Page 19 - Drumul_socialismului_1972_08

aWBWBBBWPBBBaWBBgaaimamamaoErnsm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 466 ® SÎMBĂTĂ 5 AUGUST 1972
misa

In unităţile comerciale pentru forestieri

Ars poetica Mi aşteptatele îmbunătăţiri

De voi uita cîndva, aceste zile,
Aceste mlini trudite pe unelte,
Şi visele cernîndu-şl peste file în aprovizionare, curăţenie,
Neliniştea şi liniile zvelte ;

VMMAÁ De voi uita cîndva, cum cintă vîntul
Prin şantiere noaptea şi prin lanuri, servire nu s-au produs!
Cum îşi dospeşte sevele pămîntul,
Cu cită trudă şi le urcă-n ramuri ;
Cu numai cîteva luni în ur­ pentru cusut, şireturi, săpun
De voi uita cîndva, aceste ore mă redacţia a organizat un de ras, bricege ? Aceste pro­
De luptă şi de veghe, de iubire, raid prin unităţile comerciale duse există din abundenţă în
Mă frîngă noaptea*n blestemate hore ce servesc muncitorii foresti­ depozitele I.J.E.COOP. Dar
Cum vîntul frînge frasinul subţire, eri. Am întîlnit atunci multe la magazinul forestier din A-
nereguli şi neglijenţe, dar am nineş, în alte locuri, nu sînt I
Umînd^ cuvinţulparţidulu[ Cum pier miraje în pustiuri sure, primit şi promisiunea fermă deservesc muncitorii noştri
Şi pentru prieteni mi se piardă chipul -
— Unităţile comerciale ce
din partea factorilor de răs­
Ceramişfii
Cînd vîntul urcă peste nori nisipul;
Cum pier copacii iarna, sub secure I pundere că lucrurile se vor forestieri trebuie să aibă în
permanenţă sortimente de me­
pune la punct.
pornit
într-un
Am
nou
din Obîrşa la GEORGE BOITOR raid, zilele trecute, după ce zeluri mai ieftine, brînzeturi,
conserve de toate categoriile,
in centrul creaţiei - oul fîrgul „Cocoşul Cântec pentru tine pe adresa redacţiei sosiseră adică acele alimente pe care
mai multe scrisori prin care
oamenii de la pădure le cau­
ni se semnalau deficienţe în
tă zi de zi — ne spunea tova­
din Horezu" activitatea unităţilor comercia­ răşul Gheorghe Karpinecz, din
Ne-am învrednicit la fapte Nicolae Ceauşescu la Confe­ cenaclului literar „Ritmuri" din le puse la dispoziţia munci­ cadrul C.E.I.L. Deva, care ne-a
însotit în raidul nostru. Să nu
torilor de la pădure,
de laudă, migălind fiece pas rinţa Naţională a partidului — Deva. Ne-am propus să men­ Vino, frate, pe-acest drum se repartizeze acestor unităţi
spre succes. Noile dimensiuni deschid perspective minunate ţinem viu şi permanent con­ Măiestria ceramiştilor din Ce se desprinde drept din stîncă : Curăţenia a ajuns mărfuri şi produse care nu
ale contemporaneităţii se îm­ pentru afirmarea personalităţii tactul cu cititorii noştri de la Horezu este cunoscută in îmi ia privirea şi-o aruncă „cenuşăreasă' 1 trec, stau în rafturi şi maga­
bină armonios cu arhitectoni­ umane, pentru dezvoltarea u- oraşe şi sate organizînd peri­ întreaga ţară. De aceea, Şi-o-ndoaie lin ca pe-un lăstun I zii vreme îndelungată, se de-
ca conştiinţei şi responsabili­ manismului şi democraţiei so­ odic seri de poezie, şezători tradiţionalul lor tîrg „Coco­ Se ştie că respectarea cu preciază, în timp ce în alte
tăţii noastre de constructori cialiste. In centrul lor se află literare ş.a, In acelaşi timp ne şul din Horezu“, din cadrul îmi ia din vorbe - le găteşte I stricteţe a regulilor de igienă locuri sînt căutate. Adică
