Page 21 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din toate fările, uniţi-vă!
Tovarăşul Mae Ceauşescu

s-a întîlnit cu

tovarăşul Arvo Aalto

Sîmbătă dimineaţa, tovară­ dent al relaţiilor romano-fin-
şul Nicolae Ceauşescu, secre­ landeze, împreună cu dorin­
tar general al Partidului Co­ ţa de a se acţiona pentru ex­
munist Român, s-e întîlnit în tinderea şr adîncirea relaţiilor
staţiunea Neptun cu tovară­ politice, economice, tehnico-
şul Arvo Aalto, secretar ge­ ştiinţifice şi pe alte planuri
neral al Partidului Comunist dintre Republica Socialistă
Finlandez. România şi Finlanda, cores­
A participat tovarăşul Şte­ punzător intereselor celor
fan Andrei, secretar al C.C. două popoare, ale păcii şi
al P.C.R. colaborării internaţionale.
In cadrul întîlnirii s-a ex­ Cu prilejul întîlnirii s-a pro­
primat deplina satisfacţie pen­ cedat la un schimb de păreri
tru relaţiile de prietehie, co­ în probleme actuale ale situa­
laborare tovărăşească, solida­ ţiei politice din Europa şi din
ritate internaţională existente lume, subliniindu-se însemnă­
între Partidul Comunist Ro­ tatea intensificării luptei uni­
ANUL XXIV Nr 5 467 DUMINICĂ 6 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI mân şi Partidul Comunist Fin­ te a popoarelor pentru crea­
rea unui climat de securitate,'
landez, a fost relevată hotărî-
rea comună de Întărire a a- înţelegere şi cooperare inter­
cestor raporturi frăţeşti în naţională, pentru triumful i-
interesul prieteniei „dintre ce­ dealurilor păcii, colaborării şi
le două partide şi popoare, al
In cinstea zilei de 23 August şi CU ANGAJAMENTUL progresului omenirii.
cauzei unităţii mişcării comu­
întrevederea a prilejuit, de
niste şi muncitoreşti interna­
ţionale, a tuturor forţelor an­ asemenea, un schimb de in­
formaţii asupra activităţii ?i
ANUAL ÎNDEPLINITgajate în lupta împotriva im­ preocupărilor actuale ale P.C.R.
a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii DEVA. Colectivele de perialismului, pentru pace, de­ şi P.C. Finlandez.
mocraţie, independentă naţio­
salariaţi de la întreprinde­ nală şl progres social. Discuţiile s-au desfăşurat
rile de industrie locală din In cursul convorbirilor a într-o atmosferă caldă, prie­
judeţ — ne-a comunicat to­ fost evidenţiat cursul ascen­ tenească.
ANGAJAMENTUL UNANIM AL varăşul inginer Petru Pro- A
directorul
Direcţiei
dan,
judeţene de industrie loca­
lă — şi-au îndeplinit zilele In sprijinul
trecute angajamentul pe
care şi l-au luat în acest comerfului
OAMENILOR MUNCII HUNEDORENi an de a realiza suplimen­ de stat
tar produse în valoare de
30 milioane lei. Acest suc­
ces a fost posibil ca urma­
re a realizării unor produ­ Cooperativele meşteşugă­
se suplimentare de calita­ reşti „Progresul“ şi „Mu­
te superioară cum ar fi de reşul" din Deva, „Drum
nou" — Hunedoara, „Via­
CINCINALUL ¡N PATRU ANI Şl JUMĂTATE pildă mobilă, de peste ţă nouă" — Orăştie, „Stre-
1 200 000 lei, 300 mc prefa­
iul" — Călan, „Moţul" —
bricate din beton şi multe
alte produse. Comuniştii şi Brad, „Munca colectivă" —
ceilalţi angajaţi au propus Simeria şi „Unirea" din Pe­
ca în adunările generale a- troşani s-au angajat să e-
tepjameoteSincrSe ■ Realizări de prestigiu ■ iniţiative valoroase a Fapte eroiee le saraliatilor ce vor avea xecute în trimestrele III şi
IV ale acestui an 4 500 de
loc în perioada care urmea­
-így.'.:*'- ză să se reînnoiască anga­ articole de îmbrăcăminte
pentru bărbaţi, femei şi
jamentul cu noi şi mobili- •
zatoare cifre. copii pentru a fi vîndute în
cadrul judeţului prin ma­
gazinele comerţului de stat.
