Page 15 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 465 © VINERI 4 AUGUST 1972

Cu cîtva timp in urmă, prin comitetului de partid pe în­ ciza Sidonia Mureşan, vicepre­ nitate, care alegeau cea mai Călan. „Hai, mă, luaţi coman­
multe unităţi comerciale şi treprindere, şeful secţiei fond şedinta cooperativei. Se mun­ bună placă cu melodii de joc da, ce stati la vorbă" — stri­
ale cooperaţiei meşteşugăreşti locativ, completează : ceşte mai bine, mai de calita­ şi o puneau de două-trei ori, gă bucătăreasa după ospătari.
citeam următoarea inscripţie, — Toate lucrările se execu­ te... pînă se lăsau dansatorii din Aceştia îi răspund... pe măsu­
aşezată alături de o cutiuţă tă în termen şi de calitate bu­ Nu punem la îndoială acest horă. Nici- şeful unităţii nu ră. In auzul consumatorilor.
poştală: ,,Vă rugăm veniţi în nă, atît cele contractate din lucru. Dar din 20 martie a.c., era departe, ci în... birou. Dacă vom adăuga că aici nu
sprijinul nostru cu sesizările, timp cît şi cele neprevăzute de cînd funcţionarul care se găseşti o scobitoare pe mese,
propunerile şi sugestiile dv.". care apar. Am o echipă de ocupa cu sesizările şi recla- Cu atît mai rău că rezolva­ multe mîncăruri se servesc
Se făcea, prin urmare, un a- lucrători la depanare care se matiile a plecat din cooperati­ rea sesizărilor şi reclamatiilor vechi şi neigienic — cind şo­
pel deschis la cetăţean spre deplasează prompt la defecţi­ vă, nimeni n-a mai înregistrat este privită la T.A.P.L. Hune­ fa de unitate, Susana Fulea, e
a observa şi judeca anumite unile anunţate şi le remedia­ cel puţin scrisorile primite de doara ca o problemă în plus, prezentă în' bucătărie — vom
stări de lucruri, nereguli şi ză. Am reuşit să imprimăm la cetăţeni I Acestea se rezol- de umplutură I găsi din nou normal ca oame­
imperfecţiuni şi a socoti şi nii să sesizeze.
propune căi de rezolvare. Ce­ Alimentara nr. 29, din Că­
tăţenii au găsit bun şi eficient lan. Peste tot lipsă de curăţe­
acest mod de dialog în nume­ nie. Direcţia comercială ne-a
le eliminării unor neajunsuri. informat că s-au făcut de/in-
Numai că din cele mai multe SESIZĂRILE SI PROPUNERILE CETĂŢENILOR sectii peste tot 1 Vînzătoarea
locuri inscripţia mai sus no­ * '9 de la mezeluri nu se ştie un­
tată a dispărut. de e, cea de »la băuturi mătu­
Nu-i nimic, şi-au zis cetăţe­ izvor bogat de idei şi soluţii. Ce credit li ră. Cumpărătorii intră, privesc
nii, au rămas condicile de su­ în jur şi mulţi pleacă fără să
gestii, propuneri şi sesizări. cumpere ceva. Se duc în altă
Şi oamenii se folosesc in con­ parte.,. Produsele finite iau drumul spre beneficiari. Aspect de la încărcarea prefabricatelor la I.P.B.
tinuare de aceste condici, ln- se acordă, cum sînt finalizate ? ■A- Bircea.
