Page 22 - Drumul_socialismului_1972_08

-- ■ - --■ '■(■va.^Ty
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr 5 467 O DUMINICĂ 6 AUGUST 1972

OMAGIU EROICULUI DETAŞAMENT AL MINERILOR

O

RECOMANDAREA H Brigada condusă de comu­ E.M. Deva a realizat depă­ Valoroase initiative minereşti
şirea cu 11,38 la sută a pla­
nistul Fiito Gherasim, de la
v
I
E.M Lonea, care a participat nului de extracţie. Intenslfi- (Urmare din pag. 1) I cameră". In replică muncito­
HĂRNICIEI Şl ABNEGAŢIEI ca delegat la Conferinţa cînd ritmul de extracţie, mi­ mine din munţii Poiana Rus- rească, unul dintre cei mai
destoinici mineri aî Ghelaru-
Naţională a partidului, îşi nerii Devei au dat peste plan căi. Tot la Teliuc a fost re­ lui — şeful de brigadă Con­
stantin Trlfan — a lansat
considerată
amplificată
şi
Minerii din Valea Jiului greabil, sincer, original. Pri­ — Ce angajament aţi avut depăşeşte lună de lună planul în luna iulie mii de tone de iniţiativa „Nici un vagonet iniţiativa i „Nici un abataj
depun eforturi susţinute pen­ mul ni s-a destăinuit harni­ în cinstea Conferinţei Naţio­ de minereu rebutat", lansa­ şi nici o maşină de încărcat
tru realizarea sarcinilor de cul şef de brigadă Vasile A- nale a partidului ? — l-am la avansarea în cărbune. In minereu cuprifer. tă aici cu mai mulţi ani în sub randamentul de 6 tone
plan lunare şi pentru recu­ varvarei, de la sectorul I. întrebat pe tînărul şef de urmă, iar căutătorii de co­ de minereu pe post".
perarea în cel mai scurt timp — Cum am reuşit noi să brigadă. luna iulie, şi-a realizat sar­ mori de la I.M. Barza s-au Toate aceste iniţiative,
a restanţelor acumulate de la dăm peste ¿plan în luna iuh'e — Să dăm cît mai mult avîntat în întrecere cu două multe alte forme şi metode
începutul anului. Mina cu cele 470 tone de cărbune? cărbune peste plan. cinile în proporţie de 141,1 S „Fiecare minut fructificat iniţiative originale: „Nici o ale muncii politice de masă
rezultatele cele mai bune de Păi, cum să zic: la înce­ ■»— Şi cît aţi dat ? echipă sub plan” şi „Casca aplicate în unităţile miniere
la 1 ianuarie încoace este putul lunii am discutat cu — Staţi să fac o socotea­ la sută. cu valoare maximă"—aceas­ de aur". din judeţul nostru au con­
cea de la Uricani, care şi-a ortacii i măi fraţilor, le-am lă. Adică ce, uitaţi-vă acolo, Forme şl metode ale mun­ dus la realizări de prestigiu
realizat constant sarcinile pe zis, luna asta-i Conferinţa pe panou I Sînt primul sus. ta este deviza tinerilor de cii politice de masă de ma­ ce fac mîndrla bravilor cău­
cele şapte perioade de timp Naţională a partidului. Ne Citim : brigada lui Mihai Bl In luna iulie, sectorul II re rezonanţă, aceste iniţiati­ tători de comori din adîncu-
din acest al doilea an al cin­ prindem să dăm 300 de tone Ţigăieru a încheiat luna iu­ la mina Lonea. In felul acesta, ve minereşti l-au condus pe rile atît de fertile ale Româ­
cinalului. Printr-o bună or­ peste plan ? „Ne prindem, lie cu un plus de 315 tone Musarlu, din cadrul I.M. Barza, oamenii adîncurilor la suc­ niei socialiste. Aceste suc­
ganizare a producţiei şi a nea Vasile", au răspuns cu de cărbune extras peste echipa de lăcătuşi a utecis- cese de seamă, pe măsura cese au alcătuit un apreciabil
muncii, printr-o colaborare toţii. Atunci ne-am stabilit plan. a extras suplimentar 500 hărniciei lor recunoscute, buchet cu care minerii Hu­
sistematică între schimburile cîteva măsuri : să venim la — Cum lucraţi cu oamenii? tului Terok Alexandru a re­ i-au ajutat să-şi însuşească nedoarei s-au prezentat la
brigăzilor, prin talentul şi mină din timp, să nu pier­ — Foarte bine. Fără vor­ tone de minereu, depăşlndu- cu mal mult temei progra­ Conferinţa Naţională a par­
hărnicia oamenilor de aici, dem nici un minut din tim­ bă multă. Toţi sînt ortaci parat în luna iulie, peste mul de educaţie socialistă tidului.