demni ai socialismului. Scri­ omul, făurirea omului înain­ vom strădui să oferim publi­ festivalului „Cîntecele Oltu­ Iar sîngele-mi sub zbor să-ţi stea; şi curăţenie este o cerinţă de vreau să spun ca organele
itorii hunedoreni se străduiesc tat, înarmat cu cele mai noi cului scrieri din ce în ce mai lui", constituie un minunat Ţi-aş da şi plinsul dar doineşte primă importantă în fiecare comerciale să studieze atent
să se facă tot mai mult ecoul cuceriri ale ştiinţei şl cultu­ bune, cu o tematică de cît mai prilej de prezentare a cre­ Cu mult mai nalt iubirea mea... unitate comercială, cu atît
efervescenţei de fiecare zi din rii, a omului societăţii celèl largă circulaţie şi pe înţelesul aţiilor lucrate de ei, ca şi mai mult în cele cu profil a- necesarul, cerinţele muncito­
uzine şi de pe ogoare, redînd mai drepte şi umane — socie­ tuturor. ale oaspeţilor veniţi din Cuprinde-mi umerii, subţirii, limentar. In unităţile văzute, rilor noştri şi să-i aprovizio­
varietatea şl multitudinea as­ tatea socialistă multilateral toată ţara. Şi-i fă să-ţi cadă treaptă-n mers, lucrătorii de după tejghele nu neze cu ceea ce ei solicită,
Activitatea noastră şi roa­
pectelor vieţii. Eroii nu sînt dezvoltată, societatea comunis­ dele ei dorim să le integrăm Judeţul Hunedoara este Şi-atunci la sărbătoarea firii acordă atenţia cuvenită aces­ să existe mai multă atenţie şi
răspundere,
în
discernămînt
alţii decît cei pe care îi în- tă". în fluidul clocotitor al ţării. reprezentat la acest tîrg Te va mai îndemna un vers. tei cerinţe imperioase. Aceas­
tîlnim pretutindeni — oame­ Grupaţi în cenacluri şi cer­ de meşterii populari din tă situaţie am întîlnit-o la repartizarea fondului de mar­
nii, aşa cum sînt ei, cu bucu­ curi literare, poeţii şi proza­ Tinereţea şi talentul ne insu­ Obîrşa — fraţii Vălean şl Dar iată-mi inima ; o prinde magazinul de la punctul de fă.
riile şi necazurile lor, cu preo­ torii hunedoreni desfăşoară o flă elan şi optimism. Nicodim Borza. Cunoscuţii Şi-o fă lingă a ta să bată. lucru Rîul Alunului, sectorul Să nu se uite
cupările şi pasiunile lor. meşteri vor prezenta cera­ Ne va hrăni în drumul nostru Orăştie, al cărui gestionar
„Sarcinile stabilite în dome­ seamă de activităţi educative. AURELIAN SIRBU mică utilitară cu care la 'Nălţarea Patriei, curată I este Lidia Munteanu ; maga­ corectitudinea, respectul
niul activităţii ideologico-edu- Pe această linie se înscrie şi secretarul cenaclului literar precedentele ediţii ale tîr- zinul sătesc din Grădişte, ges­ faţă de consumatori
cative — spunea tovarăşul programul de manifestări al „Ritmuri" Deva gului s-au bucurat de una­ ION STANCIU tionar Maria Visescu ; maga­ In această vară există o a-
nime aprecieri. zinul de la punctul de lucru bundenţă de zarzavaturi şi
Anineş, gestionar Stănilâ Lăs- legume: ceapă, roşii, ardei,
Lucrările artiştilor plastici hunedoreni — coiu; la brutăria din Anineş, castraveţi, usturoi, varză şi
brutar Samoilă Şandor şi al­
tele. altele. Dar unităţile comercia­
le forestiere primesc puţine
O problemă cu totul aparte
oglindă vie a realităţilor judeţului Publicul este un prieten fidel se ridică la brutăria din Si- asemenea produse. Un lucru
de-a dreptul incredibil, o lip­
bişel. Aici este o lipsă d>e
curăţenie crasă, nu are apă să de respect faţă de cerin­
ţele oamenilor.
