Page 2 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALÎSMULUI @ Nr. 5462 © MARTI 1 AUGUST 1972
MBBHflgBBBBPEBB3BBHBMM8IHraBHWMBB5glBG^^

in cinstea zilei de 23 Âugusi şi

iKt-5wv^mr_L . —. .. ■ ............ ■ ■ iţii .................. riiMiiin îmi «ii ii iiiiiii i|i i -rrnTiirrn ' 1 nri i nrr«iinii imn n i mintiri ■ ■ immir.... m-rm « ■in > nni a i, M | WM ni„iLii i |in r .——■ir B mii ■ m W ,ini,n,im'» —iim I0ATE FOOT

a ceiei de-a XXV-a aniversări a Republicii

ANGAJAMENTUL UNANIM AL (Urmare din pag. 1) Marina Babău, S.anfin Morar, Sarmizegetusa, Deoarece aici

Lăscuţ Morar şi alţii, precum
pe mal mult de 100 hectare,
şi al tractoristului Micu Mihu- mai trebuie strînsă recolta de
Interlocutorul aprecia şi era bine dacă munca nu în­
hărnicia mecanizatorilor , Ma­ ţoni, care a lucrat la balota- ceta şi se lucra cu- toate for­
OAMENILOR MUNCII HUN1DORENI rin Dănciuloiu şi Mihai Cor- la recoltat şi pe ogoarele co­ ţele pînă seara.
tul paielor.
Cu forţe sporite s-a lucrat
cioabă, care au lucrat la ba-
Avînd în lan trei combine,
lotatul paielor, arături şi se­
mănat, a şoferului Ion Vîrves- operatorilor din Ostrov. La conduse de Cornel Ceuţă, Ion
cu şi a cooperatorilor Axente această unitate, duminică s-a Drăghlcl şi Victor Davila, aju­
Stănescu, Miron Viţionescu, strîns o cantitate de 20 de to­ taţi de cooperatorii Dorina
ne cereale şi s-au semănat 10
Drăghici, Eugenia Costinaş,
Trandafir Ştefoni, Romuluţ To­
Cincinalul în patru ani şi jumătate ma, Iosif Vlăiconi şi alţii. hectare cu porumb. La seceriş Maria Groza, Eva Decaş, Ion
au lucrat cu spor tractoriştii
Bîrcu şi alţii, cooperatorii din
De remarcat este şi faptul că
Moise Bojin, Ion Iosivoni, Cor­
Pui au strîns duminică recol­
întreaga producţie de grîu s-a
recoltat, iar depozitatul se­ nel Niculescu şi Dumitru Bog­ ta de pe 12 hectare. In ace­
minţei s-a făcut în cele mai dan, iar la semănat au fost laşi timp, mecanizatorul Ion
prezenţi Axente Dumulete şi
bune condiţii. Ionaş Opric. Ca un aspect Munteanu a balotat paiele de
pppwife concrets ■ faizări de prestigiu Initiative valoroase a Fapte erales rare, la C.A.P. Clopotiva acti­ negativ am notat totuşi faptul pe 4 hectare. Pînă la 30 iulie
Duminică, aproape de înse­
a.c., ne spunea Dionisie Ze-
? £SBW.! .liMHJ.TW) i;.< i ■ mu »■1...11.1' i n i-»n.ii y * . . . V . ; R T ^ . * ' y S - l i ^ ! Æ 8 a * r V B ' » «III | »|.I| Uliii. 'II. vitatea de strîngere a recol­ că dacă brigadierii Costică ţa, inginerul şef al C.A.P., s-a
Brăila şi Pauliu Lăpădătoni au
tei continua. Făcînd un suc­ fost prezenţi permanent în efectuat secerişul pe aproape
cint bilanţ, preşedintele Ion cîmp, brigadierul Cornel Be- 90 hectare, din 130 planificate.
