Page 18 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 466 SIMBATĂ 5 AUGUST 1972

In cinstea zilei de 23 August şi Hotărirea Consiliuiui de Miniştri co prime la majorarea

a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii

salariilor mici-primită cu deosebită satisfacţie sie oamenii muncii

Angajamentul unanim ai

mi-o exprim prin fapte, prin­ urmare a aplicării hotărîrii
Vom răspunde prin fapte tr-o activitate conştiincioasă de majorare a salariilor mici
să-l folosim pentru unele lu­
oamenilor muncii la locul de muncă, prin res­ crări la casă, precum şi pen­
pectarea disciplinei muncii şi
tru a crea condiţii cît mai
grijii ce ni se poartă îndeplinirea în cele mai bune bune de învăţătură celor 2
condiţii a obligaţiilor ce-mi
copii elevi. Pentru grija pe
Cincinalul în patru ani şi jumătate (Urmare din pag, 1) cel puţin o lună de zile mai muncitor şi el în cadrul ace­ care o poartă oamenilor mun­
împreună
revin.
soţul,
cu
cii nu putem să exprimăm
leiaşi întreprinderi, ne-am şi
cele
decît
călduroase
mai
devreme. Rezultatele de pînă
nist Român.
mentar ce-1 vom obţine ca
ne respectăm întocmai anga­
cinale Orăştie — peste 60 la acum confirmă că putem să hotărît ca şi cîştigul supli­ mulţumiri Partidului Comu­
sută din muncitorii perma­ jamentul, avînd deja impor­
nenţi beneficiază de majora­ tante depăşiri la toţi indica­
rea salariului ca urmare a torii de plan — la export, la
— Pe unul din panourile cuta mal pe îndelete. Vor­ lucrează. Mai sînt şi Vasile spor considerabil pînă la Voi dovedi recunoştinţa
din interiorul clădirii admi­ bim despre Gheorghe Scor­ Cucu şi Constantin Iacoboate sfirşitul lunii iulie. După hotărîrii adoptate de Consi­ producţia marfă şi la desfa­
nistrative a E. M. Uricanl pie. şi mulţi alţii. Toţi îs buni... Conferinţa Naţională şl-a liul de Miniştri. Este şi fi­ cere.
stă scris proaspăt: sectorul I, — Scorpie ne spune de Mai au minerii şi unele ne­ luat alt angajament : în in- resc ca fiecare dintre noi Ca şi celelalte muncitoare
abataj frontal, lentila 4, blo­ fiecare dată : „Dacă vagone­ cazuri : ba uneori nu mer­ tîmpinarea Zilei minerului să-şi manifeste recunoştinţa din secţia de ambalare a si­ prin muncă
ropurilor, unde lucrez .şi eu,
cul nord ; brigada condusă tarul nu ciştigă 100 lei pe ge craţerul, ba se defectea­ şi a zilei de 23 August. Pri­ faţă de o asemenea măsură apreciez cu multă recunoş­
de Gheorglie Scorpie ; reali­ post, mă doare inima". E un ză turbina şi nu-i alta de re­ mele rezultate atestă că şi înţeleaptă prin fapte de mun­
zări pe luna iulie — 206 tone om priceput, energic. Mai zervă unde trebuie, ba* lip- acesta va fi onorat exemplar. că. Dealtfel, colectivul de tinţă hotărîrea adoptată re­ (Urmare din pag. 1) mare pentru noi care ne a-
cărbune peste plan, ceea ce Greutăţile întîmpinate nu-i lucrători ai întreprinderii cent privind majorarea sala­ flăm la începutul drumului
înseamnă o realizare a sar­ înfrîng pe oameni. Dimpotri­ noastre s-a angajat să-şi în­ riilor mici şi voi face totul ne mutăm o consider ca un în viaţă. Drept recunoştinţă,
cinilor în proporţie de 115,9 vă, îi îndîrjesc şi mai mult. deplinească sarcinile econo­ dar dat de partidul nostru. nu-mi rămîne altceva de fă­
Ia sută. BUCURIA MICII ÎNFLOREŞTE S-au strîns între ei, au pus mice aferente acestui an cu ca această recunoştinţă să Spun astfel, pentru că sala­ cut decît să depun mai mult
Dar abia în adtncurile mi­ toţi în mod egal umărul şi riul meu de la 875 lei, cît îl suflet în munca pe care o
nei, acolo unde se plămă­ cifrele au început să creas­ aveam pînă acum, se va fac, iar în familie să fiu o
deşte intimitatea dintre mi­ că din nou în valoarea lor mări de la i septembrie cu soţie şi mamă model, aşa
ner şi cărbune, aveam să a- absolută. De fapt, niciodată atît cît este rata lunară a cum trebuie să fie o femeie
flăm „cauzele" acestui ,,e- brigada lui Gheorghe Scor­ „Minitehnicus72“-în plină apartamentului. E o bucurie comunistă.