Dintre articolele cu ponde­
re mare pe care meşteşu­
Realizări garii le vor crea consem­
E Ziua minerului — zi In ca­ Utccistul Mircea Lupca, fle
re cei ce aduc fără ostenire la năm : rochii de femei din Ia atelierul mecanic al I.I.L.
lumină imensele bogăţii ale a- diferite stofe, pantaloni din Brad — secţia mobili '— este
dîncurilor Îşi fac buchete din de seamă finet, cămăşi pentru copii, unul dintre tlmplarll cei mai
realizările obţinute, privesc In apreciaţi pentru calitatea lu­
depărtare spre succesele vii­ costume de baie, canadie­ crărilor executate şl pentru
toare. Acolo, spre noi Împli­ în întrecere ne din relon, salopete etc. conştiinciozitatea sa in muncă.
niri şi satisfacţii privesc şi
chipurile dlrzc imortalizate pe
peliculă la E.M. Telluc. Slnt TELIUC. Colectivul de
patru din cei mai destoinici oş­
teni ai acestei exploatări de mineri de la întreprinderea
minereu : maistrul Vasilc Glii- minieră Hunedoara, trans- Sarcinile de plan -*
ca, secţia a n-a, mina centrală, plinind în fapte indicaţiile
inginerul Petru Bcldean, şeful
sectorului mina centrală, şeful Conferinţei Naţionale a
de brigadă Emilian Bălan, sec­ partidului, raportează ono­ onorate exemplar
ţia a IV-a, Teliuc-est, şeful de rarea cu cinste a angaja­
brigadă Ioan M. Popa, sectorul mentelor asumate pînă la
mina centrală. Despre flecare această dată. CĂLAN. Efervescenta mun­ peste prevederi 1 650 tone
s-ar putea scrie pagini Întregi. Astfel producţia marfă cii creatoare a cuprins din de produse cărbunoase, 560
Despre hărnicia şi competenţa înregistrează un spor peste nou colectivele tuturor uni­ tone de material de turna­
angajament de 400 lei ; pro­ tăţilor economice din ţară. re, precum şi economii de
lor profesională, despre rezul­
tatele obţinute zi de zi în ex­ ducţia marfă vîndută şi în­ Pretutindeni se depun stră­ cocs de 1 200 tone. Furna-
tracţia do mai mult minereu. casată cu 2 718 lei, iar pro­ danii susţinute pentru intîm- liştii au încheiat luna iulie
ductivitatea muncii a fost pinarea zilei de 23 August cu 1 008 tone de fostă pes­
depăşită cu 762 lei pe sa­ cu succese de prestigiu. Si- te sarcinile de plan, mare
lariat. derurgiştii din Călan înscriu parte fiind realizată cu cocs
Aceste realizări se con­ în cronica acestei mari în­ economisit.
cretizează sintetic în aproa­ treceri fapte de muncă deo­ In aceste prime zile de
pe 2 600 tone minereu de sebite. Astfel, planul la pro­ august, muncitorii, tehnicie­
fier extrase peste prevede­ ducţia marfă a fost depăşit nii, maiştrii şi inginerii din
rile de plan la zi. Din do­ pe primele şapte luni ale marea uzină a Călanuiui
rinţa de a întîmpina ziua anului cu 9 600 000 lei, iar continuă seria succeselor
PAGINA A ll-A de 23 August şi a 25-a a- la producţia marfă s-a înre­ consemnate pe luna trecută,
VALOROASE INITIATIVE Numărătoare inversă pe niversare a proclamării gistrat un spor de 8 100 000 stăpîniţi de hotărîrea fermă
Republicii cu noi fapte de
iei, ceea ce reprezintă rea­
de a raporta noi succese în
Omagiu eroicu- şantierul furnalului nr. 9 | se afiă antrenat în dobin- derabilă a prevederilor a- întîmpinarca zilei de 23 Au­
lizarea şi depăşirea consi­
prestigiu, colectivul de aici
gust şi a aniversării unui
direa de noi succese. nuale de plan. Pe aceeaşi sfert de veac de Ia procla­
perioadă au fost realizate marea Republicii.