Druţulescu şi inginerul Cornel da s-a eschivat de la îndepli­ Concomitent s-au predat Ia
Groza s-au declarat mulţu­ nirea obligaţiilor ce-i revin. baza de recepţie 46 tone grîu.
miţi de rezultatele înregistra­ Duminică s-a lucrat intens
te. Ca şi în ziua precedentă, In cele trei cooperative a- Ia seceriş şi pe ogoarele
s-a lucrat din plin în lan, gricole din comuna Rîu de C.A.P. Unirea, Densuş, Peştea-
strîngîndu-se mai mult de Mori, aprecia tovarăşul Gra- na, Livadia, Sălaşu de Sus,
20 000 kg boabe. Din discuţii tian Jurca, secretarul comite­ Sălaşu de Jos, Rîu Alb, Nuc­
am retinut că mecanizatorii tului comunal de partid, sînt şoara etc.
Liviu Strucăl, Vasile Vulcu si mobilizate toate forţele pentru Deoarece într-o serie de co­
Ghedeon Mihuţoni, alături de a se încheia grabnic seceri­ operative agricole din zona
care au lucrat Pamfil Cepălău, şul/ La recoltat s-au folosit Haţegului mal sînt suprafeţe
Pavel Popa şi Simion Nedel şi forţele manuale, executîn- apreciabile de pe care trebuie
(veniţi în ajutor de la S.M.A. du-se astfel secerişul pe mal strînsă recolta, se impune ca
Deva) şi-au făcut pe deplin mult de 60 de hectare. Ca şi şl în zilele următoare să se
datoria. Merită totodată evi­ la C.A.P. Ostrov şl Clopotiva,
denţiat aportul cooperatorilor la Rîu de Mori duminică s-a facă o largă mobilizare a for­
Vîrvoni Valentin, Petru To- strîns o cantitate de 25 tone ţelor şl mijloacelor la seceri
mesru, Andrei Strucăl. Vaie­ cereale păioase. eliberarea terenului, executa­
rul Muntean, Petru Filan, Ion Pînă la amiază s-a lucrat Ia rea arăturilor şl însămîntarea
Vîrvescu, Mărioara Pogan. recoltat şl în cadrul C.A.P. culturilor succesive.

Proiectul Legii finanţelor

Echipa de mozaicari condusă de Vasile Chlorcanu din Iotul nr. 1 al X.C.S. Hunedoara 8-a angajat ca piuă Ia data dc 10 august să termine pardoselile de
Ia blocul D1-4. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv nu trebuie scăpat nici un amănunt. Iată-1, împreună cu membrii echipei stabilind planul de acţiune.
(Urmare din pag. 1) economico-socială constituite tă în întregime şi cit mai re­
la nivelul unităţilor adminis- pede.
podărire a resurselor materia­ trativ-teritorlale, fondurile pro­ Aş dori ca în lumina pre­
le şi băneşti pentru sporirea prii de dezvoltare economico- vederilor proiectului legii să
socială a unităţilor econo­
Dinamică mai accentuată în veniturilor. O noutate de im­ mice de stat şi fondurile or­ re, la fel ca celorlalte între­
evidenţiez cîteva sarcini ca­
portantă deosebită o consti­
ganizaţiilor cooperatiste.
tuie obligativitatea fiecărei u-
nităţi economice de a obţine Fondul central de dezvolta­ prinderi, revin şl unităţii
noastre de exploatare şi in­
asemenea rezultate financiare re economico-socială urmea­ dustrializare a lemnului. Mă
ză să fie constituit în cadrul
creşterea productivităţii munci Timpul „caid“ s-apropie. □ B care să-i permită atît restitui­ bugetului republican pe sea­ gîndesc în special la măsuri­
rea într-un termen pît mai
le pe care trebuie să le luăm
ma veniturilor acestuia, iar
scurt a sumelor primite din
pentru a asigura o depăşire
partea societăţii cît şi consti­ fondurile locale se vor forma permanentă a planului sorti­
(Urmare din Daci. 1) construcţii al I.C.S.H. Este tuirea propriului fond de dez­ în cadrul bugetului fiecărei u- mental de lemn Industrializat