fect", concretizat lapidar pie nu a fost sub plan.
prin două cifre. Oamenii fac eforturi pe
Şeful de brigadă Gheorghe toate planurile: se aprovi­
Scorpie ne pune în „temă" zionează cu scule şi mate­
scurt, printr-o vorbă a Iul: scapă el cîte o vorbă mai seşte o piesă de schimb ori riale Ia frontul de lucru, şe­ activitate estivală FINETELE-0 MARE B06ĂTIE
— Nu venim să stăm la tare cînd nu merge treaba se opreşte transportorul...
umbră în mină ! cum ti place, dar asta se in- Stau ortacii cu cărbunele fii de schimb îşi dau unul
altuia raportul cum a fost,
Iar şeful de schimb, Lau- timplă foarte rar pentru că gorgan şi nu pot să-I scoa­
renţlu Kelemen, adaugă, de la noi lucrurile merg, în ge­ tă la suprafaţă. E drept că ce greutăţi sînt, ce trebuie mec o mulţime de corturi viu colorate. Printre sălciile ce INSUFICIENT VALORIFICATĂ
să facă schimburile urmă­
asemenea, în puţine cuvinte: neral, bine. asemenea cazuri sînt tot mai toare, ambele schimburi par­ Pe frumoasa vale a Zam ului au apărut ca prin far­
— întreaga brigadă ne-am — Care sînt oamenii mai rare. ticipă cu eforturi comune Ia
luat angajamentul şi trebuie buni din schimb î In cinstea Conferinţei Na­ amenajare. Puşcarea se face străjuiesc această vale şi arbuştii verzi se zăreşte fluturînd
ca fiecare schimb să nl-1 ţi­ — Toţi sînt buni. Altfel ţionale a partidului brigada Imediat : drapelul tricolor înălţat in vîrful catargulid. Aici se află aproape 800 000 lei, fără să
nem... n-ar putea sta el la Scor­ condusă de Gheorghe Scor­ tabăra pionierilor cercului Minitehnicus al Şcolii nr. 1 (Urmare din Daa. 1) mai vorbim şi de otava ce s-ar
Avem impresia că discuţia pie. Totuşi, mai bun ar fi... pie şi-a luat angajamentul ...Şi bucuria muncii — sin­ Deva, unde au venit să-şi petreacă o parte din vacanţă putea realiza de pe fineţele
noastră a împrumutat ceva Spiridon Scorpie. E ajutor să depăşească cifrele de plan gura adevărată — înfloreşte membrii cercului radiotelegrafie, construcţii radio, sonerii fileze" pe fineţele unităţii a- situate în luncă şi care însu­
din laconismul cifrelor. miner, dar face treabă de cu 300 tone. A realizat o de­ pe chipurile minerilor... electrice, aparate de radiorece pţie cu diodă sau tranzistori, gricole de cum se desprimăvă- mează o suprafaţă de peste
Cu şeful de schimb Dumi­ miner. De la început, a lu­ păşire de 510 tone de cărbu­ jocuri electrice ele. Zilele de tabără constituie pentru micii rează şi pînă în 5 iunie, zi în 400 ha.