Cuvinte înălţătoare ne-au dească în forme artistice a- rîrile Conferinţei Naţionale a tacolului, intră mai multe e-
fost adresate de secretarul ge­ decvate frumuseţile peisajului partidului, pictorii, sculptorii, — V-arn întîlnit numele lemente: textul dramatic, curentă, de peste doi ani lo­ Tot o lipsă de respect fată
neral al partidului, tovarăşul nou al judeţului, patriei, rea­ graficienii cenaclului din Deva în roluri de primă importan­ De vorbă cu actorul gindirea regizorului, sensibi­ calul n-a mai fost văruit. de forestieri este şi.... calita­
Nicolae Ceauşescu. „Să apă­ lizările şi munca plină de -a- al U.A.P. îşi ancorează tot mai ţă, în majoritatea distribuţii­ Dumitru Drăcea de litatea actorului, receptivita­ Toate insistenţele brutarului tea pîinii ce se face la bru­
răm frumuseţile României şi vînt a întregului popor, ferm mult tematica creaţiilor lor în lor de pe afişul teatrului pe- tea publicului. Ce loc acor­ Traian Popa de a se face de­ tăria din Anineş. Actualul
zinfectarea acestui local, pu­
să le păstrăm nealterate pen­ angajat la edificarea societăţii mediul hunedorean, oglindind troşănean. Numai în această la Teatrul daţi dumneavoastră elemen­ gestionar, Samoilă Şandor, a
tru urmaşii urmaşilor noştri“. socialiste multilateral dez­ minerii, siderurgiştii, construc­ stagiune aţi jucat în patru .Valea Jiului“ tului public. nerea lui la punct, s-au lovit preluat acum 4 ani făină de
Iată un îndemn adresat po­ voltate. Se ştie că pentru torii, energeticienii, ţăranii co­ din cele şase premiere: „... II — El este criticul cel mai de indiferenta conducerii coo­ cartofi de la fostul gestionar.
perativei din Beriu şi nu sînt
porului întreg. Un îndemn ce a crea opere durabile, aceştia operatori şi faptele lor. Lu­ „Eseu", „Interesul general“, din Petroşani exigent, clar, cel mai gene­ luate în seamă de ani de zile. Deoarece făina aceasta a fost
cheamă strîns în rînduri şi pe trebuie să-şi extragă seva lu­ crez în momentul de faţă la „Ştafeta nevăzută“, „Vlaicu ros. Este prietenul fidel şi Conducerea U.J.C.C., orga­ ■păstrată total necorespunză­
creatorii de pe tărîmul arte­ crărilor lor din realităţile con­ un tablou de amploare inspi­ Vodă". Este aceasta o dova­ nedespărţit, mai ales atunci nele Inspectoratului sanitar tor, părăsită prin săli de aş­
lor plastice. crete, reprezentînd omul nou rat din trecutul de luptă al dă că regizorii — mulţi din­ cînd ai reuşit să ţi-l apropii de stat, medicii din circum­ teptare (staţia Costeşti etc.)
Angrenaţi în amplul pro­ al societăţii socialiste, cu poporului nostru, dedicat a- tre ei invitaţi ai instituţiei — şi să-l faci părtaş la bucu­ este depreciată, cu impurităţi,
gram de educare a tuturor oa­ preocupările şi idealurile sale, propiatei aniversări a centena­ vă preferă în mod deosebit. riile şi necazurile personaju­ scripţiile sanitare săteşti au dar conducerea cooperativei
menilor muncii, de formare a entuziasmul cu care întregul rului celui care a fost denu­ Care sînt, după opinia dum­ lui tău. Din păcate, greşim obligaţia de a controla peri­ de consum din Beriu îl obligă
conştiinţei lor socialiste, plas- popor se angajează în ridica­ mit „Craiul munţilor". neavoastră, motivele acestor foarte mult atunci cînd . îl odic şi cu toată răspunderea s-o folosească.
ticienii au datoria să creeze rea pe noi culmi a patriei. ION PIRVAN performanţe ? credem nepregătit pentru modul cum se prezintă din Alţi gestionari nu respectă
punctul de vedere al curăţe­
asemenea opere care să oglin­ Trnnspunînd în viaţă hotă- pictor — Aii se pare firesc ca, orarul de funcţionare al uni­
după 17 ani de muncă, în fi­ a ne înţelege şi aprecia. Cred niei şi igienei toate unităţile tăţilor, deschid şi închid cînd
şa de creaţie a unui actor să că este foarte important, comerciale ce servesc cu a- îi taie capul; aşa se întîmplă
figureze şi roluri de primă pentru noi, să ne revizuim limente muncitorii foreslieri. la magazinul din Sibişel; la
importanţă, deşi eu cred că atitudinea şi să ne străduim Actuala stare de lucruri este cel de la Gura Apei; în plus,
„Şcoala Ardeleană", la Cluj, a ne face înţeleşi, dar mai