(Urmare din pac?. 1) ! metodă de exploatare a fost telierele C.M.N. Deva — şi o lucrare de mari dimensi­ voltare, participarea într-o nitSţi administrativ-teritoriale. precum şi pentru îmbunătăţi­
introdusă şi la sectorul Mun- întreţinerea optimă a maşini­ ® Grinda skipului a fost uni, complexă, solicită un a- măsură din ce în ce mai mare Tot ca o prevedere nouă b rea în continuare a calităţii
:
Productivitatea muncii la celu Mic, unde urmează a fi lor ,şi utilajelor. Trebuie, de terminată integral, astjel că preciabil volum de muncă la formarea fondurilor centra­ constituie evidenţa avuţiei na­ produselor noastre, în depli­
exploatare se înscrie într-o adoptată în funcţie de rezul­ asemenea, evidenţiat şi faptul electricienii au început mon­ fizică. La întoarcerea de la lizate ale statului. Prin aceas­ ţionale care va da posibilita­ nă concordantă cu respectarea
dinamică pozitivă. Faţă de tate. La mina Deva, existînd că maşinile da încărcat sînt tarea instalaţiilor de forţă Conferinţa Naţională a par­ ta se legiferează principiul tea cunoaşterii situaţiei tutu­ necesarului de mijloace cir-,
1970, în anul curent se preco­ condiţii de zăcămînt favora­ utilizate mai bine. Muncitorii necesare. tidului, prima grijă a fost potrivit căruia orice sumă a- ror bunurilor materiale da culante stabilit prin normati­
nizează, pe baza rezultatelor bile, se preconizează să fie , din atelierul nostru s-au spe­ © La suflanta de la C T 3 să iau pulsul lucrărilor.. vansată de societate pentru care dispune societatea noas­ ve. Cînd afirm asta am în
obţinute pe primele şase luni, extinsă la toate abatajele pî- cializat, execută reparaţii de a fost încheiată, în ziua de Mi-am dat seama că s-a lu­ acţiuni cu caracter productiv tră, să furnizeze elemente asu­ vedere necesitatea ca, în ac­
ca nivelul productivităţii mun­ nă la sfirşitul anului viitor. calitate şi în timp scurt. De 26 iulie, turbina de 12 MW crat intens, dar şi că se poa­ trebuie să fie restituită. pra creşterii avuţiei naţionale tualul stadiu de dezvoltare a
cii să crească cu peste 10 la Pe parcurs va fi adoptată o pildă, fată de 1970 imobiliza­ — lucrare deosebit de impor­ te lucra mai intens. Conferin­ Pentru dezvoltarea bazei pe ramuri de activitate şl for­ economiei noastre, îndeplini­
sută. Luînd ca bază de com­ schemă optimă de perforare- rea unei maşini de încărcat în tantă — care a necesitat un ţa Naţională ne-a jalonat cu tehnico-materiale a societăţii me de proprietate. Aceste da­ rea şi depăşirea sarcinilor de
paraţie aceleaşi- repere, ran­ reparaţie capitală s-a redus mare volum de muncă. claritate direcţiile spre care o mare importantă capătă fon­ te vor da posibilitatea mai plan să se realizeze prin fo­
damentul muncii fizice expri­ cu peste o treime. @ Succes deosebit, înregis­ să mergem în anii viitori. dul naţional de dezvoltare e- bunei fundamentări a planuri­ losirea unui volum cît mai
mat în tone pe muncitori a — La creşterea gradului de trat la 28 iulie: punerea in Partidul ne-a pus în faţă sar­ conomico-socială care se va lor anuale şi de perspectivă. redus de fonduri băneşti, pen­
sporit cu 15,3 la sută. Aceeaşi utilizare contribuie şi prelun­ funcţiune cu 10 zile mai de­ cini mari, mobilizatoare. Tre­ forma pe seama cotei reparti­ Prin adoptarea acestei legi tru accelerarea continuă a vi­
