de stat Mintia s-au fost nici pe departe epuizate. Victoria Husaru şi alţii — ca
pra eficientei. De fapt, com­ înaltă conştiinţă muncitoreas­ tru ani şl jumătate, aşa cum Hollo. ! reau să muncească, dar... obţinut suplimentar faţă Demn de menţionat este că printr-o muncă susţinută, ori­
parativ cu aceeaşi perioadă a că. Comitetul oamenilor mun­ dealtfel ne-am angajat. ..-I — Intuiesc că, in sfirşit, de angajamentul anual toate fermele au contribuit la entată spre educaţia comu­
aveţi numai cuvinte de lau­ peste 1 500 000 ouă, 6 000 ridicarea gradului de renta­ nistă a salariaţilor, întărirea
dă pentru cei încadraţi, leg carne de pasăre şi be­ bilitate al unităţii, cu un a- disciplinei, ridicarea calificării
pentru cei a căror arcă a port mai substanţial în reali­ profesionale a lucrătorilor si
conştiinţei a revenit la li­ neficii în valoare de peste zarea volumului de beneficii organizarea ştiinţifică a pro­
Gradul ridicat de mecanizare nia de plutire şi urmează 7 milioane lei amintite siluîndu-se fermele cesului tehnolgic de creşter?
nr. 2, 3 şi 4. Un loc decisiv
busola colectivului.
a păsărilor, să . fie dezvoltate
9 Toate fermele şi-au
— Pe noi ne bucură depăşit cu cîte 9-20 la su­ între factorii care au deter­ simţitor succesele dobîndite,
(Urmare din pag. 1) rului de întreţinere. S-a făcut sînt create premise pentru e- tiple, iar colectivul minei tre­ nespus de mult că oamenii, tă planul de venituri minat saltul calitativ făcut îl să se asigure premise favora­
ocupă grija faţă de gospodă­
mijlocul
cărora
mun­
în
de asemenea documentaţia ne­ liminarea tiiupilor de staţiona­ buie să aibă în vedere şi u- bile îndeplinirii exemplare a
cesc acum, i-au înţeles şi-i
să opinăm părerea unor fac­ cesară pentru ca reparaţiile re a maşinilor. Fără îndoială nele probleme majore ale a- ajută. 9 Colectivul de muncă rirea judicioasă a furajelor — indicatorilor economici stabi­
element ce deţine ponderea
tori răspunzători, i capitale ale maşinilor să se — sublinia interlocutorul — cestei laturi. Este necesară o şi-a reînnoit substanţial în structura cheltuielilor de liţi pentru anul următor. Gri­
Inginerul şef electromeca­ facă în cadrul exploatării acest fapt se va oglindi într-o mai bună organizare a acti­ tAt angajamentul asumat ini­ producţie. Astfel, ca urmare jii pe care partidul o poartă
nic al minei Gheţari Ioan A- noastre, eliminînd stagnările creştere mai mare a produc­ vităţii de întreţinere şi repa­ Da. Oamenii înţeleg, tre­ a reducerii consumului speci­ ridicării nivelului de trai al
vram, mărturisea că într-ade-- mari provenite din cauza a- ţiei de minereu de fier ex­ raţii ale maşinilor şi utilajelor, buie să înţeleagă că, in a- ţial în întrecere oamenilor muncii trebuie să-i
văr privind folosirea maşini­ acestor reparaţii. Măsurile lu­ tras. stabilirea unor criterii con­ ceste situaţii, naufragiaţii fic de nutreţuri s-a făcut o răspundem fiecare prin fapte,
lor de încărcat şi transportat ate, împreună cu o mai judi­ Lăcătuşul de întreţinere, crete de cointeresare a se salvează cu colacul în­ Dominanta adunării gene­ economie de peste 500 tone prin dăruire şi angajare tota­
furaje
combinate,
cantitate
se mai manifestă asemenea cioasă organizare a activită­ Ioan Alic, mărturisea că în- formaţiilor de lucru faţă crederii. al dragostei, ăl rale a oamenilor muncii de cu care se pot obţine supli­ lă în eforturile ce se fac pe
neajunsuri. Ele derivă dintr-o ţii de reparaţii şi întreţinere tîmpină mari greutăţi din de soarta acestor maşini, sprijinului colectiv. Nu sint, la întreprinderea avicolă de mentar mai mult de 2 500 000 plan naţional pentru realiza­
exploatare neratională şi în­ vor permite creşterea indice­ cauza lipsei pieselor de creşterea gradului de ca­ nu pot fi în patria noas­ stat Mintia a constituit-o ana­ ouă. rea cincinalului înainte de
treţinere defectuoasă, aspecte lui de utilizare a maşinilor şl schimb: capace frontale pen­ lificare a personalului pentru tră socialistă tineri irecu­ liza competentă, responsabilă termen.