Lucrări de artă monumenfal-decorativă „Avram Iancu", la Blaj, „An­ şi cele de mai mică întinde­ ales să-l înţelegem. de netolerat. gestionara Maria Visescu, de
drei Mureşanu", la Braşov, re îşi au greutatea lor. De — Ce vă leagă de oraşul Mai mult discernămînt în ia magazinul Grădişte, a meş­
Noi lucrări de artă mo- lite pînă la sfîrşitul acestui grupul sculptural „Gărzile ce regizorii mă preferă şi terit atît la cîntar pînă l-a
numental-decorativă, menite an se află lucrarea „1907“, ce patriotice", în municipiul mai ales cei invitaţi ? Pro­ Petroşani, de publicul aces­ repartizarea fondului de făcut să fure 10 g la fiecare
tui oraş, al întregii Văi a
să înfrumuseţeze o serie de va fi amplasată In parcul -»-Drobeta — Turnu Severim babil că ar fi mai bine — a- Jiulpi ? .. ... < marfă JU. kilogram cîntărit; la magazi­
edificii cultural-sociale, an­ Obor din Capitală, două mo­ Lucrări de artă monumental- ţuncea cînd. avem ocazia — — începuturile formării Vorbind la modul general nul din Anineş nu sînt afi­
sambluri - arhitecturale sau numente, la Piatra Neamţ şi ■ statuară- vor mai fi înălţate să-i întrebăm pe ei. Nu de mele ca actor, încrederea se poate arăta că majoritatea şate preţurile etc.... Nereguli
spaţii de odihnă şi agrement, Vaslui, înfăţişîndu-1 pe Şte­ în diferite alte localităţi din alta, dar în sărc'ina lor iii-"' investită într-un om care unităţilor comerciale forestie­ caro înseamnă tot atîtea aba­
alcătuirea
sînt în curs de definitivare. fan cel Mare, monumentul judeţele Timiş, Sibiu, Harghi­ tră şi un viitor distribuţiei cunoştea pe atunci puţin re sînt bine aprovizionate. teri de la cinste şi corectitu­
spectacol.
pentru
dine, de la respectul pe care-1
Printre monumentele impor­ „Mircea cel Bâtrîn", care va ta, Hunedoara, precum şi pe Şi, apoi, dumneavoastră cre­ sau aproape nimic din Am întîlnit unităţi, ca cea de datorăm muncitorilor de la pă­
tante ce urmează a fi dezve­ fi amplasat în oraşul Tulcea, litoral. deţi că, noi actorii, nu avem — Cu aceia care au de tainele acestei arte cu impli­ la Zeicani, gestionar Ioan Io- dure.
preferinţe ? spus ceva şi în afara teatru­ caţii sufleteşti deosebite. Spe­ vănescu ; punctul de lucru -k
— Poate că este vorba de lui dramatic. cificul bărbătesc al muncii numit Greblă, gestionar Ioa- Am tras un nou semnal de
— Sînteţi un actor comod
chim Lupu, ambele din secto­
M Breazu 7^ ORNEA talent şi de putere de mun­ sau incomod pentru regizorii practicate în „Valea Jiului", rul Hatog, unde muncitorii atenţionare în numele acestei
caracterul intransigent al oa­
că, pe lingă experienţa acu­ cu care lucraţi ? majore cerinţe care se numeş­
menilor
m-au
acestor
locuri
mulată în cei 17 ani • după — Depinde! Uneori ne făcut să-mi păstrez — cred forestieri an la îndemînă o a- te necesitatea stringentă a
devărată abundentă de produ­
„Convorbiri Sămănătorismul“ cum spuneaţi mai sus ? „incomodăm“ reciproc. Im­ eu — nealterat simţul mă­ turi tocmai mărfurile specifi­ îmbunătăţirii activităţii unită­
se. Altele, însă, nu au în raf­
— Poate!
ţilor comerciale puse să ser­
portant este ca din ciocnirile
— Ce este talentul ? Aţi
33 încercat vreodată să definiţi ce le avem, uneori, să iasă surii şi al discernămîntului. ce acestui profil de magazine. vească muncitorii forestieri.
— Ce vă doriţi în stagiu­
despre artă" această noţiune ? seînteia care să lumineze ac­ nea ce urmează ? Aceasta datorită în unele .ca­ celor mai bune măsuri de în­
Vrem să credem că aplicarea
Bine primită şi apreciată încă de la prima edi­ — Prefer, în locul unei tul creaţiei. Dar aceasta nu — Ceea ce-şi doreşte orice zuri nepriceperii gestionarilor dreptare a actualei stări de
ţie atit de specialişti cît şi de nespecialişti, exe­ mai înseamnă — zic eu — a actor : să fie preferatul regi­ de a comanda ceea ce soli­
O carte exemplară dintr-un lung şir de puncte geza tinde să devină In cea de a doua ediţie a ei încercări, poate necuprinză­ fi comod sau incomod. A- cită forestierii, alteori neono- lucruri nu va suferi nici un
de vedere, răsfoită poate de mulţi dintre dumnea­ studiul contemporan cel mal complet al problemei. toare, de a defini termenul zorilor pentru toate premiere­ fel de amînări !