dinamică se menţine şl pe se­ La E. I. Deva girea duratei de folosire a an­ vreme a podului rulant din buie să le onorăm exemplar. zate din venitul naţional cu fiecare conducător de Între­ tezei de rotaţie a mijloacelor
mestrul I al acestui an cînd velopelor la maşinile de în­ hala de turnare a furnalului, Constructorii noştri ştiu acest această destinaţie precum şi prindere, fiecare colectiv de circulante, a economisirii va­
acest important indicator a cărcat — ne relata tovarăşul o contribuţie esenţială avind-o lucru şi nu-şi precupeţesc e- dir amortizare. Din punct de oameni ai muncii din unităţi­ lorilor încredinţate întreprin­
fost realizat în proporţie de Dionisie Pintican, director ad­ electricienii din echipa lui forturile. Furnalul nr. 9 va vedere financiar fondul naţio­ le economice şl sociale, lucră­ derii. De aceea, consider că
peste 106,5 la sută. Efectul i- junct al E. M. Deva. Au fost Iosif Fleischer. In felul aces­ funcţiona la vreme. Este vo­ nal de dezvoltare economico- torii din aparatul flnanctar- este binevenită precizarea
mediat al acestor creşteri s-a puşcare a găurilor de mină, confecţionate în atelierul nos­ ta, constructorii au posibili­ inţa partidului, este voinţa socială este format dintr-un bancar au la îndemînă un In­ conform căreia la stabilirea
reflectat în obţinerea pe pri­ se va stabili un mod de sus­ tru bandaje de otel pentru tatea să folosească podul la noastră a tuturor. sistem unitar de fonduri bă­ strument care le permite — necesarului de fonduri tre­
mele şase luni ale anului cu­ ţinere optim In lucrările do roţi, timpul lor de folosire lucrările lor de cofraje, ar­ O rafală scurtă dar puterni­ neşti astfel: fondul central de şi-i obligă în acelaşi timp — buie analizată activitatea rin
rent a unei producţii supli­ pregătire al căror sistem va crescînd cu 70 la sută. De a- mături şi turnare în această că de ploaie — cum n-au fost dezvoltare economico-socială, să gospodărească cu mai mul­ ansamblu a unităţii, urmînd
mentare în valoare de 3,6 mi­ fi, de asemenea, mai bine de­ semenea, productivitatea a în­ hală, unde se lucrează cu ma­ puţine in ultimul timp — i-a fondurile locale de dezvoltare tă chibzuinţă avuţia naţională. ca volumul fondurilor aloca­
lioane lei, concretizată în spo­ terminat şi stabilit. Aşadar, registrat sporuri şi datorită re zor. minat pe oameni la adăpost. te să fie corelat cu sarcinile
ruri de 13,58 la sută la mine­ noua metodă IşP va răsfrînge unei aprovizionări ritmice cu Multe lucrări sînt în sta­ Ei s-au întors apoi la posturi ObSsgafiviîafea resfifissrsl de căfsre de plan, astfel îneît să fie sti­
reu extras şi 3,43 la sută la şi mai mult efectele asupra materiale a sectoarelor pro­ diu de finalizare, la altele se mai hotăriţi, pentru a recu­ mulată şi mai mult folosirea
cupru în concentrate. creşterii randamentelor. ductive. acţionează intens. Voinţa una­ pera timpul „furat" de facto­ foaie întreprinderile a fondurilor eficientă a mijloacelor mate­
— Resursele de creştere a nimă a constructorilor este rii atmosferici. Lucrările tre­ riale şl băneşti, pentru evita­
productivităţii muncii au fost — O altă rezervă fructifica­ Comitetul de partid al ex­ ca furnalul să fie dat în buie finalizate conform date­ avansate de soeîefafe rea imobilizărilor de fonduri
multiple. La sfirşitul anului tă din plin la E. M. Deva o ploatării, analizînd, — cu cî- funcţiune în timp optim. lor din grafice, furnalul tre­ şi asigurarea restituirii în ter­
