Page 23 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 23
BÇQCaaSSJTOPCÏSSBCT DSBTGaymaaQSTBH: aa^z^ggK%wm»siKgysi2ragara , ^i-:Jofias^ir.3<mT^^ !B8aZB33B8gTOÎPB^mfflSBWE^^IMflaiggâ^^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr 5 467 @ DUMINICĂ 6 AUGUST 1972
abăra de pionieri de
Documentele Conferinţei r la poalele muntelui Zăga-
la
—
Cheia
judeţul
aşezată
Prahova
—,
nu, pitoresc loc de odih
nă şi cadru natural de un
farmec aproape fără seamăn,
Naţionale a partidului-izvor a fost gazda ospitalieră a ce
lei de-a V-a ediţii finale pe
ţară a competiţiei de orienta Valoroase initiative cultural-e
re turistică pentru pionieri,
© Nuvele şl povestiri Is
dotată cu trofeul de marmură torice. Ediţie, prefaţă, note şl
re în muncă „Roza vînturilor". gust 1972 — în care emulaţia luna august, vor cuprinde triei, pentru construirea so glosar de C. Mohanu. Edi
In zilele fierbinţi de au
La start au fost prezenţi
cialismului (La patru paşi de
tura militară, 1972.
prezentarea filmelor artistice
240 de pionieri în virstă între
Lupta eroică a poporului
10 şi 14 ani, fiecare judeţ al şi abnegaţia, prilejuite de în- şi documentare de producţie infinit", „Atunci i-am con român, de-a lungul veacuri
damnat pe toţi la moarte",
autohtonă, precum şi a ,.e-
sufletitoarele întreceri pen
ţării fiind reprezentat de că tru mai mult, mai bine, mai diţiilor speciale“ conscmna- „Dincolo de brazi", „Străzile lor, ilustrarea lnslngerată
tre două formaţii — băieţi şi repede, cu o eficienţă econo- loare ale desfăşurării lucră nu amintiri", „Puterea şi A- dar permanentă a apei care
fete, formate din trei concu mico-socială cît mai ridicată, rilor Conferinţei Naţionale a devărul"). Filmele documen
renţi. (Aceasta, după ce fa aşa cum au hotărît comuniş P.C.R. tare de ştiinţă vor fi înso trece şi a pietrelor care ră-
za de masă a cuprins peste tii ia Conferinţa Naţională a ţite de diverse acţiuni (în mîn. De la „Alexandru Lă-
puşneanu" al Iul Negruzzl la
In municipiile Deva, Hu
100 000 de micuţi sportivi). partidului, sînt atotdominan- nedoara şi Petroşani, de pil trebări şi răspunsuri la te „Iubita" Iul N. Bălcescu. Pa
Judeţul Hunedoara a fost te — premergătoare marii dă, documentarele filmate în mă, expuneri, simpozioane gini care trebuie să rămînă
reprezentat de echipajul „Te aniversări a eliberării patriei, etc.). De asemenea, au fost întotdeauna vil şi nepieritoa
Intre sarcinile de o deosebi la tabăra montană, 200 bovi varăşul Nicolae Ceauşescu, merarii" al Şcolii generale marea sală a forumului par organizate medalioanele ci
tă însemnătate pe care le-a a- ne tinere. Calculele făcute ne va trebui ca pînă în 1990 să nr. 3 Hunedoara (antrenor intensitatea şi valoarea ac tidului vor rula în paralel nematografice „Brâncuşi", la re în inimile noastre.
doptat Conferinţa Naţională a dovedesc că pînă la sfîrşitul depăşească 50 la sută —, Ho- ţiunilor dedicate marelui e- cu ciclul de filme „Africa Deva şi Simeria. @ Francisc Munteanu i
partidului pentru progresul ra anului vom putea obţine cel tărîrea Conferinţei Naţionale praf. Nicolae Filimon), com veniment cuprind toate do 72" cuprinzînd vizitele to Caravanele cinematografi Strada semaforului, Editura
pid al agriculturii şi sporirea puţin 300 000 lei venituri su a Partidului Comunist Român pus din : Mariana Haidu, Ste meniile de activitate, atin- varăşului Nicolae Ceauşescu ce ale întreprinderii au po Dacia, Cluj, 1972.