telegînd că în felul acesta îşi „Este necesar să se stimu­
exercită un drept şi o îndato­ leze participarea activă a oa­
rire cetăţenească de a contri­ menilor muncii, a organizaţii­
bui prompt şi eficace la în­ lor obşteşti, a reprezentanţilor
dreptarea unor neajunsuri. oamenilor noştri simţul răs­ vă pe apucate, „cum putem” ,..E NORMAL CA OAMENII lor la activitatea pentru în­ imitaţie la drumeţie
In urma raidului întreprins punderii pentru rezolvarea cit — vorba vicepreşedintei, fără SĂ SESIZEZE făptuirea legalităţii socialiste,
la Călan şi Hunedoara vom mai operativă a oricărei cereri nici un început şi o finalizare la sesizarea cazurilor de încăl­
încerca să vedem care este e- şi reclamaţii venite de la ce­ clară, concretă. Şi atunci să nu Cofetăria din Oraşul nou care a legalităţii, să se acor­ Aflîndu-ne în plin sezon re au fost intens supuse acţi­ întregind farmecul, pe
coul acestor sesizări, cît de tăţeni. ne mirăm că oamenii revin Călan, ora 7,00. Pe uşa deasu­ de întreaga atenţie de către estival, toi mai mulţi sînt unii de eroziune a agenţilor drum iţi mai răsar in cale
lungă e „bătaia” lor şi ce ur­ O evidentă bună şi o rezol­ mereu cu alte şi alte scri­ pra căreia scrie: „Intrarea toate organele do stat studie­ acei care după un an de externi. Tocmai acest aspect lave andezitice adormite, pe
mări practice au. vare asemenea a reclamatiilor sori... străinilor strict interzisă", cli­ rii acestor sesizări, soluţionă­ muncă folosesc zilele de con­ de bazinet, cu pante mai do- care omul le smulge din lo­
şi sesizărilor am întîlnit şi la 412 sau 115? Nu se ştie enţii „casei" intră şi ies cu rii lor şi infolrmării despre a- cediu pentru a se recrea in mnale, mult diferite de cele cul lor milenar, pentru con­
ORICE SESIZARE — PRIVITA O.C.L. produse industriale precis care este numărul exact cafelutele. Un cetăţean — nu ceasta a opiniei publice" — mijlocul naturii. Te îndeam­ din aval şi amonte de lac, strucţii ; răsar estompate de
CU ATENŢIE ŞI RĂSPUNDERE Hunedoara. Un salariat cu ex­ al sesizărilor şi sugestiilor pri­ dintre cei de-ai casei — cere se subliniază în documentele nă la drum frumuseţile de cu păduri intens poieniţe, u- vreme urmele vechilor
perienţă de la serviciul co­ mite la conducerea T.A.P.L. un citric. I se dă unul înghe­ recentei Conferinţe Naţionale neasemuit ale judeţului nos­ nele ajungînd pînă la malul şteampuri care măcinau in
De la începutul anului, con­ mercial — Sabin Pop — se Hunedoara, din simplul motiv ţat. Da, îngheţat de nu curgea a 'partidului. tru, pe care e bine să le cu­ lacului in contrast cu alte deceniile trecute minereul şi
ducerea I.G.C.L. Călan a pri­ ocupă direct de cît mal ur­ că nu se tine o evidentă stric­ licoarea din el. „Ţine mîna pe Conducerile multor între­ noaştem, să le apreciem la porţiuni in care pădurea es­ care se înşirau ca nişte măr­
mit 978 de scrisori, cereri, su­ genta soluţionare a tuturor a- tă a acestora, pe ani. Rău este el că se încălzeşte" — vine prinderi, instituţii de contact adevărata lor valoare, să le te aceea care vine în intim- gele în lungul văii. De aici
gestii, sesizări şi propuneri de cestora. Nici una dintre sesi­ faptul că la unii salariaţi puşi vînzătoarea (doamna Fia, îi cu publicul au înţeles că dia­ popularizăm. pinarea apei, conferă acel şi o veche denumire a văii,
ia cetăţeni, Inclusiv de la pro­ zări sau reclamaţii nu a depă­ să rezolve aceste sesizări şi spuneau cei ce-şi luau singuri logul pe această cale cu el nu La sud-vest de Brad, la o Valea şteampurilor, care se
priii salariaţi. Cele mai multe şit 3—4 zile pentru rezolvare. reclamaţii s-a statornicit ideea cafeaua) cu un sfat. Cum e urmăreşte altceva decît să distanţă de 15 km, se află mai întilneşte astăzi numai
se adresau secţiilor fond lo­ că oamenii sesizează fleacuri: cafeaua aici ? După cum e... perfecţioneze în toate compar­ lacul Caraciu. binecunoscut pe hărţile vechi.