tru Purdescu am putut dis­ crat cu mine şi tot cu mine ne, la care a adăugat un T. MIHĂESCU tehnicieni o continuitate a orelor din şcoală căutînd noi care după tradiţie toate ani­
surse de creaţie şi inventivitate. malele sînt duse la munte. A- O situaţie asemănătoare am
De dimineaţa, cînd în sunet de trompetă se face deş­ nimalele, desigur, nu pot fi întilnit şi la C.A.P. Pui. Şi
hrănite cu furaje uscate şi
aici din totalul de 3 356 hec­
Mecanizatorii îşi vor îndeplini Marea întrecere care se teptarea şi pînă seara iîrziu în tabără sint adevărate în­ după ce n dat firul ierbii. Tre­ tare fineţe mai mult de 1 000
treceri ale hărniciei şi priceperii. Aparatele de emisie-re-
buie să li se asigure păşuni
sînt împădurite, Tot aproxima­
cepţie ţin legătura cu cei aflaţi in afara taberei şi in spe­
desfăşoară in întîmpinarea zi­ cial cu pescarii ce stau ore în şir neclintiţi pe malul apei corespunzătoare şi tocmai a- tiv 1 000 de hectare de păşu­
cu cinste sarcinile privind lei de 23 August şi a celei în aşteptarea unui „somn" sau a unui „biban", pe care cest lucru nu se face la Li- ne, care se află în administra­
vadea. Aşa se explică de ce
ţia consiliului popular, oste
de a 25-a aniversări a pro­
bucătarii, tot cu atîta nerăbdare. îi aşteaptă pentru ceaunul
clamării Republicii dă naşte­ prins între două crengi deasupra vetrei. animalele sînt păşunate pe fi­ de asemenea acoperită de ar­
re unui puternic avînt crea­ Pe apă plutesc alene saltele care au fost atinse de mîini neţe. Păşune este suficientă, boret. Din acest motiv pro­
sporirea producţiei agricole tivitate ale Combinatului si­ omeneşti şi transformate ca-n poveşti în lebede, broscuţe, dar mari suprafeţe din aceasta ducţiile de fin obţinute de co­
tor în toate sectoarele de ac­
sînt împădurite. De pildă, nu­
operativele agricole din raza
derurgic Hunedoara. raţe şi chiar peşti ce leagănă în ritm de valuri trupuri mai din păşunea comunală 597 comunei au fost în ultimii ani
in marea dispută, colecti­ înnegrite de soare. întrecerile de înot — anunţate în sunet ha sînt invadate de pădure. In slabe. Unele dintre ele, cum
Conştienţi de sarcinile şi vansate de lucru al pămîntului. la creşterea producţiei şi efi­ vul fabricii de oxigen înscrie de trompetă — sînt adevărate concursuri de performanţă aceeaşi stare sînt şi cele a- ar fi de pildă cea din Băieşti,
răspunderile ce ne revin no­ In înfăptuirea acestor obiec­ cienţei muncii în agricultură. cu zeci de suporteri pe mal ce încurajează în gura mare proape 1 000 de hectare fineţe au trebuit să cumpere canti­
uă mecanizatorilor în înfăptu­ tive, noi mecanizatorii sîntem Anul acesta secţia noastră pe cei preferaţi. ale cooperativei agricole, de tăţi mari de furaje pentru a
irea politicii partidului şi dez­ chemaţi să ne aducem un a- de mecanizare, care deserveş­ pe care ar trebui să se recol­ putea scoate animalele din
voltarea intensivă şi multila­ port deosebit. Trebuie şi ne te C.A.P. din Bobîlna, a exe­ Din jurnalul de activităţi nu lipseşte nici munca patri­ teze fin, dar care deocamda­ iarnă.