Cer ce dau „faţă ZÍÍ
lui detaşament Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu In dezbatere
consacrate transpunerii in marelui j
a[ minerilor siderurgic privire la majorarea salariilor mici— publică
fapt a grandiosului program Toate meseriile sînt fru­ Văzîndu-i în repetate rin- primită cu deosebită satisfacţie Proiectul Codului
moase în felul lor, toate me­ duri pe vopsitorii de pe şan­
seriile sînt importante. Am tierul furnalului nr. 9 cum muncii
lucrările
la
noul
urmărit
dau culoare şi trăinicie aces­
elaborat de partid a Recomandarea furnal al Hunedoarei multe tui colos siderurgic, căţăraţi de oamenii muncii A
zile la rînd. In acel clocot
deasupra instalaţiilor, în po­
hărniciei şi de şantier, în acel continuu ziţii de-a dreptul curioase, îndemn la o
du-te-vino de oameni, aproa­
mi-am propus să le trimit cî-
Vastul program de edifica­ de a înfăptui mai devreme pe că nu-ti dai seama ime­ teva rînduri de elogiu ale Voi răspunde cu entuziasm
re a societăţii socialiste prevederile cincinalului, s-a abnegaţiei— diat de contribuţia unuia muncii lor frumoase, intere­ colaborare mai
multilateral dezvoltate elabo­ născut o multitudine de ini­ sau a altuia la marele obiec­ sante, curajoase. Am avut la toate chemările
rat de Congresul al X-lea tiative care au generat o tiv. Cu trecerea timpului în­ şansa să-i aflu de curînd toc­
al P.C.R. a găsit larg ecou vie emulaţie în abataje, au f a p t e l e d e să, cînd vezi cum construc­ mai într-o pauză de masă. strînsă din care
în activitatea productivă şi condus ia îmbunătăţiri con­ ţia ia dimensiuni, calculele Terminaseră mai repede de­ întreprinderii
în viata socială a întregului siderabile ale activităţii ex­ muncă se simplifică, ştii precis ce junul, se întorseseră să-şi
popor. Laolaltă cu toate cate­ tractive. O primă şi valoroa­ a făcut constructorul, mon- reia în primire centurile de Am luat cunoştinţă, în a- în întreprinderea de industri­ vor cîşfiga afît
1
goriile de muncitori, marele să iniţiativă a fost declanşa­ torul, instalatorul, sudorul siguranţă, pensulele şi vop­ ceste „calde“ zile de vară, de alizare a laptelui Simeria,
şi bravul detaşament al mi­ tă la Exploatarea minieră sau vopsitorul. Da, şi vop­ selele, pentru a urca la zeci toate documentele partidului fiecare zi să devină o zi a mecanizatorii
nerilor a trecut la materiali­ Lonea, sub un nume semni­ sitorul. Pentru că, dacă în de metri pe furnal, pe cau- ce privesc viitorul nostru. La „calităţii superioare", aşa cum
zarea lui exemplară, înregis- ficativ — Dirigentia munci­ i „Minerii se a- urmă cu cîtva timp marile pere, pe alte instalaţii, pen­ 21 de ani, citi am eu, ai îna­ am organizat în cinstea Con­
trînd, din primul an al cin­ torească — factor ce a de­ instalaţii şi agregate erau de tru a le schimba culoarea, inte o viată. Viitorul în ur­ ferinţei Naţionale. Nici un e- cîf şi
cinalului 1971—1975, rezul­ terminat evidente mutaţii coperă de g!o- culoarea fierului şi a rugi- dîndu-le frumuseţe şi pu­ mătorii 18 ani ne-a fost pre­ fort nu e prea mare, cînd la
tate de prestigiu. Fiecare în conştiinţa oamenilor, în nei, ele arată acum foarte terea de apărate împotriva zentat cu atîta claritate de fiecare pas găseşti sprijin,
colectiv de muncă din ex­ modul lor de a gîndi şi ac­ a elegante, frumoase chiar, du­ agenţilor atmosferici. parcă l-am vedea azi în fata mîini prieteneşti care ţi se cooperatorii
ploatările miniere ale jude­ ţiona, reflectate în sporirea rie. pă ce au primit stratul de — Pe măsură ce montorii ochilor. Minunată va fi viata întind pentru a te ajuta să te
ţului nostru, sub îndrumarea producţiei de cărbune. O vopsea de cele mai diverse îşi termină lucrul, e rîndul noastră! Pentru noi, tinerii ridici, să te dezvolţi pe tine In România socialistă munca ca­
organizaţiilor de partid, şi-a formă de muncă similară a culori. nostru să-l începem — fă­ de astăzi, munca înseamnă însuti. te consfinţită ca cea mai înaltă
măsurat cu chibzuială şi fost iniţiată şi aplicată cu Despre vopsitori n-am scris cea remarca şeful de echipă dezvoltare sănătoasă; aşa am Voi fi retribuită începind îndatorire cetăţenească. Prin mun­
că ne realizăm toate idealurile de
responsabilitate patriotică bune rezultate la Exploata­ Alte reportaje niciodată, deşi m-am aflat Ioan Ban. In aceste zile, cînd fost învăţată şi aşa îl voi în­ cu luna septembrie cu un sa­ viaţă, ne desăvirşim ca naţiune.
