Page 23 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 23

BÇQCaaSSJTOPCÏSSBCT  DSBTGaymaaQSTBH:  aa^z^ggK%wm»siKgysi2ragara , ^i-:Jofias^ir.3<mT^^                              !B8aZB33B8gTOÎPB^mfflSBWE^^IMflaiggâ^^
              DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr 5 467 @ DUMINICĂ 6 AUGUST 1972



                                                                                                             abăra  de  pionieri  de
                        Documentele Conferinţei                                                           r la  poalele  muntelui  Zăga-
                                                                                                             la
                                                                                                                        —
                                                                                                                 Cheia
                                                                                                                            judeţul
                                                                                                                            aşezată
                                                                                                             Prahova
                                                                                                                      —,
                                                                                                       nu,   pitoresc   loc   de   odih­
                                                                                                       nă  şi  cadru  natural  de  un
                                                                                                       farmec  aproape  fără  seamăn,
                   Naţionale a partidului-izvor                                                        a  fost  gazda  ospitalieră  a  ce­
                                                                                                       lei  de-a  V-a  ediţii  finale  pe
                                                                                                       ţară  a  competiţiei  de  orienta­  Valoroase initiative cultural-e
                                                                                                       re   turistică   pentru   pionieri,
                                                                                                                                                                                                                                ©  Nuvele  şl  povestiri  Is­
                                                                                                       dotată  cu  trofeul  de  marmură                                                                                       torice.  Ediţie, prefaţă, note  şl
                                                                 re în muncă                           „Roza vînturilor".              gust 1972 — în care emulaţia   luna  august,  vor  cuprinde   triei,  pentru  construirea  so­  glosar  de  C.  Mohanu.  Edi­
                                                                                                                                         In  zilele  fierbinţi  de  au­
                                                                                                         La  start  au  fost  prezenţi
                                                                                                                                                                                                 cialismului  (La  patru  paşi  de
                                                                                                                                                                                                                              tura militară, 1972.
                                                                                                                                                                    prezentarea  filmelor  artistice
                                                                                                       240  de  pionieri  în  virstă  între
                                                                                                                                                                                                                                 Lupta  eroică  a  poporului
                                                                                                       10  şi  14  ani,  fiecare  judeţ  al   şi  abnegaţia,  prilejuite  de  în-   şi  documentare  de  producţie   infinit",  „Atunci  i-am  con­  român,  de-a  lungul  veacuri­
                                                                                                                                                                                                 damnat  pe  toţi  la  moarte",
                                                                                                                                                                    autohtonă,  precum  şi  a  ,.e-
                                                                                                                                       sufletitoarele  întreceri  pen­
                                                                                                       ţării  fiind  reprezentat  de  că­  tru  mai  mult,  mai  bine,  mai   diţiilor  speciale“  conscmna-   „Dincolo  de  brazi",  „Străzile   lor,   ilustrarea   lnslngerată
                                                                                                       tre  două  formaţii  —  băieţi  şi   repede,  cu  o  eficienţă  econo-   loare  ale  desfăşurării  lucră­  nu  amintiri",  „Puterea  şi  A-   dar  permanentă  a  apei  care
                                                                                                       fete,  formate  din  trei  concu­  mico-socială  cît  mai  ridicată,   rilor  Conferinţei  Naţionale  a   devărul").  Filmele  documen­
                                                                                                       renţi.  (Aceasta,  după  ce  fa­  aşa  cum  au  hotărît  comuniş­  P.C.R.                 tare  de  ştiinţă  vor  fi  înso­  trece  şi  a  pietrelor  care  ră-
                                                                                                       za  de  masă  a  cuprins  peste   tii  ia  Conferinţa  Naţională  a                       ţite  de  diverse  acţiuni  (în­  mîn.  De  la  „Alexandru  Lă-
                                                                                                                                                                                                                               puşneanu"  al  Iul  Negruzzl  la
                                                                                                                                                                      In  municipiile  Deva,  Hu­
                                                                                                       100 000 de micuţi sportivi).    partidului,  sînt  atotdominan-   nedoara  şi  Petroşani,  de  pil­  trebări  şi  răspunsuri  la  te­  „Iubita"  Iul  N.  Bălcescu.  Pa­
                                                                                                         Judeţul   Hunedoara   a   fost   te  —  premergătoare  marii   dă,  documentarele  filmate  în   mă,  expuneri,  simpozioane   gini  care  trebuie  să  rămînă
                                                                                                       reprezentat  de  echipajul  „Te­  aniversări  a  eliberării  patriei,                     etc.).  De  asemenea,  au  fost   întotdeauna  vil  şi  nepieritoa­
               Intre  sarcinile  de  o  deosebi­  la  tabăra  montană,  200  bovi­  varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   merarii"   al   Şcolii   generale              marea  sală  a  forumului  par­  organizate  medalioanele  ci­
             tă  însemnătate  pe  care  le-a  a-   ne  tinere.  Calculele  făcute  ne   va  trebui  ca  pînă  în  1990  să   nr.   3   Hunedoara   (antrenor   intensitatea  şi  valoarea  ac­  tidului  vor  rula  în  paralel   nematografice  „Brâncuşi",  la   re în inimile noastre.