contribuţiei acestei ramuri la plimentare prin valorificarea cu privire la pregătirea forţei la Potcovel, Dorina Milian gînd înaltele cote alo deose în ţâri africane. Pînă la 20 posit recent în inima pădu Titlul este tot un fel de
formarea venitului naţional şi producţiei animaliere. Desi de muncă şi creşterea nive (echipa de fete), Adrian Co- bitului, noului, succesului, august, la Gurabarza, Ilia, rilor, în mijlocul forestieri „Uliţă a copilăriei". Numai
ridicarea nivelului de trai al gur, odată cu creşterea pro lului de trai al populaţiei performantei. Hunedoara, Călan, Haţeg, lor, la Bilugu şi Valea de că, contemporană marilor
poporului un loc de seamă îl ducţiei şi a veniturilor se va prevede că: „Avînd în vede Răspunzînd la aceste im Vulcan, Lupeni şi Deva vor Peşti, prezentînd, alături de prefaceri sociale, ea creşte
ocupă valorificarea cit mai de mări şi cîştigul cooperatori re importanţa producţiei zo perative, pe plan spiritual şi fi organizate gale de filme filme artistice, ciclul „Dosa necontenit, dărîmînd în ca
plină a resurselor şi posibilită lor, nivelul retribuirii fiind otehnice şi necesitatea ridi propagandistic-artistic, între patriotice dedicate special rele nu cuvîntul" — pe te lea el prejudecăţi, vieţi în
ţilor de dezvoltare a sectoru nemijlocit legat de rezultate cării calificării celor care lu prinderea cinematografică a gărzilor patriotice şi forma ma protecţiei muncii In ex negrite, cocleală socială şi
lui zootehnic. Orfentîndu-ne e- le economico-financiare ale crează în acest sector al co judeţului Hunedoara nu-şi ţiilor de pregătire militară ploatările forestiere. deschizînd drumurile unei
forturile spre înfăptuirea unui unităţii. operativelor agricole de pro ORIENTARE dezminte nici de această da pentru apărarea patriei ale Acţiunile cinematografica \ lumi noi, unui scriitor care
asemenea deziderat, în unita Punerea mal bine In valoa ducţie, se vor lua măsuri ca tă renumele de prestigios tineretului, în cadrul cărora vor cuprinde o mare masă
tea noastră — cooperativa a- re a potenţialului productiv pînă la sfîrşitul acestui an activist cultural, elaborînd vor fi prezentate filmele de spectatori, atît prin diver nu încetează să fie prezent
gricolă din Ostrov — s-a pus al unităţii se datoreşte în mă minimul garantat al coopera cîteva „acţiuni cu filmul", „Bateria albaslră", „Eroii nu sitatea tematică şi problema în contemporaneitate. Pentru
un accent mereu sporit pe sură covîrşitoare aplicării — torilor zootehnişti care lu în toate localităţile, menite mor niciodată" şi „Evocări". tică, cît şi prin atrnetivita- cei ce-1 cunosc pe autor, es
creşterea efectivelor de anima pe baza recomandărilor con crează cel puţin 25 de zile să acopere o arie tematică In 30 de localităţi ale ju tea şi originalitatea cu care te interesantă şl această fa
le şi a producţiei acestora. ducerii partidului — a siste lunar să sporească de la 400 cît mai diversă, adecvată e- deţului vor rula cicluri do vor fi organizate, contribuind
Drept urmare, la specia bovine mului de retribuire a muncii la 800 lei". Dacă o asemenea venimentelor perioadei ce o filme artistice şi documenta activ la popularizarea suc ţetă nouă pe care şl-o pre
prevederile planului acestui an în acord global. Fiecare în măsură la noi îşi găseşte de parcurgem. Numeroasele ac re româneşti care oglindesc ceselor poporului nostru, la zintă cu dezinvoltură.
s-au depăşit cu 100 capete, to grijitor de animale ştiind că ja concretizare în fapte, a- ţiuni cultural-educative orga momente din lupta poporului educarea tuturor oamenilor
todată fiind realizate şi sarci este retribuit în raport direct ceasta se datoreşte perseve nizate, eşalonate pe toată nostru pentru eliberarea pa muncii.