E. M. Uricani a obţinut suc­ pul de muncă, să ne organi­ buni, îşi cunosc meseria. U- şi planul la producţia de me­ elaborat de partid. Alte măsuri, iniţiative, me­
cese remarcabile, care s-au zăm bine locul de lucru, să nii mai tineri caută să mă prevederile planului, 10 stîlpi Răspunzînd grijii perma­ tode de muncă vizează îm­
răsfrînt în viaţa materială şi ne ajutăm între schimburi, ducă, să tragă de timp. Le tal cu 23,7 la sută. nente pe care le-o poartă bunătăţirea In continuare a
spirituală a familiilor de mi­ să ne înţelegem ca între oa­ cunosc metehnele şi le-o SVJ-315,11 telescoape, 75 partidul şi statul nostru, pen­ activităţii extractive, creşte­
neri. meni. Toţi cei 21 de membri spun de la obraz. Cîteodată tru hărnicia şi abnegaţia lor rea productivităţii muncii,
Dar nu uricănenilor vrem ai brigăzii au înţeles ce a- îi las să creadă că n-am în­ H Minerii de la Ghelar şi-au pistoane. sporirea eficienţei în acest
ţeles ce urmăresc ei. Une­ în muncă, minerii din jude­
ţul Hunedoara şi-au sporit
ori mai sînt caramboale, nu realizat sarcinile pe primele important sector al econo­
avem materialele la front. 88 Sectorul I Valea Morii, strădaniile, hotărîţi să rapor­ miei noastre naţionale.
teze alte succese de seamă,
Grandiosul program elabo­
Faptei® de muncă Dar ne ajutăm singuri şi re­ 7 luni din cel de-al doilea să se înscrie în efortul ge­ rat de Conferinţa Naţională
zolvăm toate problemele. Lu­
na trecută, în abatajul nos­ an al cincinalului, la producţia din cadrul I.M. Barza, înscrie neral al poporului nostru de a partidului îi călăuzeşte a-
tru cameră 2-7 vest am mî- a înfăptui cincinalul înainte cum pe mineri în întreaga
nat cu 108 metri. E destul de minereu fizic brut, în în bilanţul prestigios închi­ de termen. Alte iniţiative lor activitate. Proiectele de
să le închinăm aceste rîn- vem de făcut, cum trebuie de mult. Au tras tare băie­ minereşti de valoare s-au în­ lege elaborate şi supuse
duri. Despre ei am scris mai să muncim. In 31 iulie aveam ţii ; atît şefii de schimb Je- proporţie de 102 la sută. nat Zilei minerului o depă­ tins, in cinstea Conferinţei dezbaterii opiniei publice,
des în acest an în coloanele peste plan 470 de tone. Ne nică Secreeru, Gheorghe Be- Naţionale a partidului, de la celelalte măsuri luate de
ziarului nostru. Vom scrie respectasem cu brio angaja­ cheru, Costică Cosma, cît şi Uricani şi pînă la Ghelar. conducerea partidului şi sta­
azi despre cîţiva dintre mi­ mentul. ceilalţi : Gheorghe Chelaru, ii Pe primul semestru al a- şire a planului de metal de Destoinicul şef de brigadă tului îl însufleţesc mai mult
nerii Petrilei — exploatarea — Iar acum cum lucraţi ? Viorel Cociş, Traian Chelba, Constantin Grădinara, de la în muncă pe mineri, Luna
care a înregistrat cele mai — Păi tot aşa. Am discu­ Florea Amăriuţă, toţi. nului, colectivul de muncă ai 54,7 la sută. mina Uricani, a lansat che­ iulie a fost încheiată cu suc­
bune rezultate în luna iulie, tat Iar cu ortacii. Ştiam că — Muncim cu tragere de marea ca „Fiecare brigadă cese de seamă. Experienţa
realizînd şi depăşind preve­ vine Ziua minerului şl 23 inimă zi de zi — ne spunea să înainteze cu cel puţin 100 acumulată se îmbogăţeşte
derile de plan la extracţia August. Am hotărît să extra­ un alt şef de brigadă, Flo­ m.l, pe lună la lucrările de cu fiecare zi, tot mai multe
de cărbune. gem cit mai mult cărbune. rea Mioneci, dintr-un abataj pregătire". De la Lupeni a tone de cărbune şi de mi­
La comitetul de partid pe Nu am mai stabilit o cifră, frontal din sectorul III. Par­ p o r n i t iniţiativa Eroului nereu sînt trimise la lumină.