voastră. Profesorul sobru, anulîndu-şi pentru mo­ Ceea ce înseamnă că orice efort de aprofundare a şi aşa destul de folosit, să ceasta înseamnă a fi nece­ le stagiunii. rării comenzilor. Cine poate
ment habitudinile didactice, se angajează Sntr-un su­ curentului sămănătorist presupune deja cunoaşte­ dau un exemplu: gîndiţi-vă sar. — Vă urez succes. concepe că nu se află în de­ GH. I. NEGREA
plu dialog despre artă ou oamenii. O laconică ex­ rea şi studierea acestei lucrări. — In aliajul nobil, care pozite slănină sărată, peşte ION DUŢĂ
plicaţie iniţială ne informează că suita de scurte Dincolo de Importanţa Însăşi a fenomenului ur­ numai o clipă la actorul Pe- este actul de ţreaţie al spec-
eseuri teoretice în probleme de artă a apărut ca mărit interesează modul propriu în care autorul a ter O’Toole şi vom avea i- NICOLAE GASTONE sărat, brînzeturi, ace şi aţă inspector comercial
reacţie la scrisori şi telefoane, ce-i solicitau răs­ interpretat uriaşul bagaj bibliografic pe care pro­
punsul la întrebări referitoare la procesul creaţiei blema 1-1 punea la dispoziţie şi din care cea mai maginea a ceea ce însem­
şi al receptării operei de artă. Replica individuală mare parte o formează opera publicistică a lui nează talent.
a devenit un răspuns bine gindit, uneori chiar a- Nicolae Iorga. Şi în această a doua ediţie lucra­ — Şi dacă am înmulţi e- r
forislic. rea îşi păstrează vechea structură, debutind prin
Lucru enunţat încă din subtitlu, suita întrebă­ examinarea fenomenului din punct de vedere isto­ xemplele cu nume româ­
rilor se orientează către o strictă actualitate, in ric. : de la apariţia curentului „avant la lettre“, ur­ neşti ? Poşta literară
urma, probabil, a unui proces de selecţie. „Intre mărind evoluţia revistei „Sămănătorul“ sub direc­ — Ştefan Ciubotăraşu, un
Scylla şi Carybda“ este locul în care se află auto­ toratele: Vlahuţă-Coşbuc, Uarie ChendI, N. Iorga,
rul in momentul în care trebuie să se hotărască pînă la publicaţiile care au emanat din spiritul nume a cărui dispariţie o
asupra notelor unor noţiuni ca „modern“ şl „mo­ său : „Făt-Frumos“, „Cosînzeana“, „Ramuri“, „Lu­ regretăm. j „Porţi de aluminiu“ — Brad. Anonimă — Petrila. Une­
dernitate“, „esenţa artei“. Lansat în analiza unor — In spectacolul cu piesa
fapte artistice de strictă actualitate ca arta cine­ ceafărul“ etc. Aceasta, cit şl celelalte atitudini de ; Se vede că problema porţi- le şemne ar ii. Mai trimi­
tică, happening-ul, a unor termeni relativ insoliţi: abordare a problemei, constituie substanţa cîte „Vlaicu Vodă“ interpretaţi j lor rămîne deschisă. De teţi;-'
artă literaturizată, acusmetlc, imnginaţie euristică unul capitol aparte în aşa fel Incit problema a- rolul titular. Unul dintre cro­ ; lemn, de aluminiu,.. A crea- Petru Bobiacov — Haţeg.
şi imaginaţie restauratlvă, el se întoarce' de cele nicarii acestui spectacol spu­
mal multe ori Ia valorile estetice fundamentale pe pare examinată în final şl din punct de vedere • ţiilor bune, de asemenea. A- Vă animă sentimente fru­
care încearcă a ic reformula prin prisma aceloraşi politie, literar, estetic şi cultural. Numai ultimul nea despre dumneavoastră că | veţi talent. Vă aşteptăm în moase, înălţătoare. Acestea
două concepte fundamentale „modern“ şi „moder­ capitol „Reacţia antisămânătoristă“ încearcă o de­ sînteţi „specializat" într-un j continuare şi cu alte crea- însă nu au un corespondent
nitate". finire a curentului prin analizarea „reacţiei nega­ fel în astfel de roluri istori­
Intenţia de clarificare şi educaţie estetică ur­ ce. Să înţelegem de aici că i ţii, cu semnătura exactă şi pe măsură. Poezia nu în­
mărită in fiecare răspuns devine progresiv şi o tive“ a celorlalte orientări cultural-llterare (po­ I unde lucraţi. seamnă exprimare obişnuită.
proprie clarificare, pentru că Întrebarea coexistă în poranism, simbolism, ncojunimism) din epocă. preferinţele actorului Dumitru i Ioan Oană — Nădăştia de Mai presupune şi altceva. E
fond alături de îndoială şi în cele mai rafinate şi Intuind caracterul complex al fenomenului, da­ Drăcea se îndreaptă spre i Sus. Din ' păcate ceea ce vorba de transfigurarea ar­
cultivate inteligenţe. personajul istoric ?