nile iniţiale stabilite pentru ac cu eforturile depuse şi cu renţei cu care organizaţia de vrig, Nicolae Crîşneanu şi Pentru melomani
tualul cincinal. producţia realizată se strădu partid şi conducerea coopera Gheorghe Gudiş (echipa de
In ceea ce priveşte producţia ieşte să obţină rezultate su tivei agricole au urmărit a- băieţi). Alexandru Jula, cîntăret
de lapte planificată pe 1972 perioare în muncă, atît la plicarea în viată a indicaţii Despre desfăşurarea aces îndrăgit de tineret pentru
— 105 000 1 la fondul de stat producţia de lapte cît şi la lor conducerii superioare a tei faze finale l-am rugat să melodiile de muzică uşoară,
—, am înregistrat un plus de carne. Ca urmare, în medie, partidului şi statului nostru. ne vorbească pe arbitrul este prezent în librării cu
10 000 1, ceea ce a permis u- unui Îngrijitor 11 revin 60-80 Fără îndoială că aplicarea principal, prof. Traian Popa ® Orchestra de muzică discul EDG 10241 pe care
nitătil să realizeze substan norme lunar, ceea ce echiva măsurii respective va avea un (Braşov). „întrecerile au cu populară ,.Doina Moldovei" sînt imprimate melodiile:
ţiale venituri suplimentare. lează cu un ciştig de 1 200— efect favorabil asupra îmbu prins trei etape cu gradaţii va întreprinde un turneu „Inelul de logodnă“, „Să-mi
Posibilităţile de a suplimenta 1 600 lei pe lună. Intre co nătăţirii activităţii în secto mai lung în judeţul nostru, spui un cuvînt", „Fiindcă as-
contractul nu au fost nici pe operatorii care lucrează în rul zootehnic al tuturor co progresive de efort pe trasee concertînd la Orăştie, Că tâ-seară te-ntîlnesc". Pe iu
departe epuizate dacă avem sectorul zootehnic avem oa operativelor agricole. Şi în diferite (I — zona Balabanu- lan, Hunedoara, Uricani, bitorii de romanţe îi sfătuim
în vedere că s-a trecut la meni de nădejde cum sînt co unitatea noastră se va acor lui; II — Valea Teleajenului; Vulcan, Lupeni, Simeria şi să-l asculte pe Nicolae Flo
hrânirea a 70 de vitei cu lap muniştii Iustin Opric, Ionoş da în continuare o grijă spo III — zona sudică a staţiunii Deva, între 11—14 august rei. Vocea lui caldă, lirică,
te praf (Inlavit). De aseme Iosivoni şi Cristian Ştefănes- rită ridicării nivelului pro Cheia). In urma unei lupte a.c. Imprimată pe disc ne aduce
nea, sînt demne de evidenţiat cu. Alături de ei muncesc cu ducţiei şi productivităţii mun strtnse şi pasionante, locurile (JD Teatrul de stat Tg. de departe cîteva din ro
rezultatele obţinute la livra tragere de inimă, la loturile cii în sectorul zootehnic, creş I au fost cîştigate — în ur Mureş va prezenta la Deva manţele de viaţă lungă:
rea producţiei de carne. Din de vaci pentru lapte sau la terii aportului C.A.P. Ostrov ma celor trei etape, de e- (13 august), în limba ma „Doi ochi odată-am întîlnit“,
cele 150 capete bovine plani îngrăşătorie, cooperatorii Io la constituirea fondului cen chipele judeţului Satu Mare, ghiară, tragi-comedia „Joc „Am iubit doi ochi albaştri“,
ficate a le preda în acest an nel Lăpădătoni, Ion Buldoni, tralizat de produse agroali- respectiv, liceul nr. 2 — la de pisici", de Orkony Ist- „De ziua nuntii tale-ti scriu",
s-au livrat deja 120 capete la Marin Voironi, Gheorghe Du- mentare al statului, convinşi băieţi şi judeţului Arad, res van. „Pe lingă plopii fără sot“ ş a.
o greutate medie mai mare mulescu, Titi Iosivoni şi alţii. fiind că astfel vom dezvolta pectiv Şcoala generală din @ Ansamblul tineretu Aceste discuri pot fi as
cu 10 kg pe cap faţă de pre Vizlnd creşterea simţitoare simţitor averea obştească şi comuna Craiva — la fete, e- Scenă din filmul „Marea speranţă albă“ — In curind pe ecra lui, „Siculus", din Odorhei, cultate pe orice picup de
vederi. Din analiza posibili a ponderii zootehniei în vom asigura o retribuţie tot chipe ce au obţinut trofeul nele din judeţ. va evolua pe scena „Arta" bună calitate cu doză de re
tăţilor pe care le avem se structura producţiei agricole mai bună a muncii coopera de marmură „Roza vinturi- din Deva, la 10 august. dare stereo sau mono.