trecut la mina Deva a fost in­ reprezintă creşterea gradului teva zile în urmă — activita­ — Marea bătălie se dă a-, buie să producă şarjă in Procesul perfecţionării eco­ să contribuie într-o măsură men a creditelor. Se înlătură
trodusă metoda de exploatare de mecanizare — a declarat tea de aprovizionare a ajuns, cum la estacada buncărelor timp optim. Numărătoarea nomiei noastre naţionale cu­ mai mare la aşezarea întregii gstfel unele carenţe pe
cu surpare în subetaje. Pînâ inginerul Emil Giurcă de la intr-adevăr, la concluzia că în şi la cele de cocs mărunt — inversă continuă. Pîrîă la noaşte în această etapă o activităţi economice pe crite­ care le-a creat vechea lego,
în prezent a fost extinsă în serviciul mecanic. S-au făcut anul 1972 • aceasta s-a desfă­ spunea tovarăşul Toma Bră- data finalizării obiectivului pregnantă accentuare ca ur­ riile unei Înalte rentabilităţi, şi care s-au resimţit chiar şi
proporţie de 45 la sută. Noua paşi mari în această privinţă. şurat corespunzător, înlăturîn- gău, secretarul organizaţiei au mai rămas doar 47 de mare a noului impuls pe care să ducă la întărirea şi perfec­ în cadrul unităţii noastm^
metodă duce la creşterea ran­ In prezent încărcarea şi trans­ du-se perioadele de „vîrf" şi de bază a şantierului nr. 1 zile. Conferinţa Naţională a parti­ ţionarea continuă a gestiunii Doresc să menţionez lap-
damentului în abataje cu 60 portul minereului, pe întreaga munca in „asalt" cu implica­ dului l-a generat activităţii economice. tul că, pornind de la experi­
ia sută — arăta inginerul Ioan exploatare, sînt complet meca­ ţii defavorabile asupra pro­ social-economice • a ţării. In Derivînd din această idee, enţa pozitivă acumulată pînă
Băieşu, şeful serviciului teh­ nizate. Parcul de maşini de ductivităţii muncii şi asupra acest context, publicarea pro­ mi se pare deosebită prevede­ acum, {inînd seama de cerin­
nic. Ea mai are multiple alte încărcat a crescut cu încă 14 menţinerii constante a capaci­ Sâptâmînol o zi de producţie mărită iectului Legii finanţelor se rea din proiect conform că­ ţa obiectivă de întărire în
avantaje. Permite un sistem fată de 1970. La sfirşitul anu­ tăţii de muncă a minerilor. înscrie ca o măsură deosebi­ reia fiecare unitate socialistă, continuare a rolului şi func­
fiecare
„In
BARZA.
săptămlnft
nou de susţinere în abataj, lui trecut au fost introduse în Căile de sporire a produc­ o zi de producţie mărită.“ este Vasile Huştiuc, Ioan Faur, Ale­ tă, menită să acţioneze siste­ organizată pe principiul ges­ ţiunilor finanţelor, de perfec­
şi
alţii,
xandru
Sicoe
care
au
reducîndu-se la jumătate abataje perforatoare de tip tivităţii muncii sînt departe de o nouă iniţiativă lansată de cei înregistrat depăşiri de plan de matic în direcţia mobilizării tiunii economice trebuie să-şi ţionare a activităţii finan­
consumul de lemn: mic­ greu, capabile să dea găuri a fi epuizate. Colectivul Ex­ mai destoinici comunişti cie Ia 15-20 la sută. unităţilor socialiste, îndeosebi desfăşoare astfel activitatea ciare şi bancare, noul proiect
şorează efortul fizic, cre­ de mare adîncime, crescînd, ploatării miniere Deva este sectorul I Musariu al I. IVI. Bar­ a In dinamizarea de la zi la zl a celor din sfera producţiei îneît să asigure acoperirea de lege se înscrie ca o etapă
iniţiativei
deosebit
aport
un
za.