In această ordine de idei, calitatea pe care ţi­ torită multiplelor faţete în care se materializează, ; ne-aţi scris nu depăşeşte tistică, de haina poetică fără
nem să o subliniem in mod deosebit nu este to­ Z. Ornea procedează la un examen convergent. în­ — In ce priveşte preferin­ i stadiul de simplă versifica- de care nu poate fiinţa. Şi
tuşi valoarea propriu-zisă a celor afirmate, cît in­ suşirea fiecărei imagini particulare (sămănătoris­ ţele mele pentru personajul
tenţia de comunicare prin dialog cu cel căruia i istoric, mi se pare mai de­ ! ţie. Intrucît ne solicitaţi un mai e necesar în acelaşi timp
se adresează de fapt arta şi literatura — eititorul mul politic, cultural etc.) dezvăluie o parte din ! sfat vă' recomandăm să ci- să verificaţi ceea ce scrieţi
— cu gustul lui- şi oscilaţiile în aprecierea unor va­ semnificaţia unică din care s-a dezvoltat, atît de grabă că acesta mă... preferă j tiţi foarte multă poezie. In- pentru că nu orice poate fi
lori artistice, insă posesorul aptitudinii particulare complexă îneît 11 este improprie o definiţie. Aceas­ pe mine. Sînt într-un fel spe­ struindu-vă e necesar să stă­
de a elimina din circuit nonvaloarea, impostura. tă „structură internă“ a curentului, o descoperim cializat, la teatrul nostru, în rostit public.
Acest proces de educaţie artistică trebuie să astfel de roluri. ruiţi mai mult asupra ver­ Dana Maria-Răican — De­
stea la baza atitudinii faţă de artă a consumato­ la capătul unui studiu complex, dispunlnd de me­ sului, imaginii artistice. Să va. Sentimente frumoase, Una din casele de odihnă din staţiunea balnco climaterică Geo-
tode adecvate şl deosebite, de la cele ale istoricu­ — Care este genul de re­ sperăm că veţi ajunge la mai puţin realizate artistic. agiu-Băi.
rului, aşa cum numai emanînd dintr-o conştiinţă gizori cu care vă face plăce­
artistică profundă se poate spune ceva despre oa­ lui literar, sociologului, estetului, teoreticianului re să lucraţi (apropo de pre­ rezultatul pe care-1 doriţi. RED.
meni. literaturii pină la ale istoricului şi criticului de
I. BADESCU artă. ferinţele actorilor) ?
Servirea la domiciliu » m mare
lie, precum şl o exacerbată sen­ trăsese un glonţ In piept în ten­
sibilitate care a găsit în natura siunea unor neînţelegeri cu so­
Corncştilor un minunat mediu de DIMITRIE ţia sa.
cultivare şl exaltare. După Pe tristul şi durerosul dosar
moartea mamei sale (1879) şi a al morţii celor doi poeţi stă avantaj pentru cumpărători
bunicii Ecaterina (1880), născută înscris numele Nataliei Negru,
Zarifopol, Mitif este dat la şcoa­ care avea să supravieţuiască pe
lă la Iaşi, iar după moartea ta­ tărîmul unor ispăşiri de 49 de
tălui său (1888) poetul rămîne poetului Ion Păun Pincio, se grupului scriitorilor care-şi ma­ nă“. Creaţiei sale literare 1 se ani între umbrele dureroase ce Oricare gospodină, oricare „case de comenzi" ne vor
în grija fraţilor mai mari care-I stabileşte la Paris, unde frec­ nifestă solidaritatea cu masele mai adaugă apoi încă trei volu­ au urmărit-o pină în 1963, cînd
înscriu la gimnaziul „Alexandru ventează cu asiduitate cercurile răsculate, condamnind cu hotâ- me de proză: „Triumful vieţii“, cu două luni înainte de a îm­ dintre noi putem face o so­ expedia acasă produsele de
cel Bun“ pe care-1 frecventează şcolii simboliste aflată sub fas­ rire represiunea stngeroasă. A- „Povestea celor necăjiţi" şi „Ste­ plini virsta de 80 de ani, cople­ coteală simplă : cît timp care avem nevoie.