desprinde faptul că vom de globale — care, aşa cum se torilor. lor". Echipele hunedorene
păşi livrările cu aproape 30 subliniază în raportul prezen
tone carne, deoarece se află tat la conferinţă de secreta CORNEL LĂPĂDĂTONI s-au clasat pe locul 27 la bă
la îngrăşat, în stabulatie şi rul general al partidului, to preşedintele C.A.P. Ostrov ieţi şi 29 la fete, ambele fi
ind caracterizate de o bună
tehnicitate, voinţă, dîrzenie şi
în mod deosebit, după păre
rea mea, ambele se pot numi
echipe ale fair-playului, lu
cru ce a făcut să li se acor partamentul lui Vic
de din partea Consiliului Na tor Hruban. din De
ţional al Organizaţiei Pionie
va, se poate în
rilor diploma şi trofeul de scrie printre cele mai
marmură pentru „cea mai misterioase dar perfecţiona
perseverentă şi disciplinată te apartamente din ţară. E- ra una cîte una fiecare tablă. noi metode aplicate cu succes
echipă", înmînate în cadru lectronizat în întregime, a- Centrală electrică Sistemul nu-şi eliberează în in R.F.G. Este vorba despre
Am studiat cu mult Interes datoria mea să fiu în fruntea Ca membră de partid şi lu festiv de prof. Virgil Andro partamentui depăşeşte limi solară
.Raportul prezentat de tovară acţiunilor, iar prin rezulta- crătoare în sectorul .'zootehnic, -rtescu, -membru al C.N. ChP:“. ta strictei utilităţi fireşti. cărcătura decît atunci cînd punerea la punct a unui apa
şul Nicolae Ceauşescu la Con tele muncii mele să mobilizez, îmi exprim convingerea că Pe lingă. fazele : de concurs, ;___ ...Apeşi pe sonerie la in •Un-.grup de fizicieni ame prin el trece un curent elec rat cu ultrasunete cu ajutorul
ferinţa Naţională a partidului şi pe ceilalţi tovarăşi de înfăptuind cu energie şi răs tabăra din Cheia a oferit re trare. Creierul electronic ricani au elaborat bazele teo tric fiind suficient de sensibil căruia ■ calculii renali pot fi
şi îndeosebi acea parte care muncă în întrecerea pentru pundere hotărîrile Conferinţei prezentanţilor judeţului nos răspunde : „Nu sînt acasă. retice ale unei centrale elec pentru a lăsa să cadă o agra sfărîmaţi nesîngeros şi fără
se referă la dezvoltarea agri îndeplinirea şi depăşirea sar Nationale ne aducem contri Vă rog reveniţi la ora 21", trice solare, cu un randament fă metalică. El este economi dureri. O sondă milimetrică
culturii în actualul cincinal şi cinilor de producţie. buţia la ridicarea pe o treap tru minunate zile de vacan sau dacă stăpînul este înă de 20-30 la sută. Pentru o cen cos, deoarece foloseşte curent cu ultrasunete este introdusă
în perspectivă. Am reţinut că In cinstea Conferinţei Na tă superioară a nivelului de ţă. Din activităţile sportive untru, acelaşi glas te îmbie trală cu puterea de 1 miliard electric numai în momentul prin uretră în vezica urinară.
în faţa noastră, a tuturor ace ţionale a partidului eu m-ain trai material şi cultural al ţără s-a evidenţiat iniţiativa mi I să aştepţi cîteva clipe. kW pe o suprafaţă de 8 km eliberării sarcinii. Apoi, calculul este extras cu
lora care lucrăm în acest im angajat să depăşesc planul de nimii cooperatiste. In semn de cuţilor hunedoreni de a scoa pătraţi se amplasează plăci de ajutorul unei pompe şi distrus
portant sector al economiei producţie cu 500 litri lapte. recunoştinţă fată de partid şi o{el, acoperite cu un strat răsunetele sfarmă prin oscilaţiile emise de son
naţionale, se pun sarcini deo Prin munca depusă zi cu zi, pentru a-mi aduce contribu te zilnic foaia volantă sporti special care se pot încălzi pî calculii renali dă. El se desface în particule
sebite. Mă bucur sincer că şi îngrijind şi hrănind în mod ţia la înfăptuirea sarcinilor ce vă „Temerarii", ca şi plache Aparfamenf nă la 540 grade C şi reţin o foarte mici, care sînt apoi ab
pe viitor se pune un accent tot corespunzător lotul de vaci de se pun în prezent şi în viitor ta de versuri „Inimi tinere". mare parte a energiei termi Intr-un viitor apropiat pa sorbite cu pompa. Un calcul
mai mare pe dezvoltarea zo care răspund, am reuşit să în fata crescătorilor de ani Drumeţiile şi excursiile pe elecfronizal ce absorbite. cienţii cu calculi renali nu de mărimea unui măr poate
otehniei, stabilindu-se ca pon realizez o depăşire de 1 500 li male, mă angajez să particip munţii Babeş, Roşu, Zăganu Căldura obţinută în acest vor mai fi supuşi intervenţi fi sfărlmat şl extras în numai
derea acestui sector să repre tri a planului de producţie la activ la dezvoltarea continuă fel este dirijată într-un ames ilor chirurgicale datorită unei 45 de minute.