exploatare ni se vorbise în ci să dăm cît mai mult. La tidul ne poartă permanent Muncii Socialiste Petre Con­ Este o dovadă grăitoare a
cuvinte elogioase despre şefi zi sîntem peste sarcina de de grijă. După ce ne-a redus stantin : „In fiecare abataj hotărîrii minerilor de a-şi
de brigadă ca Vasile A- plan, aşa că ziua noastră, a programul de lucru la 6 ore frontal, fiecare brigadă să realiza sarcinile ce le revin
varvarei, Mihai Ţigăieru, minerilor, o sărbătorim cum în subteran, vom beneficia realizeze lunar două cicluri din documentele Conferinţei
Florea Mioneci, Stelian Maf- se cuvine, cum este tradi­ de o serie de avantaje cu­ complete în plus“. Un alt Naţionale şi Congresului
tei, Titu Vlad, Enache Chiri- ţia : cu bune rezultate şi cu prinse în proiectul Legii re­ şef de brigadă, Petru Roman, al X-lea al partidului.
ţă, Constantin Stan, despre voioşie. munerării după cantitatea şi de la mina Aninoasa — i-a Această hotărîre formă
mulţi alţii care, prin price­ Frumoasă tradiţie a stator­ calitatea muncii depuse. Eu chemat la întrecere pe toţi este exprimată mai puter­
perea şi hărnicia lor, printr-o nicit acest brav miner : în 8 am discutat cu ortacii aceste ortacii din Valea Jiului pen­ nic acum, cu prilejul Zilei
muncă susţinută, bine orga­ ani, de cînd este şef de bri­ probleme şi am hotărît să tru a realiza „Patra cîmpuri minerului. Minerii se anga­
nizată în abataje, şi-au adus gadă, nu a trecut măcar o răspundem prin fapte de pe zi şi aripă în abatajele jează plenar.
o substanţială contribuţie la lună în care să nu-şi reali­ muncă deosebite grijii parti­
realizarea şi depăşirea sarci­ zeze planul. Trebuie să re­ dului şi statului nostru. Pe
nilor de plan pe exploatare. cunoaştem că este un record iulie am dat 140 de tone în
Stăpîniţi de hotărîrea de a demn de invidiat. De aceea plus, luna asta vrem să dăm
onora exemplar prevederile 51 stimează ortacii pe Va­ mai mult. Am luat deja un I • in curînd primul
Conferinţei Naţionale a par­ sile Avarvarei, după cum, la avans în cinstea Zilei mine­
tidului, de a obţine succese rîndu-i, are încredere în ci rului, pe care vrem să-l ma­ abataj în funcţiune
de prestigiu în întîmpinarea şi îi stimează deopotrivă pe jorăm substanţial în întîm­
Zilei minerului, a sărbătorii Jan Babană, Simion Mihuţ, pinarea zilei de 23 August. i j
eliberării patriei şi a aniver­ Ştefan Purice, Dumitru Vic­ Putem munci mai mult şi LIVEZEN1. I.a noua mină binei şi celorlalte utilaje de ;
sării unui sfert de veac de tor, pe toţi ceilalţi cu care mai bine. din I.ivezeni s-au încheiat lucru.