de
celelalte
care,
luţa“,
alături
desprinde
atitudine
pînă în 1890. cinaţia poetului francez, de ori­ eeastă articolul său se „Represiune proze ale iui Anghei, se bucură şită de singurătate şi tristeţe, pierdem zilnic procurîndu-ne Cum este şi normal, nu
a trecut şi ca în lumea umbre­
din
In perioada în care Dlmltrie gine greacă, Jean Moréas. pentru represiune“ şl din poe­ de aprecierea globală a criti­ lor, In orăşelul Tecuci, in care de la unităţile alimentare ce­
Anghei îşi făcea studiile la Iaşi, Acum scrie un număr apre­ ziile „1907“ şi „Scrisoarea des­ cului G. Câlinescu. „Puţină, im­ şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii. vom putea solicita să ni se
capitala Moldovei devenise un ciabil dc poezii printre care : chisă a unui melc" din „Calci- populară, proza lui D. Anghei Dincolo de pasiunile dezlănţui­ le necesare, mesei de zi cu aducă o... cutie de chibrituri.
puternic centru ai mişcării „In grădină“, „Floarea-soarelui“, este excepţională şi revoluţiona­ te în firea contradictorie a lui zi ? Nu ne vine să credem,
noastre socialiste. Aici apărea „Crizanteme“, „După ploaie“ ră“, aceasta mai ales datorită Dimitrie Anghei, opera sa în­ dar timpul pierdut este de Mărfurile comandate trebuie
revista „Contemporanul“, care etc., pe care Ie trimite In ţară caracterului fantezist şi tendin­ scrie un moment important în să aibă o valoare de minimum
grupase în jurul său pe cel mai pentru a fi publicate în : Ade­ ţei de poematizare, prin carc-1 evoluţia literaturii noastre de la ordinul a mai multor ore. 50 lei, Indiferent de greuta­
de seamă reprezentanţi ai miş­ vărul, Literatura şi arta româ­ anticipează pe Tudor Arghezi. începutul secolului ai XX-lea. Şi aceasta în mod curent, a-
cării social-democrate. Influen­ nă, Pagini literare şl In alte pu­ In timp ce proza sa deschide dică în fiecare zi. Timp pier­ tea lor. Pentru acest serviciu
ţat de această atmosferă, Dimi- blicaţii ale timpului. Prietenia cu Şt. O Iosif a con­ drum spre fantezism şi poema­ vom plăti un comision ex­
trie Anghei se apropie de miş­ După Întoarcerea în ţară 100 de ani de dus la o colaborare fără egal In tizare, lirica sa îmbină într-un dut care înseamnă aglomera­ trem de avantajos.
carea socialistă, participă la în­ (1902) se alătură grupului scri­ literatura noastră, concretizată mod echilibrat trăsăturile poe­ ţii, mers cu autobuzul la şi
trunirile cercurilor muncitoreşti, itorilor de la revista Sămănăto­ în „Caleidoscopul lui A. Mirca“ ziei noastre tradiţionale cu ele­ de la alimentară etc. Reamintind că prin acest
dar va rămîne un adept senti­ rul, unde se afla şl Şt. O. Io- la naşterea sa (2 volume) şi în comedia „Co­ mentele noi ale simbolismului, mod de servire ni se poate
mental, neatinglnd niciodată sta- sif, pe care-1 cunoscuse în no­ meta", atît de apreciate pentru oferind un aliaj artistic cu noi Pentru gospodine, pentru
dinl înţelegerii profunde şi al iembrie 1899 la Paris. In pagi­ verva satirică şi umorul disimu­ noi toţi, comerţul a găsit aduce acasă o bogată gamă
S-a împlinit un veac ele la lat manevrat cu efect şl deose­ şi surprinzătoare valori poetice
aşterea poetului, prozatorului, caracterului militant al noii miş­ nile Sămănâtorului publică — bită supleţe. Pe cît de frumoasă izvorîte dintr-o mare şi discre­ o cale deosebit de avanta­ de produse, de la făină, ulei,
ramaturgului şi publicistului cări social-politice. printre altele — poeziile: „Flo­ şi rodnică a fost prietenia şl co­ tă sensibilitate însetată în per­ joasă, care ne scuteşte de a- zahăr, la muştar, băuturi,
imitTic Anghei. Cunoscut ln- In această perioadă are loc rile“, „Măgheranii“, „Moartea laborarea, pe atlt de tragic a manenţă de frumuseţe şi lumi­ sare şl pînă la şerveţele, fix