terală a agriculturii, nu vom vom pregăti cu toată răspun­ cutat la timp şi la înalt nivel 4,5 milioane otică la C.A.P. din localitate. Frumuseţile împrejurimilor tă nu produc nimic. Desigur barierele despre ca­
precupeţi nici un efort pentru derea pentru a cunoaşte şi fo­ agrotehnic toate lucrările agri­ nu-i lasă reci pe micii tehnici eni, ci îi fac să-şi părăsească Cît de păgubitoare este a- re vorbeam : păşunatul tinete­
traducerea în viaţă a obiec­ losi randamentul maxim, toate cole, depăşindu-şi sarcinile de pentru cîteva ore multiplele preocupări, invitindu-i la dru­ ceastă situaţie ne-o arată un lor, neîntreţinerea lor, precum
tivelor pe care Conferinţa Na­ maşinile agricole, tehnologiile producţie ce-i reveneau. De calcul sumar din care rezultă şi a păşunilor diminuează mult
ţională a partidului le-a pus moderne de lucrare a pămîn­ asemenea, în campania de re­ mc oxigen meţie şi la escaladări pe marile piscuri ale iscusinţei. că C.A.P. Livadea pierde a- producţiile de iarbă şi fin.
în faţa lucrătorilor ogoarelor. tului. coltare a păioaselor ne-am re­ nual din cauza împăduririi ce­ Pentru înlăturarea acestor
Agricultura — ramură de Producţia agricolă — aşa alizat sarcinile ce ne reveneau CELLA ALDEA lor 1 000 ha circa 800 tone de neajunsuri consiliile populare,
bază a economiei naţionale — cum se arată în raport — tre­ iar după ce am încheiat sece­ fin, din a cărui valorificare conducerile C.A.P,, membrii
se bucură de o deosebită aten­ buie să ajungă la 28-30 mili­ rişul am dat o mînă de aju­ peste plan s-ar putea obţine venituri de cooperatori trebuie să acorde
ţie. şi grijă din partea parti­ oane tone cereale în 1990. A- tor şi altor cooperative pen­ importanţa cuvenită păşunilor
dului şi statului. Transforma­ ceasta înseamnă dublarea pro­ tru strîngerea cît mai grabni­ şi tinetelor pe care le au în
rea agriculturii noastre socia­ ducţiei obţinute în 1971. Am că a recoltei. Eu am lucrat a- administraţie şi folosinţă. Es­
liste intr-o agricultură inten­ citat acest exemplu pentru a nul acesta la recoltarea griu­ te necesar ca potrivit numă­
sivă de mare randament, creş­ sublinia ceea ce ni se cere lui cu o combină Gloria şi am un adevărat record. Produce­ rului de animale pe care le
terea aportului ei la formarea nouă lucrătorilor de pe ogoa­ reuşit — printr-o exploatare rea pînă in prezent peste pre­ posedă atît unităţile agricole
venitului naţional şi a pro­ re. Sîntem conştienţi că aceas­ judicioasă a maşinii — să de­ vederile de plan a 4,5 mili­ cît şi membrii cooperatori,
dusului social-lotal — aşa cum ta nu-f o sarcină uşoară, dar păşesc norma de producţie cu oane mc oxigen necesar mer­ fiecare să curăţe de arboret şi
se subliniază în documentele prin eforturile comune ale 2 000-3 000 kg pe zi. De ase­ sului constant, la înalţi pa­ să întreţină suprafeţele stabi­
partidului- — impun mecani­ mecanizatorilor, cooperatori­ menea, am reuşit să îndepli­ rametri de funcţionalitate a lite nu numai primăvara, ci în