zinte în anii care vin peste 50 zi. îmbucurător este pentru a fermei zootehnice şi să rea şi Ciucaş, la care se adaugă tec de săruri topite. Acest
la sulă din totalul producţiei mine, ca dealtfel pentru toţi lizez‘fată de planul anual de jocurile pe teme militare şi Intri pe uşa ce ţi se des amestec păstrează pentru mult
agricole în fiecare unitate. A- cei care lucrăm în zootehnic, 26 500 litri lapte ce-mi revine sanitare, tirul cu arcul şi tra chide automat. In acel mo timp o temperatură constan
ceastă sarcină nu este greu măsura stabilită privind mări personal 29 500 litri, adueîn- gerea cu puşca cu aer com ment, fotocelulele îţi anun tă, ceea ce face posibilă ce
de înfăptuit şi colectivul de rea minimului garantat al ce du-mi în acest fel aportul la ţă prezenţa şi determină i- darea uniformă a aburului în
muncă al fermei zootehnice a lor ce muncesc în zootehnie primat au asigurat copiilor luminarea holului. Lumini turbine şi în cursul nopţii.
C.A.P. Rapoltu Mare este an de la 400 la 800 lei pentru cel prosperitatea şi înflorirea con siderurgiştilor un program de le se sting automat în mo Pentru o centrală electrică de
gajat cu toate forţele pentru puţin 25 zile lucrate într-o tinuă a cooperativei noastre. tabără interesant, timpul tre- mentul cînd treci din hol 1 miliard kW, volumul ames
a transpune în viaţă hotărîri- lună. Asigurarea acestui mi cînd astfel pe neaşteptate. în prima cameră. Aici, ocu- tecului de săruri topite trebuie
le adoptate de Conferinţa Na nim garantat majorat constitu MARIA CRĂCIUN pînd loc pe o confortabilă să fie de 50 milioane litri.
ţională a partidului nostru. Ca ie pentru noi toţi un stimu îngrijitoare mulgătoare la canapea, poţi viziona pro
membră de partid am consi lent puternic în sporirea pro ferma zootehnică a C.A.P. IOAN VLAD gramul de televiziune prin Electromagnefc Invers
derat întotdeauna că este de ducţiei animaliere. Rapoltu Mare corespondent voluntar simpla ridicare a receptoru
lui unui telefon fals (!!). Ja In Franţa s-a pus la punct
luzelele de la ferestre se ri
dică şi se lasă în jos sin un sistem electromagnetic ca
gure, în funcţie de lumino re funcţionează în sens invers
zitatea de afară, oferind în fată de electromagnetul cla
interior un cadru ambiant. sic. El are ca element esen
Acest cadru poate fi corec ţial un magnet permanent ce
tat de la un impresionant poate ridica o sarcină do 2
tone. Un dispozitiv do reglare
Rezultate — Intr-adevăr, avem o me tablou de comandă. poţi stăpini a curentului variază forţa de
nu-ţi
Dacă
(Urmare din oao. 1)
34 Ia sulă din producţia Fabricii de
atraefie, ceea ce dă sistemu
serie frumoasă — a ţinut curiozitatea şi vrei să „pi lui o mare sensibilitate: din şi pentru încasat bani, din Budapesta, este destinată exportului. maşini de birou
Constantin Negraru să întă
străduinţelor In jurul nostru s-au adu rească spusele colegului său. păi" vreun obiect din casă, tr-un pachet de foi de tablă Printre beneficiarii acestei fabrici se numără: U.R.S.S., Austria,
R. S. Cehoslovacă, Finlanda etc.
o voce dintr-un difuzor ce
t nat vreo 20 de vopsitori, în Poate şi pentru faptul că lu nu se vede îţi dă indicaţiile de oţel moale se poate elibe
cea mai mare parte tineri,
De mai mulţi ani, datorită 1- atelierele mecanice Barza, crăm cu culori, pentru că necesare. Totul se petrece e-
preocupării conducerii şi co ca şi formarea echipelor de echipaţi de „atac", în salope dăm frumuseţe lucrurilor. lectronic...