disponibilităţile tehnice şi u- rea minieră Teliuc, fiind deseori alături de ei, le-am majoritatea lucrărilor mari se văţa şi pe copilul meu. Şi, lu­ lariu mai bun. Sînt foarte In recentul proiect al Codului
mane, a investigat şi a găsit urmărit şi admirat pricepe­ finalizează, noi avem foarte cru important, tot ceea ce fa­ bucuroasă. Gîndul meu se în­ muncii se stipulează obligativita­
noi metode de muncă menite preluată în scurt timp de şi informaţii rea. Căci şi această meserie multă treabă. Sîntem con­ cem pentru societate ne este dreaptă cu recunoştinţă la tea pe care o au angajaţii şi u-
nităţile In cadrul cărora ne des­
să impulsioneze activitatea colectivul minei vecine, Ghe- reclamă pricepere, cunoştin­ stituiţi în două echipe şi fie­ recunoscut. Iată, de pildă, partidul comuniştilor, la aceia făşurăm activitatea. Obligaţiile şi
extractivă, să sporească efi­ lar. „La sfat cu ortacii" — despre hărni­ ţe speciale ; şi această mese­ care ştim ce avem de făcut. noua hotărîre de majorare a care ne conduc cu atîta pri­ îndatoririle sînt elaborate în con­ şi
textul
echităţii,
respectului
al
cienţa economică a produc­ aşa a fost numită această rie trebuie făcută după niş­ Băieţii muncesc cu pasiune salariilor... Cînd vedem atîta cepere spre viitorul luminos al grijii faţă de om. Cine mun­
te reguli bine. precizate în
ceşte nu numai că se bucură de
ţiei. iniţiativă — s-au plămădit cia minerilor cărţile de specialitate. Nu e şi dăruire. sprijin, atîta grijă pentru om, şi-i încredinţez că mintea şi stima colectivului din care face
Din căutări febrile, subor­ chiar aşa de simplu să pre­ putem oare să nu răspundem braţele mele le voi pune în parte, de stima societăţii, dar este
donate dorinţei de a urma multe succese la cele două pari vopselele şi nici chiar DUMITRU GHEONEA din toate puterile noastre? slujba României moderne. şi retribuit în funcţie de efortu­
neabătut politica partidului, din judeţ să tragi cu pensula. Desigur, nu va fi chemare ră­ rile depuse. Nouă, celor care lu­
(Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 3-a) masă fără răspuns. Doresc, şi DOINA ONCIULENCU crăm în agricultură, ni s-au jalo­ in
nat
cîteva
precizări
interesante
noi toti ne vom strădui, ca muncitoare la I.I.L. Simeria proiectul Codului muncii. Ca om
al ogoarelor mă bucură faptul că
intre membrii cooperatori şi sa­
lariaţii încadraţi în unităţile so­
cialiste de stat nu mai există di­
5000000 lei în Adunări festive închinate Zilei minerului ferenţă. In proiectul Codului mun­
cii, toţi cei care desfăşoară o
plus la producţia muncă utilă societăţii se bucură
de drepturi egale.