zarea largă a proceselor de lor şi specialiştilor, putem să nesc şi să depăşesc planul de furnalelor oţelăriilor şi lami- tot cursul anului. In acelaşi
producţie din agricultură, ex­ realizăm producţii la nivelul venituri ce-mi revenea în noarelor hunedorene. timp în scopul măririi produc­
tinderea chimizării, aplicarea ţărilor avansate din Europa. In campania de recoltare a cere­ tivităţii păşunilor şi fîneţelor
metodelor şi tehnologiilor a- acest scop ni se vor crea în alelor. Transpunînd în vigţă preve­ trebuie să se administreze în­
viitor condiţii tot mai bune şi Animat de cele mai nobile derile Conferinţei Naţionale grăşăminte naturale şi chimi­
harnicul
colectiv
partidului,
a
este de datoria noastră să fo­ sentimente patriotice şi cetă­ depune aceeaşi strădanie şi ce, în special pe acele supra­
losim cu pricepere aceste con­ ţeneşti, de înaltă responsabi­ pe linia reducerii cheltuielilor feţe care sînt mai slab pro­
diţii, punînd în valoare posi­ litate comunistă, colectivul materiale. Se înregistrează ductive. Manifestîndu-se o gri­
bilităţile pe care le avem pen­ nostru de mecanizatori va jă deosebită faţă de fiecare
tru a ridica şi mai mult poten­ depune toate eforturile pentru pînă în prezent o economie suprafaţă de păşune şi fineţe,
ţialul productiv al producţiei, a îndeplini Înainte de termen la preţul de cost de peste 1 dind dovadă de mai mult spi­
pentru creşterea cît mai rapi­ — aşa cum ne cheamă parti­ milion de lei. Nu pot fi omise
numele
Cornel
comuniştilor
dă a producţiei agricole. dul — prevederile planului Achim, Gheorghe Boariu, Vio- rit gospodăresc, consiliile
populare şi conducerile unită­
Mecanizatorii noştri, alături cincinal din agricultură, pen­ ţilor agricole pot şi trebuie
de ţăranii cooperatori, se an­ tru a realiza cu cinste sarci­ rei Fusescu, Gheorghe Tima, să pună în valoare această
gajează să folosească cu ran­ nile ce ne revin din hotărî- Vasile Breaz care se înscriu mare bogăţie naturală de care
dament sporit întregul parc rile Conferinţei Naţionale a constant în rindul celor mai dispun — fineţe şi păşuni —
de tractoare şi maşini agrico­ partidului. destoinici muncitori. de pe care să se obţină can­
le, să respecte şi să aplice în­ PETRU EVI tităţi cît mai mari de ierburi
tocmai tehnologiile stabilite mecanizator, secţia de V. GRIGORAŞ
pentru fiecare cultură în parte şi fînuri, asigurînd astfel nu
mecanizare a ^agriculturii
şi să contribuie în acest fel C.A.P. - Bobîlna Hunedoara numai necesarul de furaje
■lin pentru cooperative, dar şi
In Imensa hală a laminoarelor Hunedoarei, oameni şl maşini se află lnCr-o permanentă între- cantităţi însemnate de fin care
cere eu timpul. Foto : V. ONOIU să poată fi valorificat.
Reducerea cu trei luni a
termenului de punere în funcţiune
(Urmare din pag. 1} silozul de ipsos, care va avea bilizarea întregului efectiv, în Şl MUNCA COMUNIŞTILOR
2 etaje. Acelaşi ritm intens frunte cu comuniştii, pentru
faţa unui nou zid ridicat, a u- există şi la construcţia căii transpunerea în fapt a sarci­
nei schele noi.