misiei tehnice p.c.i. din cadrul primă intervenţie şi buna în tele lor de culoarea păunu — Şi nu doar frumuseţe — Pe masa de lucru a stăpî-
întreprinderii miniere Barza, treţinere a materialelor de lui, cu vasele de vopsele şi a făcut corectura şeful de e- nului apartamentului se a-
cu pensulele legate de frîn-
aici s-au obtinut rezultate re practică pompieristică au con ghiile de siguranţă ce le în chipâ. Straturile de vopsea pe flă în execuţie un xÂdeote-
marcabile pe linia grijii şi dus, alături de propaganda efi cingeau trupurile. care le adăugăm lucrărilor, lefon (probabil unicul din
păstrării avutului obştesc, ca cientă, la evitarea cazurilor de — B grea meseria dum diferitelor instalaţii, agrega ţară pe cale de realizare), o
ro au contribuit în bună mă foc. In rîndul celor care se re neavoastră ? — am adresat o te, piese — indiferent din instalaţie complexă dotată Treceam zilele trecute pe stră Vrej. Dimineaţa în uzină, după-
sură la îndeplinirea planului marcă prin aceste bune rezul întrebare generală celor de ce material ar fi ele — le cu camere de luat vederi zile Hunedoarei. Treceam prin venită tot ca brigadieră din Că amiază, pînă noaptea târziu,
lăraşi. Aneta era in brigada lui
de producţie, fără perturbări tate se numără şi maistrul lă faţă. dau acestora aspect estetic pentru a observa pe un mic tre oameni şi ochii ni se Eftimie Vrej. Iubirea dintre ei şcoală. In 1368 a ieşit maistru
pe
cauzate de incendii. cătuş Iancu Meltiş, evi- dar şi trăinicie, le protejea ecran ce se petrece în cele odihneau pe balcoanele pline cu nu s-a cu născut pllmbindu-.se sau oţelar. Toate notele lc-a avut
„de la 8 In sus“. „M-am luat la
chitara
străzi
flori ale blocurilor, pe covoare
git,
de
— Nu-i uşoară — a venit
Aceste preocupări s-au re dentiindu-se prin efectua răspunsul din partea şefului ză împotriva agenţilor at lalte încăperi ale aparta le de iarbă dintre pomi, pentru vlsind pe sub tei. S-au trezit că întrecere cu copiii mei — nc-a
Eftimiu.
m-au
flectat în activitatea practică rea periodică a instructajelor de echipă Ioan Ban. Lucrăm mosferici, îi protejează pe mentului. Doreşti (cu părere care hunedorenii au un adevă se iubesc reciproc muncind. îm spus nu sint Ei supărat“. depăşit,
dar
preună
lopata
construit
cu
Acum,
rat cult. Din mulţimea de oa
au
pentru paza contra incendiilor, de specialitate, fiecare mun în medii diverse, pe călduri oameni de eventuale acci de rău) să pleci. Revenind meni am auzit o voce care ne şi mistria, alături de alţi tineri, Eftimiu Vrej lucrează la alimen
în ceea ce priveşte organiza citor fiind bine pregătit. mari, la înălţimi, în poziţii dente. De aceea nu-i este ni în hol, în faţa oglinzii se striga. Era o veche cunoştinţă cele mai grele obiective ale Hu tarea oţelăriel Martin nr. 2. Co
rea acestei activităţi la locu Alături de sarcinile produc mănui indiferent cum lucrăm aprind noi lumini pentru pe care n-o mai văzusem de nedoarei. împreună au fost tri muniştii de la alimentarea
O.S.M. 2 l-au ales secretarul or
Vrej. fost
multă vreme:
rile de muncă, prin remedie incomode. Lucrăm cu vopse noi vopsitorii. Nu ne este, în a-ţi facilita aranjarea ţinu responsabil al Eftimiu brigăzi de mişi mai târziu — în 1330 — pen ganizaţiei de bază. Au mare în
unei
calificare
la
şcoala
profe
tru
rea defecţiunilor la instalaţiile tive, minerii, toti muncitorii le, cu materiale toxice. primul rînd, indiferent nouă. tei şi o altă voce călduroa tineri, care a venit la Hune sională. In 1353 el s-a calificat credere in el. II respectă. In
ca strungar, ca ca laborantă. A-
electrice şi dotarea cu mate şi cadrele tehnice de la I.M. — Dar ne place, că de aia Dar pauza s-a terminat. să te invită să revii. doara in 1343. pol s-au căsătorit. Din căsnicia tr-o şedinţă de partid ţinută cu
cîteva
luni
secretarul
urmă
in
Am
—
sărbători
astăzi
două
riale de primă intervenţie în Barza nu pregetă nici un efort ne-am ales-o — a completat Harnicii vopsitori s-au îm C. ILIUŢA — ne-a spus el. Prima 13 ani lor s-au născut doi copii: Romi- lor le-a spus : „şi noi no pu
caz de pericol. In acest sens, pentru o bună pregătire de prăştiat la punctele lor do de la căsătorie, a doua 13 ani eă şi Luminiţa. Pe atunci locu tem lua un angajament frumos
r
baracă
marginea
aici au fost organizate două tînărul Adrian Iliuţă. Mese lucru : pe caupere, la sacii P.S. Realizarea pare in de producţie. Sinteţi invitaţii iau într-o Locuinţa nu la era prea pentru a a întâmpina Conferinţa
oraşului.