cu adinei implicaţii în creşte­ utilajelor cu circa 5 la sută. tru motoare, bare de direcţie asigurarea unei exploatări şi perabili. Slujim un ideal — în spiritul sarcinilor stabi­ — Caracteristică întregii ac­ Apreciind în mod responsa­
rea indicilor de utilizare la Gheorghe Calancea, şef de etc. şi solicită mai mult spri­ întreţineri corecte a utilaje­ de o măreţie inegalabilă : lite de Conferinţa Naţională tivităţi a unităţii noastre — bil şi realist resursele exis­
aceste maşini. brigadă, ne spunea că dota­ jin din partea „aprovizionă­ lor. Numai răspunzînd acestor fericirea şi bunăstarea o- a partidului — a activităţii ş- spunea contabilul şef al în­ tente, adunarea generală a
— Rezerveha existenţe în rea cu scule a fiecărei bri­ rii". problematici, E. M. Ghelar mulul, dezvoltarea sa mul­ conomico-financiare a unităţii treprinderii, tovarăşul Gheor­ oamenilor muncii de la între­
acest sens ne-au mobilizat la găzi deşi încă se desfăşoară _ S-au punctat doar cîteva poate să-şi consolideze sporul tilaterală şi. în numele lui, desfăşurate în primul semes­ ghe Matei — este dezvolta­ prinderea avicolă de stat
o serie de măsuri. Aş arn'n- anevoios este binevenită, în- din cauzele care determină o de minereu extras de la în­ trebuie să lucrăm cu toţii, tru al anului curent, precum rea, perfecţionarea şi creşte­ Mintia a hotărît, avind la ba­
ti confecţionarea unor chei trucît micile operaţii de în­ reflectare neconcludentă a ceputul anului, să confere în­ pentru a da. societăţii oa­ şi a rezervelor de sporire a rea eficientei. Acest lucru ză rezultatele înregistrate si
fixe şi tubulare pentru dota­ treţinere se pot executa fără mecanizării la E. M. Ghelar în tregii activităţi eficienta im­ meni de nădejde. producţiei şi a productivităţii este reliefat de faptul că în un program concret de acţiu­
rea tuturor brigăzilor în ve­ dificultăţi de cei care exploa­ creşterea productivităţii mun­ pusă de cerinţele actualului muncii' care să permită înde­ ultimii .5 ani fondurile fixe ne, să-şi îmbunătăţească an­
derea descongestionării secto­ tează aceste maşini. Astfel, cii. Aspectele sînt însă mul­ cincinal. I. G. ZÂVOIANU plinirea exemplară a indicato­ au sporit de 3,6 ori, iar volu­ gajamentul anual asumat în
rilor în anul următor, să asi­ mul beneficiilor de 29 de ori. întrecere, propunîndu-şi să
In actualul cincinal este pre­
gure înfăptuirea înainte de văzut ca fondurile fixe să realizeze peste prevederile
termen a cincinalului. Subli­ crească de 6,2 ori, iar pro­ planului 4 000 000 ouă, 20 000
niind că, sub conducerea or­ ducţia globală şi marfă de kg carne, să reducă cheltuie­
ganizaţiei de partid, întreprin­ 10,8 şi respectiv 7,7 ori, lile de producţie cu 3 000 000
derea a dobîndit rezultate re­ ceea ce confruntă colectivul lei şi să depăşească benefi­
marcabile, concretizate în ob­ de lucrători cu sarcini ciul stabilit cu 8 (K)0 000 lei.
ţinerea suplimentară faţă de de mare răspundere pri­ Certitudinea că aceste obiec­
angajamentul anual asumat vind utilizarea eficientă a tive vor fi finalizate ne-o dă
iniţial în întrecere a peste atmosfera favorabilă de mun­
1 500 000 ouă şi a 6 000 ka bazei lehnico-materlale şi res­ că ce s-a întronat în rînduri­
carne de pasăre, în reducerea tituirea cu beneficii cît mai le colectivului de lucrători,
cheltuielilor de producţie şi mari a fondurilor avansate. hotărîrea lor de a contribui
depăşirea beneficiilor cu pes­ — Stă în posibilitatea noas­ cu toate eforturile ia înfăp­
te 7 milioane lei, darea de tuirea sarcinilor puse în fa­
seamă şi participanţii ia dis­ tră — afirmau în cuvîntul ta agriculturii de Conferinţa
cuţii au evidenţiat că posibi­ lor tovarăşii Ion Dordea, Ti- Naţională a partidului.
Crescătorie de porcine Două cămine culturale
BOŞOROD. In brigada Chilid a coope­ în finisare
rativei agricole de producţie din Boşorod
s-a înfiinţat de curînd o crescătorie de In satele de munte Dumbrava şi Ciulpăz
porcine. Pînă acum aici au fost aduse sînt în faza de finisare două cămine cul­
pentru reproducţie 10 scroafe de la care turale, realizate prin contribuţia băneas­
se speră să se obţină pînă la sfîrşitul a- că a cetăţenilor şi prin muncă voluntar-
1
nului cel puţin 60 de purcei, ce vor fi patriotică. Demn de menţionat este că la
valorificaţi la unităţile agricole şi la per­ ridicarea acestor două edificii şi-au adus
La Fabrica „Vidra“ Orăştie se pune lin mare acrent pe pregăiit-en corespunzătoare a Viitoarelor muncitoare. Fotografia vă prezintă Un grup fle îinero soanele particulare. contribuţia toţi localnicii.
ucenice la locul de muncă primind explicaţiile necesare din partea brigadierei de ia secţia de confecţii huse pentru maşini. F o t o : V. ONOIU