cativ, transporturi, prestări în REZOLVAREA SESIZĂRILOR bere caldă, lipsa de gheată clientul. Şi ne mirăm că sesi­ timentele viaţa noastră socia­ de cei din împrejurimi, dar
construcţii. ESTE O PROBLEMĂ DE etc. etc.' Fleacuri ? Să judece zările nu mai au loc azi-mîine lă, să perfecţioneze raporturi­ mai puţin cunoscut în res­ Lacul Caraciu Nici nu-ţi dai seama cînd
— După ce analizez fiecare UMPLUTURĂ ? cititorii. în caiet, că sînt trimise şi al­ le dintre unităţile respective tul judeţului. Este un lac de ai parcurs cei 7-8 km de fru­
sesizare sau cerere — ne spu­ tor organe... şi cetăţeni. Au înţeles şi ac­ vale, de baraj antropic, situ­ museţi. Eşti gata să regreţi
La Hunedoara sînt unităţi,
ne fng. Ioachim Toma, direc­ In ziua raidului nostru la ca: bufetul „Rapid” (respon­ Tot în Oraşul nou Călan a ţionează ca atare. Dar, în an­ at pe valea Ţebea, afluent al că ai ajuns la destinaţie, dar
torul I.G.C.L. Călan — le re­ Călan, cizmăria din oraşul nou sabilă Laura Mone), Lactove- dat „boala concediilor". Li­ cheta noastră, am întîlnit, du­ Crişului Alb. A apărut da­ farmecul lacului ce-ţi apare
partizez pe secţii. Aici, şefii era închisă şl la conducerea getarian (responsabilă Rozalia brăria, magazinul pentru copii, pă cum s-a văzut, şi alte mo­ torită mineritului din aceas­ farmec ce greu se poate in faţă le întrece pe toate.
de secţii ţin o evidentă rigu­ cooperativei meşteşugăreşti Horvath), bufetul „Plosca", din cel de menaj, tutungeria sînt dalităţi de a fi „interesat" de tă zonă, apa iui fiind folosi­ şterge din mintea vizitatoru­ O dată descoperite aceste
roasă a lor pe capitole: re­ din localitate nu se ştia acest Teliuc (responsabil Nicolae toate închise din cauză de reuşita dialogului permanent tă la spălarea minereidui. lui. frumuseţi, nu puţi rezista să
zolvate, nerezolvate, în curs lucru ,• la secţiile confecţii concediu. cu publicul. Cazurile semnala­ Nu este lipsit de importanţă nu revii într-o altă zi seni­
de rezolvare. Vreau să vă din piele, reparaţii radio şi te­ Crişan), bufetul „Ardealul" Desigur, fiecare om al mun­ te oferă un vast cîmp de ac­ să precizăm că prima ates­ O apreciere deosebită me­ nă de vară, să-ţi încarci su­
spun că nu avem nici una ca­ levizoare, vulcanizare se mai (responsabil Petru Tat) şi al­ cii are dreptul la concediu. ţiune, în lumina cuvîntului tare documentară a lacului rită Valea Ţebea, calea cea fletul cu tot ce a creat na­
re să nu fie soluţionată în menţin multe nereguli, pe care tele, care deţin recordul prin Dar pentru unităţi comerciale, partidului, pentru eliminarea datează din anul 1746, dar mai uşoară de acces. Din tura mai frumos aici.
termen. Dealtfel, n-avem nici cetăţenii le sesizează şi se pa­ numărul mare de reclamaţii. de profiluri diferite, închise formalismului şi neglijenţei în există toate temeiurile să-l şoseaua asfaltată Brad—Ora­ Scos din circuitul industri­
o lucrare restantă la popu­ re că se aleg cu... sesizatul. Noi am întîlnit la „Ardealul” în aceeaşi perioadă e cam soluţionarea sesizărilor primi­ considerăm mult mai vechi, dea, la 7 kilometri de Brad. al încă de mulţi ani, lacul
laţie, nici o nemulţumire în — Să ştiti că la noi s-a re­ o adevărată horă jucată în nenormal. Doar vara nu se te de la populaţie. se ramifică un drum spre aparţine Ocolului silvic din
acest sens. dus mult numărul reclamatii­ ritm drăcesc, sub coordonarea termină în iulie... intrucît mineritul datează in stingă care străbate satul Ţe­ Baia de Criş, care, cu lăuda­
zona cartului vulcanic Cara­