partidului,
cum
Naţională
aşa
fotogazete, mai multe panouri pază şi prevenire a incendii ria noastră are farmecul ei, de praf, la celelalte instala tr-adevăr deosebită, mai a- mei. comodă dar pentru ei care se a- se cuvine. După calculele făcu
Am
emoţie
pragul
de propagandă, stabilindu-se lor, obtinînd rezultate la fel frumuseţea ei, şi o facem cu ţii din jurul furnalului. I-am les că în rîndurile de faţă locuinţei trecut cu Vrej. Aparta flau la început de căsnicie era te cu un grup do tovarăşi, am
familiei
şi sarcinile precise la fiecare de bune. plăcere. urmărit pe rînd pe Octavian nu am dat şi alte amănunte mentul e aranjat cu mult gust. mulţumitoare. Mat târziu s-au ajuns la concluzia că vom pu
tea realiza În plus faţă de sar
Mureşan, Petru Ghelan, Con mutat la bloc. Intr-un aparta
loc de muncă. De asemenea, stantin Negraru, toti cu ve cu privire la gradul de elec- Peste tot se vede că mina gos ment cu două camere. Acum cinile la zi încă 1 500 tono de
materie
pentru
stau
într-un
apar
primă,
necesară
alte amenajări, ca de pildă chime de peste 10 ani în me tronizare în care se află a- podinei stăruie mult, pentru ca observăm cu că trei camere. Copiii hrănitul cuptoarelor“. Şi au rea
lucrurile să fie ordonate.
tament
montarea hidranţilor la ate serie, ca şi pe tinerii Ale partamentul amintit. Dar, — Ce-ai mai făcut In răstim au camerele lor. „Luminiţa care lizat 1 700 tone.
lierul mecanic Barza, în con xandru Pintea, Adrian Iliu- dacă ţinem cont că proprie pul de cind nu ne-am mai vă este în clasa a Xl-a la liceul Ii privim pe cel doi «oţî şl-1
diţii tehnice corespunzătoare, tă, Ioan Georgescu, Aurel tarul apartamentului este zut, Eftimiu Vrej ? am învăţat, teoretic şi Romică in anul IV la Întrebăm încet po Eftimiu.
industrial
de
nevoie
au
—
liceul
Oare ce planuri de viitor
muncit,
Am
—
au contribuit la dezvoltarea Matei, Mikloş Anton, Fiilop tehnician de radio şi televi m-am ocupat de educaţia copi linişte ca să înveţe“ — ne-a spus şi-a mal jalonat familia Vrej 7
mijloacelor de p.c.i., atenţie Samoilă, dispârînd în insta ziune, totul apare... aproape ilor. Ce s-ar putea face altceva Vrej Eftimiu. „M-am străduit ca — Să-i văd pe copii oameni
Privim
deosebita acordîndu-se şi pre laţiile complicate ale furna firesc. la Hunedoara 7 Aici, cine nu să le două creez condiţii“. copiilor adevăraţi. Demni pentru socie
tatea pe care o făurim. Iar eu
munceşte nu rezistă.
ale
cele
camere
gătirii formaţiilor civile de lului pentru a le da „faţă" II ascultăm pe omul de sta care sînt mobilate cu birouri, nu-mi doresc deelt să muncesc
pompieri. Aceste realizări şi şi durabilitate. tură potrivită, aproape neschim cu biblioteci, unde sînt aşezate pentru ca să realizez toate sar
rezultate pozitive se datorea Descindere mopsnaiă bat de cind nu l-am văzut. Un sute de la cărţi şi gindurlle ne cinile stabilite de partid.