             doptat  Conferinţa  Naţională  a   dovedesc  că  pînă  la  sfîrşitul   depăşească  50  la  sută  —,  Ho-                  ţiunilor  dedicate  marelui  e-   cu  ciclul  de  filme  „Africa   Deva şi Simeria.       @  Francisc  Munteanu  i
             partidului  pentru  progresul  ra­  anului  vom  putea  obţine  cel   tărîrea  Conferinţei  Naţionale   praf.  Nicolae  Filimon),  com­  veniment  cuprind  toate  do­  72"  cuprinzînd  vizitele  to­  Caravanele  cinematografi­  Strada  semaforului,  Editura
             pid  al  agriculturii  şi  sporirea   puţin  300  000  lei  venituri  su­  a  Partidului  Comunist  Român   pus  din  :  Mariana  Haidu,  Ste­  meniile  de  activitate,  atin-   varăşului  Nicolae  Ceauşescu   ce  ale  întreprinderii  au  po­  Dacia, Cluj, 1972.
             contribuţiei  acestei  ramuri  la   plimentare  prin  valorificarea   cu  privire  la  pregătirea  forţei   la   Potcovel,   Dorina   Milian   gînd  înaltele  cote  alo  deose­  în  ţâri  africane.  Pînă  la  20   posit  recent  în  inima  pădu­  Titlul  este  tot  un  fel  de
             formarea  venitului  naţional  şi   producţiei  animaliere.  Desi­  de  muncă  şi  creşterea  nive­  (echipa de fete), Adrian Co-  bitului,  noului,  succesului,   august,  la  Gurabarza,  Ilia,   rilor,  în  mijlocul  forestieri­  „Uliţă  a  copilăriei".  Numai
             ridicarea  nivelului  de  trai  al   gur,  odată  cu  creşterea  pro­  lului  de  trai  al  populaţiei                    performantei.                Hunedoara,   Călan,   Haţeg,   lor,  la  Bilugu  şi  Valea  de   că,   contemporană   marilor
             poporului  un  loc  de  seamă  îl   ducţiei  şi  a  veniturilor  se  va   prevede  că:  „Avînd  în  vede­                  Răspunzînd  la  aceste  im­  Vulcan,  Lupeni  şi  Deva  vor   Peşti,  prezentînd,  alături  de   prefaceri  sociale,  ea  creşte
             ocupă valorificarea cit mai de­  mări  şi  cîştigul  cooperatori­  re  importanţa  producţiei  zo­                        perative,  pe  plan  spiritual  şi   fi  organizate  gale  de  filme   filme  artistice,  ciclul  „Dosa­  necontenit,  dărîmînd  în  ca­
             plină a resurselor şi posibilită­  lor,  nivelul  retribuirii  fiind   otehnice  şi  necesitatea  ridi­                   propagandistic-artistic,  între­  patriotice   dedicate   special   rele  nu  cuvîntul"  —  pe  te­  lea  el  prejudecăţi,  vieţi  în­
             ţilor  de  dezvoltare  a  sectoru­  nemijlocit  legat  de  rezultate­  cării  calificării  celor  care  lu­               prinderea  cinematografică  a   gărzilor  patriotice  şi  forma­  ma  protecţiei  muncii  In  ex­  negrite,  cocleală  socială  şi
             lui  zootehnic.  Orfentîndu-ne  e-   le   economico-financiare   ale   crează  în  acest  sector  al  co­                 judeţului   Hunedoara   nu-şi   ţiilor  de  pregătire  militară   ploatările forestiere.  deschizînd  drumurile  unei
             forturile  spre  înfăptuirea  unui   unităţii.              operativelor  agricole  de  pro­  ORIENTARE                   dezminte  nici  de  această  da­  pentru  apărarea  patriei  ale   Acţiunile   cinematografica   \  lumi  noi,  unui  scriitor  care
             asemenea  deziderat,  în  unita­  Punerea  mal  bine  In  valoa­  ducţie,  se  vor  lua  măsuri  ca                       tă  renumele  de  prestigios   tineretului,  în  cadrul  cărora   vor  cuprinde  o  mare  masă
             tea  noastră  —  cooperativa  a-   re  a  potenţialului  productiv   pînă  la  sfîrşitul  acestui  an                     activist  cultural,  elaborînd   vor   fi   prezentate  filmele   de  spectatori,  atît  prin  diver­  nu  încetează  să  fie  prezent
             gricolă  din  Ostrov  —  s-a  pus   al  unităţii  se  datoreşte  în  mă­  minimul  garantat  al  coopera­                 cîteva  „acţiuni  cu  filmul",   „Bateria  albaslră",  „Eroii  nu   sitatea  tematică  şi  problema­  în  contemporaneitate.  Pentru