Augustin Filip, secretarul lor în ultima perioadă — pre- directă a lucrătoarelor din u- Restaurantul „Retezatul", din GH. I. NEGREA bea cu case aproape în to­ bile eforturi încearcă să-l re­
ciu încă de pe timpul roma­ talitate noi, impunătoare, ce dea adevăraţilor beneficiari de
nilor, stînd mărturie în acest atestă bunăstarea acestor oa­ frumuseţi — oamenii. Ast­
sens vechile galerii care ri­ meni, în cea mai mare parte
valizează cu cele de la Roşia mineri. Drumul merge para­ fel, s-a deschis un drum de
„In conformitate cu actele de Montană. O altă mărturie a lel cu unda cristalină a văii, acces mai lesnicios din valea
vechimii lacului constă în traversiiul-n cind in dreapta, principală şi pînă în zona la­
tehnica de construcţie a ba­ cind în stingă. In cuprinsul cului, s-a construit o caba­
la dosar ... dar în rajului, realizată din straturi satului valea este largă, sînt vi­ nă care este în stadiu de fi­
41
alternative de argile şi dale zibile terasele văii care se ra­ nisare, iar lacul a fost popu­
Spectacol andezitice de dimensiuni cordează cu cele ale Crişu­ lat cu peşte. Credem că ar fi
în interesul tuturor să con­
discordanfă cu legea mari. scoase la iveaiă cu o- lui Alb şi pe care sint aşe­ juge mai multe forţe atît
în cinstea cazia unei rupturi a digului zate casele. Odată cu ieşi­ din Baia de Criş, cît şi din
1933.
primăvara
anului
în
Am publicat în data de 5 iulie cutare este debitorul, in cazul rea din sat spre amonte, va­ Brad, pentru amenajarea a-
ancheta intitulată „A ocoli sau a nostru Râdonl Pavel, care nu a Fără să-i neglijăm vechi­ lea intră in îmbrăţişarea dea­ cestui punct turistic şi consi­
fruntaşilor în sfida legea — un act condamna­ înţeles să restituie butelia deoa­ mea şi întregul lui istoric, lurilor cu pante abrupte, ce derăm că o datorie de onoa­
lacul
se
rece nu o mai posedă, nu s-a pu­
prin
bil“. Erau vizate tocmai unele in­
însă
impune
stituţii care au menirea să apli­ tut trece la punerea in executa­ frumuseţe, prin cadrul natu­ coboară pînă în albia văii. re revine in acest sens orga­
ce legea ; între ele — şi judecă­ re în sensul celor cerute dc re­ Pădurea coboară pînă lin­ nizaţiilor de tineret.
produefie toria Hunedoara. clamantă“. Cu alte cuvinte res­ ral, de un farmec deosebit, gă tine. te însoţeşte de la ie­
Despre ce era vorba ? Unei ce- pectul faţă de instanţă poale să în care se află. Lacul Caraciu poate deveni
tăţene din Haţeg, in virstă de 78 fie restabilit cînd o vrea Rădoni şirea din sat şi pînă ce lasă un loc de agrement foarte
de ani, un alt locuitor al acestui Pavel s-o facă. Numai că Rădoni Situat in extremitatea ves­ dintr-o dată să ţi se deschi­
Marti, după întîlnirea oraş, fost chiriaş in casa ei, i-a Pavel n-are nici un interes s-o tică a Munţilor Metaliferi, dă în faţa ochilor panorama căutat de către oamenii mun­
avută cu membri ai Bi­ luat cu forţa butelia de aragaz. pentru facă. iar unii oameni ai legii de lacul este străjuit de virful fascinantă a lacului, ce ţi se cii, valorificindu-se în acest
la
Judecătoria
Hunedoara,
ce
loc
intentat
în
procesul
După
roului executiv al Con­ acest act a durat peste 2 ani, la să sporească acest respect, caută Caraciu (329 m), de origine pare cu atît mai ireală în a- fel şi potenţialul turistic bo­
siliului judeţean al sin­ încă un an de la darea sentinţei de­ justificări cusute cu aţă albă. Cc vulcanică. Zona lacului are c.est loc, cu cît te poartă pî­ gat din această parte a ju­
de
Tribunalul
dicatelor, cu care s-au finitive aceasta către putuse fi jude­ are de spus tovarăşul preşedinte un aspect de bazinet, datori­ nă aici printr-un adevărat deţului.