ează condiţii de sigu­ prin aceasta, volumul de mi­ hotărît să acţioneze în viitor Acţiunea —’ iniţiată iu cinstea şi-l aduce colectivul nostru de materiale, pentru folosirea in­ cheltuielilor proprii de pro­ nouă în aşezarea pe criterii
ranţă in lucru mai bune şi nereu dislocat • la o puşcare. cu consecvenţă sporită pentru Conferinţei Naţionale a partidu­ agitatori. Ioan Purcel, Avram tegrală şi cp randament spo­ ducţie şi de circulaţie pe sea­ ştiinţifice a activităţii econo­
Duna,
Mircea
Mi-
Ioan
creşte capacitatea de produc­ Există o intensă preocupare lui — şi-a găsit un larg ecou Pleşa, depun multă stăruinţă pen­ rit a potenţialului economic ma veniturilor ce le realizea­ mice — sarcină deosebită pe
heţ
în rfndul minerilor noştri şi ea
ţie a abatajului cu 30 la sută. pentru repararea — atit în valorificarea acestor resurse continuă cu succes şi acum du­ tru explicarea precisă, fiecărui de care dispun pentru înde­ ză, să obţină rezultate finan­ care Conferinţa Naţională a
Experimental, această nouă atelierul propriu cît şi în a- în scopul realizării sarcinilor pă încheierea lucrărilor Confe­ miner, a scopului iniţiativei. plinirea şi depăşirea sarcini­ ciare care să-i permită resti-' partidului o trasat-o tuturor
izvorîte din lucrările Confe­ rinţei Naţionale. In cea mai re­ tuirea într-un termen cît mai domeniilor noastre de activi­
rinţei Naţionale a P.C.R., pen­ centă zi de producţie mărită, lor de plan, creşterea aportu­
colectivul nostru a extras supli­ IOSIF TOMA lui lor la crearea şi sporirea scurt a fondurilor băneşti a- tate
tru atingerea obiectivului că­ mentar 118 tone de minereu. secretarul comitetului de partid rapidă a venitului naţional. locate, potrivit principiului că
tre care tinde întreg poporul : S-au evidenţiat formaţiile dc lu­ al sectorului Musariu I Cu alte cuvinte, în actualul orice sumă avansată de so­ GHEORGHE VESA
realizarea cincinalului înainte cru conduse de către comunişţii al I. M. Barza cadru de dezvoltare a econo­ cietate sub forma finanţării contabil şef la U.E.I.L.
Gheorghe Adam, Florian Alba,
de termen, miei, finanţele sînt chemate sau creditării trebuie restitui­ OrăşTie
NTEGRAI m VUIA COLECTIVITĂŢII
7
Manevrantul principal La­ laminate şi a realizat 1 800 tul de comandă B. urmă­
zăr Ciocoiu, cel care ne-a tone laminate, adică cu 400 rind desfăşurarea procesu­
reprezentat la Conferinţa tone mai mult. economiile lui de producţie şi calcu-
Naţională a partidului, ca la preţul de cost aiingînd lind turaţiile de laminare.
mesager al gtndurilor co­ — La noi se munceşte în
muniştilor, ale întregului aşa fel incit mai devreme
colectiv al secţiei noastre — sau mai tîrziu nimeni să nu
laminorul de profile uşoare ne poată reproşa nimic —
din C.S.H. — este un om ne-a declarat el. Aceasta în­ File din jurnalul de bord
călit şi format, la tempera­ seamnă hotărîrea fermă a
tura înaltă a muncii. Bio­ colectivului de muncă de la
grafia sa se identifică cu a laminorul de profile uşoare SAVtRŞIN : Prin telefon ele Ia jului verifică jurnalul de bord şi bătut cea de a doua etapă pre­
secţiei — ne-a declarat iny. de-a. traduce în fapt hotărî- echipajul expediţiei : Odatâ cu impresiile celorlalţi. văzută in judeţul Arad : Sâvlişin-
porţiunea
că
urmează
ce
Pentru
Aurel Pătraşcu, adjunctul rile Conferinţei Naţionale a păsările de apă ne-am trezit şi sâ o străbatem se anunţa inai di­ Birzava. Am navigat plăcut, dar
nu fârâ peripeţii. Prima — la lo­
noi. Ora li, 30. O zi frumoasă,
şefului de secţie. partidului, care. se identifică cum, dealtfel, au fost toate zile­ ficila, lansam o barcă la apa cul pe care „geograful" l-a numit
Este bun organizator, cu gindurile noastre. le de cind ..navigam". Bucătarul pentru recunoaştere. Moş Mariş „Caracatiţa“, unde Mureşul se bi­
nu
laşă
competent, calm şi hotărît, Lazăr Ciocoiu, comunistul şi musul echipajului masa, ne spălăm Traian este optimist, bine dis­ furcă în patru braţe înşelătoare,
pus. Sacul cu poveşti nu l-a de­
lenevim.
.sa
ca nişte reptile, cu multe obsta­
Gătim
exigent, necruţător faţă de distins cu Medalia Muncii puntea, stringem corturile şi a- şertat nici pe jumătate. Astâzi cole. Noroc că moş Mariş Traian
lipsuri şi capabil să le aju­ şi cu 9 steluţe de „Fnintaş ranjâm lucrurile pe plută. La ne-a lăudat, numindu-ne adevă­ recunoaşte locurile cu ochii în­
te aricind. Niciodată nu se in întrecerea socialistă“, o- ora 9, conduşi de pionierii local­ raţi plutaşi. In sfirşit !... chişi iar cei doi pionieri cirmaci
Am străbătut cu bine cea mai
meseria.