             un  accent  mereu  sporit  pe   sură  covîrşitoare  aplicării  —   torilor  zootehnişti  care  lu­                        în  toate  localităţile,  menite   mor niciodată" şi „Evocări".  tică,  cît  şi  prin  atrnetivita-   cei  ce-1  cunosc  pe  autor,  es­
             creşterea efectivelor de anima­  pe  baza  recomandărilor  con­  crează  cel  puţin  25  de  zile                         să  acopere  o  arie  tematică   In  30  de  localităţi  ale  ju­  tea  şi  originalitatea  cu  care   te  interesantă  şl  această  fa­
             le  şi  a  producţiei  acestora.   ducerii  partidului  —  a  siste­  lunar  să  sporească  de  la  400                   cît  mai  diversă,  adecvată  e-   deţului  vor  rula  cicluri  do   vor  fi  organizate,  contribuind
             Drept  urmare,  la  specia  bovine   mului  de  retribuire  a  muncii   la  800  lei".  Dacă  o  asemenea                 venimentelor  perioadei  ce  o   filme  artistice  şi  documenta­  activ  la  popularizarea  suc­  ţetă  nouă  pe  care  şl-o  pre­
             prevederile  planului  acestui  an   în  acord  global.  Fiecare  în­  măsură  la  noi  îşi  găseşte  de­                 parcurgem.  Numeroasele  ac­  re  româneşti  care  oglindesc   ceselor  poporului  nostru,  la   zintă cu dezinvoltură.
             s-au  depăşit  cu  100 capete,  to­  grijitor  de  animale  ştiind  că   ja  concretizare  în  fapte,  a-                ţiuni  cultural-educative  orga­  momente  din  lupta  poporului   educarea  tuturor  oamenilor
             todată  fiind  realizate  şi  sarci­  este  retribuit  în  raport  direct   ceasta  se  datoreşte  perseve­              nizate, eşalonate pe toată    nostru pentru eliberarea pa­  muncii.
             nile iniţiale stabilite pentru ac­  cu  eforturile  depuse  şi  cu   renţei  cu  care  organizaţia  de   vrig,   Nicolae   Crîşneanu   şi                                                                         Pentru melomani
             tualul cincinal.              producţia  realizată  se  strădu­  partid  şi  conducerea  coopera­  Gheorghe   Gudiş   (echipa   de
               In  ceea  ce  priveşte  producţia   ieşte  să  obţină  rezultate  su­  tivei  agricole  au  urmărit  a-   băieţi).                                                                                                Alexandru  Jula,  cîntăret
             de  lapte  planificată  pe  1972   perioare  în  muncă,  atît  la   plicarea  în  viată  a  indicaţii­  Despre   desfăşurarea   aces­                                                                             îndrăgit  de  tineret  pentru
             —  105  000  1  la  fondul  de  stat   producţia  de  lapte  cît  şi  la   lor  conducerii  superioare  a   tei  faze  finale  l-am  rugat  să                                                                    melodiile  de  muzică  uşoară,
             —,  am  înregistrat  un  plus  de   carne.  Ca  urmare,  în  medie,   partidului  şi  statului  nostru.   ne   vorbească   pe   arbitrul                                                                          este  prezent  în  librării  cu
             10  000  1,  ceea  ce  a  permis  u-   unui  Îngrijitor  11  revin  60-80   Fără   îndoială   că   aplicarea   principal,   prof.   Traian  Popa                                        ®  Orchestra  de  muzică   discul  EDG  10241  pe  care
             nitătil  să  realizeze  substan­  norme  lunar,  ceea  ce  echiva­  măsurii  respective  va  avea  un   (Braşov).  „întrecerile  au  cu­                                              populară ,.Doina Moldovei"  sînt   imprimate   melodiile:
             ţiale   venituri   suplimentare.   lează  cu  un  ciştig  de  1  200—   efect  favorabil  asupra  îmbu­  prins  trei  etape  cu  gradaţii                                             va  întreprinde  un  turneu   „Inelul  de  logodnă“,  „Să-mi