apli­
ţean,
nu
purtat discuţii in legă- cată. Ion Albuţiu, in numele căruia ci­ tă prezenţei aici a unui pe­ tunel de verdeaţă, te îmbată MARIN STAN
un
a
neva
semnat
„indescifrabil“
Tură du sarcinile ce re- Vinovăţia pentru această neîn- astfel de răspuns ? tic de roci sedimentare, ca- cu umbră şi linişte. Brad
*vin "E.’"M. Deva în urma deplinire a hotâririi unei instan—~ —
mare
în
Conferinţei Naţionale a ţe revenea judecătoresc, parte exe­ in
aflat
cutorului
partidului, cei peste 550 subordinea Judecătoriei Hunedoa­
de mineri din schimbul ra. După ce a analizat faptele cu­
prinse în articol. Tribunalul jude­
I au asistat la un frumos ţean ne-a confirmat această vino­ Etica şi deontologia în T imrnmţm
program artistic prezen­ văţie. Fxpedifia
tat de prestigiosul an­ Judecătoria Hunedoara e insă de
samblu „Ilaţegana", re­ altă părere. Răspunsul primit de practica medicală
întors din turneul între­ la dînşii arată in esenţă că „in m
conformitate
la
cu
actele
aflate
prins în judeţele Argeş dosarul excepţional“ sentinţa Tri­ „Probleme, de etică medi­ „rnmB is 99
şi Olt. bunalului judeţean n-a fost apli­ Din iniţiativa organiza­
cată de vreme de mai bine de
Pentru colectivul sec­ un an... din vina păgubaşului. A ţiei de partid, a comitetu­ cală determinate de pro­
torului mina Deva, care pe optat în mod expres pentru una lui sindicatului, filialei gresele medicinei contem­
primele şase luni ale a- din posibilităţile de aplicare a U.S.S.M. Hunedoara şi di­ porane", autor dr. C. Ţîn-
—
—
buteliei
restituirea
nului a dat peste plan sentinţei inaplicabilă deoarece pă­ recţiunii Spitalului unificat ţăreanu ; „Dialectica gîndirii
soluţie
bine
35 000 tone minereu, gubitorul nu mai avea butelia. din Deva. de curînd s-a clinice“, autor dr. E. Schu-
pentru briqăziie conduse întrebăm noi insă pe semnatarii desfăşurat în sala de cul­ leri ; „Etica raporturilor Echipajul a a;uns cu
de
destul
era
de Petru Petreanu, Va- răspunsului : nu Tribunalului jude-' tură a spitalului simpozio­ profesionale în activitatea
clară
sentinţa
sile Mihăilă, Roman Pe- ţean, nu pe aceea trebuia s-o nul cu tema : „Unele aspec­ cadrelor medii şi auxiliare",
executorul,
in­
aplicare
trutiu ş.a. de la secto­ pună in dacă opţiunile păgubitu­ te de etică şi deontologie autor asistenta S. Tărău ;
diferent
rul I producţie, solista
lui şi păgubitorului concordă sau în practica medicală". „Responsabilitatea profesio­
vocală Maria Adam a nu ? Se pare că pe executor l-a Au fost prezentate şapte nală“, autor dr. M. Weber destinaţie
interpretat pielodiile : durut prea puţin că prestanţa u- referate, dintre care amin­ şl altele.
prejudiciată
..Măi bădiţă din Budîi" nei instanţe e nejustificată a prin- tim pe cel care a dat titlul
tr-o
a-
întindere
şi ..Grînele vara se coc". plicării sentinţei sale. După prezentarea refera­ ARAD (prin telefon). E- Urale din toate părţile. O
Brigăzilor sectorului Iată dealtfel cum justifică simpozionului, susţinut de telor au urmat discuţii fruc­ chipajul „Maris’72", par- mulţime de pionieri arădeni
de investiţii conduse de semnatarii răspunsului dat de Ju­ dr. Ovidiu Constantinescu, tuoase. Simpozionul a prile­ curgind in ziua de 2 august au venit să ne intimpine.