eobşte în istoria literaturii ro- şl debutul său poetic, desfăşu­ narclsului“, „Dragoste“, „Noctur­ doscopul lui A. Mirea“ — scris fost dcznodămîntul ei, care a gră­ nă: „Miresme dulci de flori ceastă pierdere de timp:
lâne sub denumirea de rat în paginile revistei „Contem­ nă“, „Fantome“ etc., care nu aveau in colaborare cu Şt. O. Iosif. bit şi sfîrşitul vieţii celor doi mă-mbată şi mă alină gînduri servirea la domiciliu cu pro­ şi cremă de ghete, toate
poetul florilor", Dimitrle An- poranul“ în 1890, cu poeziile : nimic comun cu ideologia să­ In anul 1900, Anghei lşl tipă­ poeţi într-un mod zguduitor de blinde.../ Ce iertător şkbunţi-e duse alimentare. Aplicată în- transportate într-o perfectă
hel s-a născut în localitatea „Plînset de greieri“ şi „ZIna co­ mănătoristă şi-l înscriau în a- reşte al doilea volum de poezii dramatic. gindul în preajma florilor plă- cepînd de la 1 august a.c., stare de igienă şi curăţenie,
orbeşti, comuna Miroslava, în drilor de brad“. încă din aceas­ fara gratitudinii conducătorului intitulat „Fantazii“, in care-şi In 1911, scriitoarea Natalla Ne­ pinde !". Acest mesaj profund ne dăm seama de multiplele
propiere de Iaşi. tă fază, Dimitrle Anghei se o- revistei — Nicolae Iorga. conturează şi mai mult profilul gru, soţia lui Şt. O Iosif, îşi umanist al operei celui ce-a fost deocamdată în cele trei mu­
Copilăria, care-1 va Incrusta rientează spre direcţii literare In 1905 îi apare primul volum liricii sale înnoitoare, iar In părăseşte căminul spre a se re­ unilateral numit „poetul flori­ nicipii ale judeţului — Deva, avantaje oferite de acest
î memorie duioase şl neşterse noi, dovedindu-şi interesul vă­ de poezii intitulat „In grădină“. 1911 îi apar două volume de căsători cu Dimitrie Anghei. în­ lor“, risipeşte nedreapta uitare Elunedoara şi Petroşani — mod de servire, chiar dacă
mintiri, o petrece la Comeştl, dit spre noutatea estetică pe ca­ Comentarea nefavorabilă a pro­ proză: „Fantome“ şi „Oglinda văluit într-o singurătate şi tris­ ce s-a aşternut peste creaţia sa
itr-un cadru de o rară frumu- re o anunţa simbolismul. fesorului Iorga duce la o ade­ fermecată". Nici aceste volume teţe sfîşietoare, Şt. O. Idsif se şi acum — la sărbătoarea cente­ noua metodă este cît se poa­ ne referim doar la timp, a-
eţe. sporită de farmecul gră- Contactul direct, multilateral vărată conspiraţie a tăcerii, vo­ de proză nu se bucură de o pri­ stinge din viaţă în 1913, Iar Di- narului naşterii sale — scriitorul te de simplă şi de avanta­ glomeraţii, uneori nervi...
Inii decorate cu o mare şi in- şi rodnic cu doctrina şi lirica lumul mebucurîndu-se de ecoul mire favorabilă, fiind respinse mltric Anghei, după o scurtă şl Dimitrie Anghei este preţuit şi joasă. Un telefon la 1 16 29 Dăm un telefon şi aprin­
intătoare varietate de flori. Do simbolistă II realizează Anghei . cuvenit în publicistica şi opinia de la premiile Academiei Ro­ agitată convieţuire cu Natalia, aşezat la locul cuvenit In pan­
i mama sa, „Mitif“ — cum i se Intre anii 1894 şl 1902 — perioa­ publică a vremii. mâne, aşa cum fusese respins moare la 13 noiembrie 1914 în- teonul literaturii române. — pentru Deva; 7205 — dem aragazul. Pe cînd fierbe
ptuiea în familie — moşteneşto dă în care, după re petrecuse In timpul marilor răscoale din i şi volumul de poezii „In grădi­ tr-un spital din Iaşi, după cc-şl Prof. DUMITRU SUSAN pentru Hunedoara şi 1813 — apa sosesa şi pastele făinoa­
îcllnaţia către vis şi mclanco-. un an In Italia In compania 1307 Dimitrle Anghei se înscrie pentru Petroşani şl cele trei se. Din care dorim...