la proclamarea Republicii, lucrează. Hărnicia minerilor Petrilei Angajaţi plenar la înfăp-' ' j
minerii petrileni s-au între­ Mihai Ţigăieru, frate bun nu se dezminte. Coordonaţi ; lucrările de conturare a pa­ tuirea hotărîrllor Conferin- i
cut pe ei înşişi în abataje, cu Vasile Avarvarei, nu se cu competenţă şi răspundere noului în care urmează să ţei Naţionale a partidului, i
trimiţînd la ziuă sute de to­ lasă nici el mai prejos. De de birourile organizaţiilor de i se deschidă un prim abataj. din dorinţa de a cinsti ziua j
ne de cărbune peste norme­ 13 ani lucrează la aceeaşi bază, ajutaţi in permanentă | In prezent, maiştrii Petru de 23 August şi cea de-a
le de plan. grupă, cu aceiaşi oameni. De de factorii tehnici de specia­ | Vasiu şi Ioan Popa, lăcătu­ 25-a aniversare a proclamă­
I-am aşteptat la ieşirea din cîtva timp i-a fost încredin­ litate, ei smulg adîncurilor şii Vaier Duncea şi Nicolae rii Republicii, minerii de la
şut pe cîţiva dintre aceşti ţată şefia brigăzii de la sec­ pe zi ce trece mai mult căr­ Rădic, alţi muncitori la fel I.ivezeni au hotărît să dea
destoinici mineri ai Petrilei. torul V, pe care a condus-o bune pentru economia ţării. de destoinici transportă ul- noul abataj în exploatare
In sala de apel a minei am mulţi ani, cu rezultate deo­ ] timele loturi din piesele vi­ Snainte de măreaţa sărbă­
purtat cu ei un dialog a- sebite, fratele său. G. DUMITRU
itoarelor transportoare, com- toare a eliberării patriei. J

tiţi, noi ne-am rea­ profesională, gradul de folo­ legerea unei singu­ care vorbeau de întrecerea brigăzile conduse de minerii:
lizat lună de lună sire a utilajelor din dotare. A re brigăzi de mineri, în muncă a minerilor de la Petru Groza, care şi-a depă­
Şangajamentele — — îmi place să lucrez pe fruntaşă — ne-a transporturi... Colivia ne-a şit sarcinile de plan cu 17,3
ne spunea şeful de schimb maşina de încărcare — se IMPRESIONANTA FAMILIE ESTE spus inginerul Ioan Matei, coborît vertiginos la minus la sută, Iuliana Doţa — 15,3
Gheorghe Mitrofan. Din ziua destăinuia Gheorghe Mun- şeful minei Deva — este o alţi zeci de metri. Ni s-a la sută, Gheorghe Boceanu
cînd şeful de brigadă de la teanu. Am căutat să-i cunosc problemă grea. Pentru că spus exact la ce cotă de a- — 14,9 la sută, Vasile Pop
abatajul 312 A, Constantin toate tainele şi am reuşit. A- toate brigăzile noastre sînt dîncime ajunsesem, dar n-am — 14,9 la sută, Ioan Malea
Trifan, a lansat în cinstea cum, cu toate că îmi mai bune, iar foarte bune sînt putut nota. Imaginile erau — 13,8 la sută, Roman Pe-
Conferinţei Naţionale a par­ provoacă unele necazuri, efi­ PÂTR1MSĂ DE MiNDRIE, DAR Şl DE destul de multe. Totuşi, să lot atit de „tari" pentru noi, truţiu — 13,4 la sută şi
tidului iniţiativa de a rea­ cienţa ei este maximă. In mergem în mină ! cît sînt ele de familiare şi Gheorghe Pascal — 12,7 la
liza cel puţin o productivita­ munca mea, secretul produc­ La un tren lung şi subţi­ fireşti pentru mineri. Ne-am sută. De la sectorul trans-
te de 6 tone pe post In con­ tivităţii constă în umplerea re, tras de o locomotivă e- afundat cu picioarele în niş­ port-investiţii s-au evidenţiat
lectrică pitică, a fost ataşat
brigăzile conduse de Aurel
te ..chepenguri" şi am cobo­
diţiile în care tot minereul cupei cu minereu din cît mai un vagonet prevăzut cu rît zeci de trepte. După cum Resiga şi Vasile Damian.
să fie de bună calitate, am puţine mişcări şi eu, prin RESPONSABILITATE MUNCITOREASCĂ bănci, pentru transportul mi­ ne spunea inginerul, merse-
hotărît ca brigada noastră să stabilirea rapidă a unghiu­ nerilor, şi am pornit... Go­ serăm aşa, pe scări, şase ^Desigur, există multe bri­
muncească cu mai multă în- lui optim de încărcare, mă găzi şi zeci de mineri ale
neam de mai multe minute ..felii" (o „felie" măsoară 3,50 căror nume ar trebui notate.