decătoria Hunedoara întîrzierea :
Vasile Damian şi Aurel Munca harnicii, plinii do pasiune, executarea unor lucrări de „Cum insă hotârirea (a Tribuna­ Medic Emerit, directorul juit învăţăminte preţioase lunga distanţă de la Lipova Au fost de faţă reprezen­
Resiga, maistrului Mar- cea mal bună calitate au făcut din tînărul tlmplar Nicolae Adaş, lului judeţean — n.n.) a fost da­ Spitalului T.B.C. Deva ; pentru toţi cei de laţă. la Arad, a ajuns cu bine la tanţi ai organelor locale,
chlan Faur si echipelor de la I.I.L. Brad, un muncitor apreciat şi stimat de toţi tovară­ tă cu obligaţia alternativă şi po­ destinaţie. activişti ai Consiliului ju­
de lăcătuşi ale lui Ignat şii de muncă. trivit normelor procedurale cel deţean al Organizaţiei pio­
care îşi alege modalitatea de exe­
Cioran şi Aurel Drăgan, Ziua a început ceva mai nierilor, reprezentanţi ai
solista vocală Viorica devreme decît in zilele tre­ presei. Pe mal au loc rela­
Brinduşan le-a dedicat — In 1947, cînd ţara noas­ cute, la ora 5 dimineaţa.
drag Satisfacţia anilor de muncă
melodiile: „In casă Pe bolta de piatră a intră­ tră a fost proclamată repu­ La 5 şi 10 minute pluteam. tări şi schimburi de impre­
mi-am pus război" şl rii principale în mina Deva blică, am trăit una din cele Fiecare membru al echipa­ sii, se pun numeroase în­
un
nume
este
înscris
„Eu la munte-am fost neamului românesc — Dece- mai mari bucurii ale vieţii jului s-a apucat serios de trebări. Gazdele admiră
mijlocul nostru de naviga­
crescută". tunci de aproape 10 ori, ur- Cosma, preşedintele comite­ mele. Comuniştii obţinuseră lucru, pentru a-şi finaliza ţie, original, practic şi tra­
Dumitru Chelban. Toan bal. Galeria Decebal. Pe aici Intrăm cu respect în încă­ tului sindicatului minier, o nouă victorie de prestigiu cercetările întreprinse in
Vonu, Petru Podelean. intră şi ies zilnic minerii De­ perea inundată de lumina cînd de la o productivitate maistrul Anton Rinder, teh­ după acDil eliberării de la cele 6 zile petrecute pe diţional.
1
Aurel Mag ş.a. din sec­ vei. Ne-am aflat intr-una din lămpilor de mineri. Mai ta­ de 3,9 tone pe post la 6,9 to­ nicianul Ioan Bendiu, Petru 23 August 1944. A fost şi a- Mureş. Jurnalele sint com­ Astăzi, cind transmitem
torul transporturi au a- zile in faţa galeriei. Ieşea re luminează însă, parcă, fa­ ne pe post. O contribuţie de­ Petreanu, Zoltan Boldijar, nul primirii mele în rindul pletate cu noi informaţii, a- aceste rînduri, membrii e-
plaudat îndelung pe in­ din şut schimbul I. In paşi ţa unui om. Din cuvintele in­ osebit de importantă a adus-o Gheorghe Boceanu, Avram membrilor de partid. Ce re­ par pe punte noi materia­ chipajului lucrează la de­
strumentiştii Alexandru legănaţi, minerii discutau ginerului Teofil Cremenaşiu, tovarăşul Popa (inginer Ioan Nicoară, alţi ortaci ai comu­ pede trece timpul!... Sint 25 le. montarea plutei, astfel că
Coţik şi Nicolae Drăgoi despre rodnicia zilei. Dădu­ directorul E.M. Deva, răzba­ Matei, şeful sectorului mina de ani de atunci ! ...Inutil să De la Lipova la Arad „Maris’72“ redevine ceea ce
care au interpretat la seră multe „pline“. Parcă te căldură şi mulţumire. Vor­ Deva). nistului Constantin Popa. mai vorbesc cit de mult s-au Mureşul nu este lipsit de a fost acum 10 zile, adică
două viori o suită de ţa­ mai multe ca altădată. Secre­ be dragi pornesc de la o ini­ — Să fii sănătos, baci-Po- „ — Parcă nu-mi vine să schimbat toate în ţara noas­ surprize. In citeva locuri 22 de buşteni de brad şi
rine şi haţegane. Salba tul aveam să-l aflăm curind. mă spre altă inimă. pa! Să ne întîlnim întotdea­ cred. că n-o să mai intru cu tră frumoasă şi bogată. cîrmacii au fost puşi la grea jumătate metru cub de
de melodii ardeleneşti In frunte mergea un bărbat — Să ne trăieşti, tovarăşe una cu bucurie. Ortacii din voi în galerie. Cred că mii- încercare. La Păuliş de pil­ scindură. Astfel, pluta se în­
interpretată la taragot înalt, la adresa căruia orta­ Popa! Să iei pensia cit mai schimbul nostru — şi al du- ne mă voi întoarce acasă din L-am întrebat, într-o doa­ dă a trebuit să navigăm toarce la Deva.