Pregătirea profesională supe­ ferate pe care vor fi transpor­ nilor trasate de Conferinţa (Urmare din pag. 1) — E un deziderat asupra dului a unui nou membru ca meseria nu-i place. Unde-i
rioară, hărnicia şi conştiincio­ — Intr-un timp scurt — spu­ tate produsele fabricii. Toţi Naţională a partidului ne dă căruia normele eticii comunis­ atunci cînd l-am primit pe to­
zitatea in muncă — iată cali­ ne maistrul — s-a făcut tot ce răspunderea educatorului ? Şi
tăţile prin care strungarul Ioan oamenii sini conştiincioşi şi siguranţa că fabrica de ipsos sează în egală măsură şi ti- te stăruie in mod deosebit. varăşul Ştănut. A lucrat cu după tonte acestea mai facem
Toda, de la I.IVI. Barza, îşi de­ vedeţi aici. Acum se lucrează harnici I va intra în funcţiune cu 3 luni tinerilor comunişti. In secţia Toţi comuniştii — părinţi, mine ca lăcătuş, a urmat li­ şi noi nişte greşeli cu bună-
păşeşte lunar sarcinile de plan la ultimele fundaţii ale halei
cu 10-15 la sută. In acelaşi de fabricaţie, fierbătoarelor şi Ultima remarcă a maistrului mai devreme faţă de terme­ mase plastice, în fabrică în dascăli, activişti ai organiza­ ceul seral, apoi a mers mai ştiinţă. De aceea cînd elibe­
timp, el realizează numai lu­ ne-a fost confirmată de zida­ nul planificat, general, lucrează mulţi, chiar ţiilor obşteşti — au îndatori­ departe şi azi e aici la noi, răm dovezi penlru elevii se-
crări de bună calitate. morilor. A început montarea rii Siminic Lăzăroni, Ioan Ţe- foarte mulţi tineri. Se ponte rea primordială de a se o- un foarte bun proiectant. La ralişti, să vedem şi scopul fi­
armăturilor din radier pentru — Ritmul actual de desfă­
pelea şi Gheorghe Surugiu, şurare a lucrărilor — a con­ vorbi despre o conjugare ma­ cupa îndeaproape de formarea baza întregii lui fizionomii nal al pregătirii salariatului
de muncitoarele Sînziana Han firmat inginerul Emil Iacob — tură a eforturilor între vîrst- şi educarea noilor generaţii în profesionale şi morale stă respectiv. Şi cînd spun sco­
şi Nicoliţa Brebu, de fierarii- este mulţumitor. Şantierul nos­ nici şi tineri pentru îndeplini­ spiritul eticii socialiste, al res­ munca deprinsă aici, în colec­ pul final, mă gîndesc la acti­
betonişti Ioan Mitu şi Gheor­ tru a fost dat exemplu pe în­ rea sarcinilor economice, se ponsabilităţii faţă de socie­ tiv muncitoresc. vitatea productivă a acestuia.
poate releva interesul comu­
Indicii înalţi de utilizare ghe Tudorache, de dulgherii nizare şi după rezultatele ob­ niştilor pentru creşterea, pen­ tate. ne-o cere însuşi codul moral ră rău înţeleasă — fuga de
— Ziceam mai înainte — şi
treprindere, ca mod de orga­
— Există o pregătire şcola­
— Aceasta e o necesitate
Andrei Krech şi Gheorghe
Cornea, de betoniştii Vasile
plini trebuie să sădim în ti­
Pascaru, Gheorghe Hriţcu şi ţinute. Odată cu mărirea e- tru formarea profesională şi vitală. Dar pentru a o înde­ — că fiecare dintre noi tre­ munca fizică — intervine tî­
buie şi avem datoria să ne o-
morală a tinerilor ?
nărul inginer Ioan Onac. Şi
fectivului de constructori, ca­
mulţi alţii.
neri nobilele idei ale respec­
— Desigur. Pot să afirm că,
cupăm de formarea tinerei ge­
asigură o producţie Integrarea perfectă a con­ re va avea loc peste puţin în general, sînt mulţumit de tului, cinstei, demnităţii, co­ neraţii. E o muncă de mare aici toti factorii — părinţi,
timp, activitatea va căpăta un
dascăli, colectivul de muncă —-
rectitudinii. Dar ceea ce vrem
activitatea lor. O mare parte
răspundere în care întîmpinăm
un nou impuls care ne face
structorilor într-un ritm In­
din tineri sînt trup şi suflet
că numai astfel se poate ac­
tens de activitate, corelarea să fim optimişti in privinţa re­ pentru muncă, pentru produc­ să sădim trebuie mai întîi să încă multe greutăţi. Pentru că trebuie să conlucreze pentru
unii tineri nu înţeleg, nu vnr
dovedim noi. Şi dacă dovedim,
ducerii termenului de intrare
tuturor lucrărilor a fost deter­
ţiona asupra fizionomiei tînă-
sporită de oţel beton organizarea muncii politice, în funcţiune. In acest fel în­ ţie, Au dovedit-o în atîtea putem să Ie-o cerem. La noi, să înţeleagă că trebuie să se rului.