şi priveam cifrele scrise cu metri) pînă a ajunge la a- Dar la cota aceea, unde „nu-i -
roşu, din zece în zece me­ batajul brigăzii lui Âlexa Iv-
La Barza oamenii şi-au împletit destinul cu — Ţin minte că înainte de a ne muta cu loc de taifas", am apucat să
cel al minei. Arborele genealogic al fiecărei lucrul la puţul Caraci, Vaier lucrase la casa tri, pe -peretele din stingă dochimov, una din cele mai notăm doar cîteva : Petru
al galeriei : 850, 860, 870. La
bune brigăzi de mineri. Pe
familii cu ramificaţiile actuale prezintă ace­ maşinii de extracţie. Lucrarea grea şi dificilă o mie de metri, galeria s-a ultima lună ea îşi realizase Jurcă, şef de schimb, om
laşi trunchi sănătos. nu l-a înspăimîntat, iar rezultatul îl puteţi lărgit şi lingă linia ferată pe planul în proporţie de 104,7 care lucrează de 24 de ani
— Străbunicul meu a fost miner. Bunicul vedea. E o realizare de prestigiu a echipei în mină ; ajutorul miner Va­
lentin Toth, care ştie să mî-
sale, a celorlalte echipe ce au lucrat aici.
şi tata la fel. Eu le-am preluat meseria şi a-
mmm k kesikii cum mă pregătesc s-o transmit fiului. coautor la lucrare, că şi lui i se încredinţea­ nuiască foarte bine maşina
Nu aminteşte nimic despre faptul că a fost
de încărcat cu siloz şi cupă-
Aceste cuvinte de o impresionantă simpli­
utilaj de mare randament,
tate le poţi auzi din gura fiecărui băieş de ză cele mai grele lucrări, că din acest motiv prezent în toate abatajele
aici. Ţi le pot spune veteranul şi destoinP este împreună totdeauna cu Vaier. „MINERII minei Deva ; vagonetarii IIie
cui Sturza, cei patru fraţi Hurdea, sau cel
Acest mod de a intra în posesia unor date
Petruş şi Nicolae Malea; co­
ii mamie mai tînăr... tată de la Musariu II. despre anumiţi oameni nu ne supără. Din munistul Petru Ştefan, artifi­
contră ne face să înţelegem mai bine „sudu­
cier, care a făcut de faţă cu
— N-aş vrea să fiu înţeles greşit — îşi
începe confidenţele loan Muntean. Cînd a- ra" acestei mari familii de mineri de la Barza. noi să se zguduie galeriile
firmăm că ne ştim mineri din tată în fiu, ne In sectorul II Musariu aflăm despre Aurel SE ACOPERĂ după ce trecusem împreună
simţim pătrunşi şi de mîndrie şi de respon­ Şipoş de la sectorul III Musariu. cu un grup de mineri înlr-un
sufleţire, să răspundă la a- străduiesc să fac acest lu­ sabilitate. Sînt calităţile pe care le moştenim loc de refugiu. Cu cîteva
— Lucrează îa ridicarea unor rostogoale
ceastă chemare prin fapte. cru. La noi In brigadă, fieca­ şi le transmitem urmaşilor ca pe un adevă­ din piatră. Ii apreciem munca pentru că fie­ clipe mai înainte, acelaşi ar-
Conştienţi de marea res­ re om îşi cunoaşte atribu- rat crez. Şi am mai moştenit noi minerii de care dintre noi ne folosim zilnic de aceste tificier puşcase în abatajele
ponsabilitate asumată, am ţiunile, ne ajutăm între noi, la Barza încă un lucru. Sturza nu o să-ţi spu­ rostogoale. DE GLORIE..." brigăzii lui Visalon Oprişa,
reuşit să realizăm în luna iar folosirea maşinilor de nă de realizările lui; poate de ale mele sau undeva deasupra noastră.