Am aflat că in curind fami
de
caracte
la
poartă
şi
Eftimie
cu
Vrej
energia-i
apărea
ză activităţii şi sprijinului, Dacă veţi trece prin preaj ristică, cind era brigadier, In o- soţia acestuia, Aneta, care, la lia Vrej Îşi va cumpăra o ma
îndrumării permanente a to ma furnalului nr. 9 al Hu raşul tineretului, se făcea trea vremea cind erau exact de vlrsta şină. încă nu s-au hotărit asu
varăşului director Ştefan Năs- nedoarei şi-i veţi admira Carabinieri italieni au fă bă nu glumă. copiilor lor, mlncau mămăligă pra cărei mărci să se oprească.
Aneta
Vrej
Pină
atunci
rece cu ciorbă de roşii şi îsi
învaţă
strălucirea în soare, să ştiti
Deci, Vrej a muncit, a învă
tăsoiu. care consideră că lu că la el au lucrat şi vopsi cut recent o descindere la ţat, s-a ocupat de educaţia co uscau pufoaicele sub salteaua să şofeze.
area celor mai eficiente mă torii. Cei pe care i-am a- mănăstirea capucinilor, la piilor. Ne stăruia in ghid ul de paie lntr-un dormitor-bara- Am plecat târziu de Ia familia
Vrej. Din stradă se auzea mur
suri do prevenire constituie o mintit în aceste rînduri şl mănăstirea benedictina şi la tima frază spusă de ol : „Aici, că, construit din scîndurl vop ! mur de voci şl do muzică. Oare
deosebire
site
Cită
var.
cu
importantă problemă în asi alţii pe care hîrtia nu i-a locuinţa unui călugăr, pe cine nu munceşte nu rezistă“ — Binefacerile de care se bucură cîte jubileuri asemănătoare nu
şi căutam să ne-o explicăm prin
nume Loparo. In aceste lă-
gurarea bunei desfăşurări a mai cuprins, însă deopotri caşe de linişte şi închinăciu el, prin comunistul Eftimiu Vrej. azi copiii lor, toţi ceilalţi co se sărbătoresc seara la Hune
Oamenii Hunedoarei se
7
doara
pii ai Hunedoarei au fost create,
producţiei. De asemenea, me vă de harnici şi de pricepuţi. ne au fost descoperite 73 de In 1343, a venit Ia Hunedoara desigur, prin munca părinţilor. O adună unul cu altul, aşa cum
din satul lui natal Bolintinu din
rită evidenţiată şi activitatea Aşa se împlineşte, zi de pînze apartinînd unor ves Deal, trimis de judeţeană U.T.C. muncă aspră, asiduă. Oare co s-au adunat şi cind au construit
since
piii ştiu acest lucru 7 Ca să
cu
inima
uzina,
oraşul,
aducă
să-şi
contribuţia
modestă
îşi
sărbăto
ră,
prietenoasă,
şi
şi abnegaţia pe această linie zi, noul furnal al Hunedoa tiţi pictori italieni din seco la construirea cetătii de oţel pe poată ţine pasul cu viaţa, pă resc izbinzilc şi viaţa demnă pe
a tovarăşului Stelian Oancea, rei : prin munca plină de ab lele 17 şi 18, furate din alte care comuniştii şi ţara şi-o pro rinţii lor şi-au drămuit cu gri care o trăiesc azi, bogată In cele
mănăstiri şi biserici. Valoa
puseseră să o ridice. Avea 7 cla
jă timpul, pentru a rezolva do
şeful serviciului administrativ. In (impui unul Instructaj, cfcciuat tic maistrul Iancu Meltiş, negaţie a tuturor lucrători rea tablourilor este aprecia mal do preţ Împliniri umane.
privind tehnica de manipulare şi folosire a materialelor do prac se şi altceva nimic. Aici s-a în uă lucruri esenţiale : munca şi
Organizarea bună a activi tica contraincendiară. lor de pe şantier, deci şi a tă la cîteva milioane do tâlnit cu soţia, Aneta Vrej, şl ea învăţătura. Aşa a procedat şl N. PALTIN
tăţii de pază contra incendiilor vopsitorilor. lari I.