de Petrică Lupaş şi-a cii aruncau, din cînd în cînd, mulţi ani şi s-o foloseşti să­ mitale, desigur — îţi oferă drumul spre mină. Abia pes­ ră : pe un braţ al Mureşului Deocamdată... căci la ariul
găsit şi ea ecoul în ini­ cite o glumă. nătos. Şi te rugăm să nu acest buchet de trandafiri, în te citeva zile voi simţi nos­ — Nu vă veţi plictisi aca­ lat doar de 8—9 m, unde viitor noi, „cei 13“, nu do­
mile celor prezenţi ca — El este arlificerul Con­ ne uiţi; nici noi nu te vom semn de preţuire a muncii, talgia despărţirii. N-aş zice să ? apa este extrem de repede rim să renunţăm la alte
dealtfel şi melodiile stantin Popa, omul care va uita, nu-ţi vom uita pilda de de recunoştinţă pentru tot că-mi pare bine că ies la — Cred că da, insă am o şi cu numeroase virtejuri. drumuri pe ape, la „bătrina
solistului Craia Blaj fi sărbătorit azi — ne-a spus comunist, de om. ceea ce ai făcut bun pentru pensie. mare mulţumire că galeria La un moment dat pluta s-a noastră carapace".
care a cîntat pentru tovarăşul Ioan Rusu, secre­ — In cei 15 ani de muncă noi (Petru Botar, artificier, Aş mai putea munci. Din 27 pe care am coborît 15 ani întors cu capul din spate Demontarea se face ane­
muncitorii de la atelie­ tarul comitetului de partid în abatajele minei Deva, veteran al minei Deva). de ani de activitate neîntre­ se termină prin apropierea în faţă, astfel că pionierul
rul mecanic şi snoave­ pe mină. Iese din ultimul schimbul în care a lucrat cel Cuvinte calde, de mulţumi­ ruptă 15 i-am efectuat în casei mele. Mă voi gindi me­ Moga, care era la cirmă, a voie. Ne despărţim de plu­
le interpretate cu tîlc schimb. pe care-l sărbătorim azi a re şi respect, urări de sănă­ abatajele minei Deva. reu că sînt aproape de ortaci trebuit să conducă ajutat ta noastră rezistentă, ascul­
îndrăzneaţă
tătoare
şi
ca
şi măiestrie de Ion Mol- Aşteptăm scurgerea do- extras jumătate din produc­ tate la adresa unuia din cei Comunistul Constantin Po­ şi ei de mine. de către colegii lui, pînă de un lucru drag, de care
dovan. moală a grupului de mineri ţia anului 1972 a minei, pro­ mai harnici mineri ai De­ pa îşi continuă firul ginduri- am ieşit in largul Mureşu­ ne leagă atîtea şi atitea a-
ŞT. GALICEANU spre sala de apel a minei. ducţie care a crescut de a- vei, au roşit şi Alexandru lor. G. DUMITRU lui.
La intrarea in Arad, mai mintiri.
multe ambarcaţiuni: caia- Vineri ne înapoiem la
curi, canoe, bărci cu motor Deva cu trenul. Mai sănă­
Arăturile şi însămînţarea culturilor succesive au venit in intîmpinarea e- toşi, mai căliţi, mai îndrăz­
ne-au
şi
nostru
chipajului
făcut o adevărată escortă neţi sufleteşte.