minată în mare măsură şi de
la sculărie, asemenea oameni
rînduri. E adevărat, sînt şi
corijeze, că n-au ce căuta în
tregul colectiv al şantierului
— Tocmai pentru că nu a
— De puţin timp au fost în­ răspunde prin fapte hotărîri- scăpări. Dar dacă nu le lăsăm care prin însăşi atitudinea societatea noastră atitudini ce existat întotdeauna această
poluează atmosfera sănătoasă
lor pot preîntîmpina crearea
să treacă neobservate, dacă
(Urmare din oaq. 1) folosirea cilindrilor de cali­ fiinţate organizaţii de bază la lor trasate de Conferinţa Na­ ne facem timp să ne ocupăm rebuturilor sociale sînt mulţi. în care îşi desfăşoară munca conlucrare, plătim azi tribu­
tate superioară şi experi­ toate punctele principale de ţională a partidului de a asi­ turi. In societatea noastră so­
•— Pentru a ne aduce în­ mentarea unor ghidaje cu lucru şi pe loturi — ne-a de- gura în acest cincinal reali­ de ele, nu avem decît de cîş- Mă gîndesc la Stoian Mann- şi viaţa cei mulţi. Dar pentru cialistă avem de lucru pentru
a-i ajuta trebuie să-ti corelezi
tigat. V-aş da un exemplu.
lescu, Ioan Şuteu, Irimie Bog­
treaga contribuţie la înfăp­ role pentru reducerea de­ rlarat tovarăşul Gheorghe Cre­ zarea exemplară, înainte de Cu cîtva timp în urmă, de­ dan, la Gheorghe Cătănici — munca cu toti factorii de edu­ toti oamenii. Trebuie doar să-i
tuirea sarcinilor Conferin­ ranjamentelor tehnologice mene, secretarul comitetului termen şi cu înaltă eficienţă spre tînărul Tenie Groza maiş­ tatăl şi fiul —, la Vasile Ho- caţie. Degeaba mă străduiesc creştem, să-l modelăm spre a
ţei Naţionale a partidului, şi micşorarea consumului de partid al şantierului. Mo- a investiţiilor. trii şi şefii de echipă nu a- morodean, Mihai Coba, Nico- eu în fabrică să-l fac om, da­ şti să-şi găsească locul potri­
ne-am exprimat cu toţi ho- de metal, îmbunătăţirea veau deloc cuvinte bune. Şi lae Colhon, la mulţi. Avem în că acasă părinţii îi stimulează vit pentru a munci. Şi cînd
tărirea de a realiza înain­ calităţii reviziilor şi repa­ pentru că era etichetat ca anul III la şcoala profesiona­ o conduită necorespunzătoare. fiecare dintre noi, fiecare co­
te de termen cincinalul — raţiilor, valorificarea în Noî safe electrificate „rău de gură” am stat de vor­ lă un elev — rectificator, Mir- (D. Domnaru). munist îşi va face datoria fată
ne spunea tovarăşul ingi­ procesul laminării a ţagle- bă cu el pe îndelete. Băiatul cea Costoiu, care lucrează pe — Eu cred că aici o mare de el însuşi şi fată de societa­
ner Zoltan Lucacs, şeful lor scurte provenite de la Fiecare lună, fiecare peri­ reşci, Glodghileşti, din co­ nu era rău intenţionat, dar a- trei tipuri de maşini, cot la răspundere o au cadrele di­ te — prin munca cu el şi
secţiei. Este un angajament laminorul de semifabricate, oadă care trece ne apropie muna Zam, şi Biăjeni. Zilele vea nevoie de un ajutor. Măr­ cot cu muncitorii profesionişti. dactice — şi acest cod al mo­ munca cu alţii — nu se poa­
care presupune eforturi sus­ ridicarea pregătirii tehnico- de ziua cînd în toate satele acestea s-au mai terminat turisesc că azi T. Groza e Şi ca el sînt şi Ioan Bugna- ralei comuniste li se adresea­ te să mai vorbim despre re­
ţinute din partea întregu­ profesionale a muncitorilor judeţului va arde lumina e- de electrificat încă patru vioara numărul unu în orice ru, Ioan Filimon. Cum au a- ză în mod direct, pentru că buturi în viata socială. (D.
lui colectiv mai ales în ce şi maiştrilor. lectrică — ne spunea Liviu sate: Almăşel, Pogăneşti şi acţiune obştească, e un mun­ juns aici ? Nu le-a lipsit nici răspund alăftiri de părinţi şi Domnaru).