iulie 8,35 tone pe post, ceea perforat şi încărcat consti­ ale altui ortac. Eu nu pot vorbi despre ale ...Iar Aurel Şipoş ne vorbeşte despre rea­ Era ora cînd schimbul I
ce înseamnă că fiecare om tuie adevărate concursuri de mele ci despre izbînzile lui Şipoş, Trif, Gru- lizările sectorului II, sau despre ale Iui Si­ trebuia să cedeze locul ce­
din brigadă a dat zilnic pes­ îndemînare. ber sau altul. Ştiu că dăm de lucru reporteri­ mion Gruber — fratele iui Ioan Gruber. lui de al doilea şi am înce­
te angajament aproximativ — Realizările obţinute de lor dar merită să încercaţi. — Acest climat — explică Loghin Dineş, put să urcăm, împreună cu
700 kg de minereu. N-a fost această brigadă — a com­ Şi începem căutările prin păienjenişul de secretarul comitetului de partid de la I.M. care mergeam a apărut încă la sută. Iar de la începutul minerii, treptele verticale
deloc uşor, am lucrat doar pletat secretarul organizaţiei galerii ale minei. Pe şeful de echipă Vaier Barza—s-a statornicit de multă vreme la mina una. anului îşi adusese o contri­ din suitori. Fiecare dintre
cu o singură maşină. Am în- de bază, Nicolae Drîstaru, Trif îl găsim executînd adîncirea puţului Ca- noastră. Acum însă cînd începe să se mate­ — Am ajuns la prima „du­ buţie însemnată la depăşirea noi simţea deasupra căştii
tîmpinat şi unele greutăţi, sînt amplificate şi de cele­ raci. Destoinic, priceput, înconjurat de foarte rializeze programul educaţional elaborat de blă 1 — a zis şeful minei. planului de extracţie la mi­ colorate tălpile celui din
dar n-am dat înapoi. învin­ lalte brigăzi ale Exploatării mulţi mineri tineri, şeful de echipă se arată partid climatul prinde noi contururi. Fiecare Loc de retragere cînd se în- nereu, care pe mină a fost faţă, iar sub tocul cizmei
gerea lor ne-a dat mari sa­ miniere Ghelar, care, în dornic de a vorbi despre... Ioan Muntean, miner doreşte să-şi aducă un aport mai mare tîlnesc două trenuri... de 11,38 la sută. Aceste succe­ casca celui care urma. Ur­
tisfacţii în muncă. Ne-a spri­ cinstea Zilei minerului, au „brigadierul de la Musariu II". în realizarea sarcinilor ce i-au fost încredin­ Drumul prin galeria dreap­ se se datorează în primul rînd cam într-un şir lung, fără să
jinit prin priceperea sa şeful dat în această lună peste — E un bun organizator al muncii iar pro­ ţate în îndeplinirea planului de producţie. E- tă ca un bulevard ni s-a înaltei conştiinţe de care scoatem o vorbă.- Minerii,
nostru de brigadă Gheorghe 11 642 tone minereu de fier punerile lui au ajuns să aibă mare greutate xistă din acest motiv o adevărată întrecere părut lung. In urmă, intra­ dau dovadă muncitorii mi­ doar, rîdeau zgomotos, se
Calancea, care, neobosit, ne peste plan. De fapt, realiză­ în luarea deciziilor. Cînd a propus şi de­ între echipe şi sectoare, iar iniţiativele „Nici rea în galerie, rotundă ca neri. Ei au o vorbă cam du­ strigau pe nume din „poar­
coordonează şi ne îndrumă rile bune ale minei sînt o- monstrat posibilitatea exploatării fiecărui pa­ o echipă sub plan" şi „Casca de aur" au un un ochi, se micşora pe mă­ ră : „Şi muţi dacă am fi, tot ta" galeriilor laterale şi con­
activitatea, lucrează umăr glindite şi de alte cifre şi nou cu aceleaşi rînduri de armături, fără con­ rol hotărîtor. Nu-i o exagerare faptul că la sură ce înaintam pînă a dis­ âşa am lucra !" Adică aco­ tinuau urcuşul.