La revedere, pentru la a-
să se facă pe toate suprafeţele planificate festivă pînă la debarcaderul nul, dragi cititori.
din faţa asociaţiei sportive
„Voinţa", unde am anco­
arat şi însămînţat cu culturi Din raza de activitate a schimburi prelungite şi pe rat. 2 august 1972
(Urmate din Dad 1) două schimburi, unde este po­
în mirişte decît 10 ha din ce­ S.M.A. Dobra doar C.A.P.
le 50 stabilite (?). Asemănător Lăpuşnic se detaşează cu re­ sibil, la executarea arăturilor
Brad, caro au încheiat seceri­ se prezintă situaţia şi la coo­ alizări mai bune. In celelalte pe toate suprafeţele planifica­
şul prinlre primele din judeţ. perativele agricole din Strei, unităţi, eliberarea terenului te a se însămînţa în actuala
La C.A.P Zdrapţi şi Mestea­ Slreisîngeorgiu, Sîncrai, Bo- de snopi şi paie se face în campanie şi în toamnă.
căn, spre exemplu, pînă ieri şorod, Strei-Săcel, Valea Sîn- ritm anevoios, iar tractoarele Cunoscînd implicaţiile ne­ Lucrări de înfrumuseţare a localităţii
nu s-au arat nici cîte 10 ha, giorgiului, Batiz etc. Slaba or­ disponibile nu sînt folosite gative ale întîrzierii execută­
suprafeţele ogorîte reprezen­ ganizare a muncii şi lipsa de cu randament maxim la exe­ rii arăturilor şi însămîntării
tând abia norma de lucru a cîte operativitate la recoltat au lă­ cutarea arăturilor. Asemenea culturilor succesive este im­ VAŢA DE JOS. In aceste frumuseţare se fac şi la sta­
unui tractor pe 2—3 zile. Cu sat amprente vizibile şi asu­ aspecte se întîlnesc la C.A.P. perios necesar ca organizaţiile zile în reşedinţa de comună ţiunea balneoclimaterică din
totul de neînţeles este situa­ pra activităţii cooperativelor Fintoag, Holdea, Teiu, Roş- de partid, consiliile populare Vaţa de Jos se lucrează in­ localitate. Pină la sfirşitul a-
ţia întîlnită la C.A.P. Lunca, agricole din Gîntaga şi Nădăş- cani, Răduleşti şi altele. Exem­ şi conducerile unităţilor agri­ tens Ia înfrumuseţarea stră­ nului ţoale aleile de aici se
Cărăstău şi Birtin, unde înce­ tia de Jos, unităţi în care nu ple de felul celor amintite se cole să se preocupe cu maxi­ zilor şi parcurilor. Astfel, vor asfalta. De menţionat es­
perea arăturilor, să nu mai s-a tras nici măcar o brazdă întîlnesc în raza fiecărui con­ mă grijă de finalizarea în aici s-a pregătit terenul şi te că atit materialele cît şi
vorbim despre însămînţarea pentru însămînţarea culturilor siliu intercooperatist. Rău este timpul cel mai scurt a între­ s-au procurat materiale pen­ lucrările ce se execută sînt
culturilor succesive, stă încă în mirişti sau pentru culturile însă că din partea conduceri­ gului volum de lucrări prevă­ tru a se turna în zilele care rodul contribuţiei tuturor
sub semnul întrebării. Nici în ce se vor însămînţa în toam­ lor C.A.P. şi a conducerilor zut pentru actuala campanie, urmează circa 200 ml de noi localnicilor.
raza de activitate a S.M.A. nă. In asemenea condiţii se S.M.A. nu se întreprind mă­ rezultatele obţinute în spori­ trotuare. Mai mult de 500
Călan nu s-a acţionat cu su­ poate spune oare că preşedin­ suri energice pentru a ieşi rea producţiei agricole consti­ ml de străzi şi 3 km de dru­ VIRGIL NEACŞU
Muncitorul din imagine este Tinio Groza, operator mase plasti­
ficientă răspundere la executa­ ţii şl inginerii din unităţile din impas, pentru a asigura tuind principalul criteriu de ce la F.C. Orăştic. Deosebit do Indemtnatlo şi priceput, el lucrea­ muri s-au rcamenajat şi în­ secretarul Consiliului popular i
rea arăturilor. Ca dovadă, la respective şi-au îndeplinit sar­ un larg front de lucru şi a apreciere a eficienţei întregii ză la două maşini de injecţie. i frumuseţat. Lucrări de în­ al comunei Vaţa de Jos
C.A.P. Bretea Strei nu s-au cinile ce le revin ? folosi din 4n tractoarele, în activităţi pe care o desfăşoară.