— Sîntem un colectiv care
priveşte utilizarea cu indici Cu asemenea ginduri şi Hota, tehnician la întreprin­ Ccrbia, din comuna Zam, citor şi un bun utecist şi mi-a acasă, nici aici controlul şi de ceilalţi factori de educa­ ne-am asumat o mare, dar
înalţi a laminorului, econo­ fapte de prestigiu, colectivul derea de reţele electrice De­ precum şi Boiu de Jos, din fost drag să votez, zilele tre­ îndrumarea dascălilor — pă­ rea generaţiei de mîine. Şi înălţătoare răspundere — a-
misirea rnctalului şi livra­ laminorului de sirmă are o va. De la dumnealui am a- comuna Gurasada, sate care cute, primirea lui în organi­ rinţi şi muncitori sub a că­ cînd mă refer la răspunderea
rea promptă în condiţii de lăudabilă prezenţă in între­ flat că numai in acest an vor li cit de curînd cuplate zaţia noastră de partid. Dacă ror supraveghere au lucrat, lor mă gîndesc atît la instruc­ ceea de a ne ridica toti şi
fiecare în parte pe piedesta­
calitate superioară a oţelu­ cerea închinată zilei de 23 s-au electrificat trei sate Ia axele Zara-AImăşel şi ne ocupăm de tineri, putem — Pentru mine e o mîn- ţie cît şi la educaţie. Adică
lui beton către beneficiarii August şi aniversării Repu­ noi : Uibăreşti, din comuna respectiv Giirasada-Dănuleşti. să nu dăm rebuturi societăţii. drie să vorbesc, de exemplu, mie îmi vin în secţie absol­ lul demnităţii, cinstei şi corec­
conchide
Ioan
—
titudinii
din ţară şi la export. In blicii. subscrie semnificativ Ribiţa, Dudeşti, din comuna In curs de electrificare mai — Eu zic că o datorie a fie­ despre Ioan Stănut — com­ venţi a 8 sau 9 clase de şcoa­ Socaciu. De aceea ne simţim
acest sens, ne-am propus la efortul tuturor siderur- Luncoiu de Jos şi Ocişor, sînt şi localităţile Boiu de căruia dintre noi, a fiecărui pletează îdeea matriţerul Ioan lă generală care nu au o bază chemaţi cu întreaga fiinţă să
numeroase măsuri care să giştilor hunedoreni de a din comuna Vata de Jos. Sus, din comuna Gurasada, comunist este de a ajuta, de Şuteu, omul care lucrează în matematică fnu stăpînesc de facem totul ca principiile eti­
permită realizarea acestui realiza înainte de termen Tot în perioada amintită a îndrepta un om — e de pă­ fabrică de peste trei decenii. pildă împărţirea zecimală, de cii elaborate de Conferinţa
Poiana Răchiţelii, din comu­
angajament, Intre acestea prevederile actualului cinci­ s-au executat extinderi de na Cerbăl şi Basarabasa, din rere maistrul Dumitru Domnn- Poate niciodată n-am simtit a- care aici au foarte multă ne­ Naţională a partidului să de­
se disting prin eficacitate nal. reţele în localităţile: Bucu- ru, secretarul organizaţiei de tîta satisfacţie, atîta bucurie voie. Cum nu trecut prin şcoa­
j comuna Vaţa de Jos. Dartid din atelierul sculărie. la primirea în rîndurile parti­ lă aceşti elevi ? Carte nu ştie, vină codul nostru de muncă
şi de viată.