In toate zonele minie­ carbonifer al Văii Jiului, de şul Ştefan Almăşan, secretar O precizare interesantă prevă­
globală re din judeţul Hunedoa­ cei din Apuseni şi Poiana al Comitetului judeţean de zută în proiect, din care după pă­
ra au avut loc entuzias­ Ruscăi, ca şi sarcinile de răs­ partid, la E.M. Certej tovară­ rerea mea vom avea de eîstigat
at.it noi, mecanizatorii, cit şi mem­
SIMERIA. Colectivul de te adunări festive închina­ pundere ce revin colectivelor şul Gheorghe Călinescu, şef brii cooperatori, este aceea unde
salariaţi de la U.M.M.R. te sărbătoririi Zilei minerului. de muncă în lumina documen­ de secţie la Comitetul jude­ se spune printre altele: „...Pentru
Simeria a încheiat cele 7 Cu acest prilej au fost susţi­ telor elaborate de Conferinţa ţean de partid, la E.M. Deva rezultatele obţinute în îndeplini­
luni de activitate ale anu­ nute documentate expuneri Naţională a partidului. tovarăşa Maria Creţu, secre­ rea şl depăşirea planului de pro­
lui în curs cu realizări din privind tradiţia mineritului pe La adunarea festivă de la tar al Comitetului municipal ducţie agricolă, oamenii muncii
cele mai de seamă. Mobi­ aceste meleaguri, viguroasele I.M. Barza, expunerea închi- de partid. din agricultură beneficiază, potri­
lizaţi activ de comitetul de afirmări revoluţionare ale nantă Zilei minerului a fost vit legii, de retribuţie suplimen­
partid, de conducerea între­ detaşamentelor de mineri în susţinută de tovarăşul Ioachim Manifestări similare au a- tară“. Această precizare ne în­
prinderii, meseriaşii de aici lupta pentru revendicări eco­ Moga, prim-secretar al Comi­ vut loc în toate localităţile deamnă pe noi, mecanizatorii, să
au realizat o depăşire la nomice şi politice, drumul lu­ tetului judeţean de partid, miniere ale Văii Jiului, la depunem eforturi şi mai susţinute
producţia globală de peste minos, deschis de anii socia­ preşedintele Comitetului exe­ care au participat membri ai pentru a executa lucrări numai
5 milioane lei. Acest suc­ lismului, sub conducerea Par­ cutiv al Consiliului popular biroului Comitetului munici­ de calitate bună, care să contri­
ces a fost posibil ca urma­ tidului Comunist Român, în judeţean, care, cu acest pri­ pal de partid. buie la sporirea producţiei la
re a folosirii mai eficiente munca şi viaţa oamenilor în­ lej, a felicitat harnicul colec­ Pretutindeni, adunările fes­ fiecare hectar. Cu cit realizările
a timpului de lucru şi a frăţiţi cu adîncurile de căr­ tiv de mineri din zona Apu­ tive închinate Zilei minerului vor fi mai frumoase şl retribuţia
materialelor. De pildă, pla­ bune şi de minereuri. Au fost senilor, urîndu-i noi succese s-au desfăşurat In atmosfera suplimentară pe care o vom pri­
nul la reparaţii vagoane relevate succesele de presti­ în lupta dîrză pentru îndepli­ entuziastă de angajare plena­ ii mi va avea o valoare mai mare.
P.P. echivalente pe două giu obţinute în procesul dez­ nirea sarcinilor de producţie. ră a detaşamentelor de mun­
Numele comunistului Aron Işloc este binecunoscut la slrun gârla de cilindri nr. 1 de la C.S.
roţi pentm Departamentul voltării şi modernizării indus­ La adunarea festivă de la Lu- citori în marea întrecere pen­ Hunedoara. Vrednicul strungar-ca librar Îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan cu 4—8 la sută, execu- TRANDAFIR SUBA
căilor ferate a fost depăşit triei extractive hunedorene, peni, despre însemnătatea Zi­ tru îndeplinirea exemplară a tlnd numai lucrări de bună calitate. Foto: V. ONOIU şeful secţiei de mecanizare de
cu 46 bucăţi. de către minerii bazinului lei minerului a vorbit tovară­ sarcinilor de plan. la C.A.P. Deva