la umăr cu noi. Măsurile fapte. Astfel, valoarea pro­ sum suplimentar de lemn, fiecare echipă a noi, minerii se consideră uniţi în aceeaşi fa­ părut cu totul. Rămăsesem lo jos, nu e loc de taifas, Afară, am privit îndelung
luate împreună au creat po­ ducţiei globale a fost reali­ trecut fără şovăire la noua metodă de lucru. milie. Toţi şi-au legat viaţa de mină, toţi îşi „vecini" doar cu bolţile şi fiecare miner ştie ce are de intrarea în mină. Literele ne­
sibilitatea să lucrăm în aba­ zată cu 140,5 la sută, valoa­ In orizontul 150 unde lucrează domneşte un îndrumă copiii spre acest loc al Împlinirii. pereţii de piatră care aler­ făcut, ştie cum să acţioneze. gre de metal scrise pe arcul
taj pe două fronturi, ceea ce rea producţiei marfă cu 130,4 climat sănătos, o ordine desăvîrşită. Aşa se Dorinţa fiecăruia a devenit acum una singu­ gau înapoi, cu viteză, pe Noua metodă de exploatare, de piatră al intrării erau, a-
ne-a permis ca în cinstea Zi­ la sută, iar planul lucrărilor explică faptul că şi-a depăşit lună de lună ră. Cît mai mult minereu şi metal peste plan lingă noi. Cîte ere se con­ cu surpare în subetaje, n dus cum, mai strălucitoare: „GA­
lei minerului şl a zilei de de investiţii în producţie cu planul de extracţie a minereului cu peste 26 pentru a conferi „cincinalului înainte de ter­ centraseră oare în şisturile şi ea la creşterea producţiei LERIA DECEBAL". Intr-ade­
23 August să dăm, pînă în 111,3 la sută. la sută. De calităţile lui de adevărat comu­ men" o grabnică materializare. sclipitoare de alături ? Şi de minereu şi de cupru în văr, fericită alegere s-a fă­
prezent, peste 70 tone de Este un bilanţ meritoriu, nist te poţi convinge fie cînd lucrează, fie Azi este şi ziua ta impresionantă familie cîte gînduri minereşti se năs­ concentrate. cut prin acordarea acestui
minereu de fier. care ridică în aceste zile ac­ la ieşirea din şut cînd îşi adună'echipa şi de mineri de la Barza! Iţi cinsteşti ziua cu cuseră aici, sub ele, şi cîte Oamenii adîncurilor sînt nume legendar galeriei. Pen­
Cuvintele interlocutorului tivitatea minerilor din Ghe­ face „radiografia" muncii din acea zi. buchetul propriilor tale realizări: producţia fapte minereşti fuseseră re­ îndrăgostiţi cu adevărat de tru că minerii de la Deva
memorate prin galeria lungă
scot pregnant în evidenţă lar la cele mai fierbinţi cote. Vaier Trif explică pe îndelete ce om des­ globală şi marfă depăşite cu 13,2 şi respectiv în care adia aerul proaspăt adîncuri. Ei au înţeles che­ — cum spunea foarte plas­
angajarea şi dăruirea acestui Este un răspuns faptic la toinic este ...Ioan Muntean. Şi locurile lor de 11,6 la sută; productivitatea muncii sporită împins de compresoare ? tic secretarul comitetului de
colectiv de a-şi realiza cu programul elaborat de înal­ muncă sînt Ia cîţiva kilometri. Ioan Gruber, cu aproape 10 la sută) din planul anual de Multe, infinit de multe... A- marea partidului, de a scoa­ partid al minei, tovarăşul
cinste angajamentele luate. tul for al comuniştilor — unul dintre cei mai vechi mineri de la Bar­ investiţii —realizat pînă acum mai mult de 72 veam să aflăm cîteva din ele te cît mai multe bogăţii „la Gheorghe Tioc — „sînt băr­
Ele exprimă hotărîrea unani­ Conferinţa Naţională a parti­ za, „înaintaşul" cum îi zic colegii de muncă la sută. E o ilustrare vie a puterii şi voinţei în „staţia C.F.R.", unde am ziuă" şi răspund prin fapte baţi viteji care luptă cu ab­
mă a minerilor din Ghelar de dului —, este o materializa­ pentru motivul că lucrează de obicei la des­ tale, a înaltei conştiinţe ce te domină spre coborît, situată la minus 60 de prestigiu. Au fost eviden­ negaţie pentru înfăptuirea
a traduce în fapte sarcinile re a angajamentului de a chiderea noilor galerii, vorbeşte cu aceleaşi sau 80 de metri. Staţia era sarcinilor trasate de Confe­
măreţe trasate de Conferin­ finaliza cincinalul înainte de cuvinte de caldă apreciere despre... Vaier împlinirea supremă prin muncă. luminată puternic de becuri­ ţiate — după un lung, şi rinţa Naţională a partidului,
ţa Naţională a partidului. In termen. Trif. le electrice şi se puteau citi, chiar greu, proces de analiză acoperindu-se de gloriei".
fiecare abataj, la fiecare loc ILIE COJOCARU scrise cu creta pe o tablă — pentru activitatea depusă
de muncă creşte exigenţa M. FILCEA şcolară, cifre semnificative în semestrul I al acestui an, MARIN NEGOIJĂ
----- ------ *