îşi
cunosc
bine
Trecem
mulţumeşte cu ceea ce a mul care de 12 ani lucrează nici şi de primarul comunei vizi­ periculoasă parte a Mureşului — cu bine. Pe toată porţiunea ră­
tăm Zamul. La. şcoala din sat or­
făcut. Totdeauna este „în la laminorul de profile u- ganizăm jocuri pioniereşti, cin- locul cu stînei din capătul Ilteu- sar din ape mici insuliţe pe care
„Insula
ofensivăvrea mai mult, şoafe, de 4 ani fiind secre­ tâm împreună cu noii noştri ’ lui. Sintem salutaţi de muncitorii le botezăm : de aur“, peştilor“,
„Insula
păsărilor
„Ador­
carierei de la xiteu.
mai bine. tar al comitetului de partid, prieteni cintece vesele. De locul Din nou plutim in ape liniştite. mirea Mus ului“ ş. a., fixînd plă­
despărţim
Are mult simţ de răspun­ cifra de) 400 000 lei. La aces­ n-a vrut să ne vorbească fiecărui popas ne din Zam cu Facem o baie zdravănă, mincăm cuţe.
ne
nostalgie.
Pionierii
pe plută, continuăm cu plaja (nici
Ancorarea la Bîrzava nu a fost
dere si dezbate cu comba­ te rezultate, o contribuţie deloc despre propria per­ roagă sâ mai răminem aici o la mare nu prinde soarele ca pe uşoară, deoarece nu am găsit un
tivitate problemele de pro­ deosebită şi-a adus schim­ soană. A preferat/ să se in­ noapte. Dar căpitanul nostru nu Mureş) şi la orele li),00. sintem loc potrivit decît după multe în­
ducţie. luînd poziţie faţă de bul A, numit „schimbul tegreze in viaţa colectivită­ poate fi înduplecat. Are răspun­ la Săvirşin. cercări. Dar aşa se ■ leagă şi se
bine.
Fieca­
simte
Echipajul
se
cei ce se abat de la disci­ fruntaşilor", in care lucrea­ ţii, să-şi subordoneze bucu­ derea . întregului program. re se străduieşte să fie util ce­ îmbogăţeşte şirul intimplârilor
noastre
La ora 12 ridicăm ancora. Fie­
plina muncii. ză manevrantul Lazăr ria alegerii ca delegat la care membru ai echipajului işi lorlalţi- Mai avem destule zile şi Astăzi vom pluti pină la Na-
Şeful echipei de zidari, Zoltan Kispal, cu o parte din colegii de Secţia noastră s-a anga­ Ciocoiu, titlu pe care-l men­ conferinţă bucuriei genera­ începe misiunea : căpitanul cal­ deja proiectăm viitoarele expe­ deş fără bătrinul şi pricepiţtul
[ mancă moniind pnourile la etajul unui nou bloc din cartierul jat ca in cinstea Conferin­ ţine de 10 ani consecutiv. culează timpul necesar pînă la diţii : Mureşul de la izvoare, Ol­ nostru cîrmaci, care s-a înapo­
tul, Şiretul şi — de ce nu ? —
! Aeroport—Petroşani. le. Săvirşin, revede programul. Cir- Dunărea. iat la Tisa. Mureşul a devenit
Foto: ION LICIU ţei Naţionale a partidului Pe comunistul Lazăr IOAN VLAD maciul verifică şi unge jugul cir- J mai bun, mai prietenos. Singuri
să dea peste plan 1 400 tone Ciocoiu l-am găsit la pos­ corespondent voluntar melor : hidrologul face măsură­ 'rf pină la Lipova ! Aventura aste
tori : adîncime, -curenţi, configu­ BlRZAVA : Prin telefon de la mai tentam â. Revenim cu ştiri.
raţia, malurile. „Scribul“ echipa­ echipajul expediţiei, ieri am stră­ 29—30 iulie 1972.