             Posibilităţile  de  a  suplimenta   1  600  lei  pe  lună.  Intre  co­  nătăţirii  activităţii  în  secto­                                                                            mai  lung  în  judeţul  nostru,   spui  un  cuvînt",  „Fiindcă  as-
             contractul  nu  au  fost  nici  pe   operatorii  care  lucrează  în   rul  zootehnic  al  tuturor  co­  progresive  de  efort  pe  trasee                                             concertînd  la  Orăştie,  Că­  tâ-seară  te-ntîlnesc".  Pe  iu­
             departe  epuizate  dacă  avem   sectorul  zootehnic  avem  oa­  operativelor  agricole.  Şi  în   diferite  (I  —  zona  Balabanu-                                                    lan,  Hunedoara,  Uricani,   bitorii  de  romanţe  îi  sfătuim
             în  vedere  că  s-a  trecut  la   meni  de  nădejde  cum  sînt  co­  unitatea  noastră  se  va  acor­  lui;  II  —  Valea  Teleajenului;                                              Vulcan,  Lupeni,  Simeria  şi   să-l  asculte  pe  Nicolae  Flo­
             hrânirea  a  70  de  vitei  cu  lap­  muniştii  Iustin  Opric,  Ionoş   da  în  continuare  o  grijă  spo­  III  —  zona  sudică  a  staţiunii                                        Deva,  între  11—14  august   rei.  Vocea  lui  caldă,  lirică,
             te  praf  (Inlavit).  De  aseme­  Iosivoni  şi  Cristian  Ştefănes-   rită  ridicării  nivelului  pro­  Cheia).  In  urma  unei  lupte                                                a.c.                        Imprimată  pe  disc  ne  aduce
             nea,  sînt  demne  de  evidenţiat   cu.  Alături  de  ei  muncesc  cu   ducţiei  şi  productivităţii  mun­  strtnse  şi  pasionante,  locurile                                          (JD  Teatrul  de  stat  Tg.   de  departe  cîteva  din  ro­
             rezultatele  obţinute  la  livra­  tragere  de  inimă,  la  loturile   cii  în  sectorul  zootehnic,  creş­  I  au  fost  cîştigate  —  în  ur­                                       Mureş  va  prezenta  la  Deva   manţele   de   viaţă   lungă:
             rea  producţiei  de  carne.  Din   de  vaci  pentru  lapte  sau  la   terii  aportului  C.A.P.  Ostrov   ma  celor  trei  etape,  de  e-                                              (13  august),  în  limba  ma­  „Doi  ochi  odată-am  întîlnit“,
             cele  150  capete  bovine  plani­  îngrăşătorie,  cooperatorii  Io­  la  constituirea  fondului  cen­  chipele  judeţului  Satu  Mare,                                                ghiară,  tragi-comedia  „Joc   „Am  iubit  doi  ochi  albaştri“,
             ficate  a  le  preda  în  acest  an   nel  Lăpădătoni,  Ion  Buldoni,   tralizat  de  produse  agroali-   respectiv,  liceul  nr.  2  —  la                                           de  pisici",  de  Orkony  Ist-   „De  ziua  nuntii  tale-ti  scriu",
             s-au  livrat  deja  120  capete  la   Marin  Voironi,  Gheorghe  Du-   mentare  al  statului,  convinşi   băieţi  şi  judeţului  Arad,  res­                                          van.                        „Pe lingă plopii fără sot“ ş a.
             o  greutate  medie  mai  mare   mulescu, Titi Iosivoni şi alţii.  fiind  că  astfel  vom  dezvolta   pectiv   Şcoala   generală   din                                                   @  Ansamblul  tineretu­   Aceste  discuri  pot  fi  as­
             cu  10  kg  pe  cap  faţă  de  pre­  Vizlnd  creşterea  simţitoare   simţitor  averea  obştească  şi   comuna  Craiva  —  la  fete,  e-   Scenă din filmul „Marea speranţă albă“ — In curind pe ecra­  lui,  „Siculus",  din  Odorhei,   cultate  pe  orice  picup  de
             vederi.  Din  analiza  posibili­  a   ponderii   zootehniei   în   vom  asigura  o  retribuţie  tot   chipe  ce  au  obţinut  trofeul   nele din judeţ.                               va  evolua  pe  scena  „Arta"   bună  calitate  cu  doză  de  re­
             tăţilor  pe  care  le  avem  se   structura  producţiei  agricole   mai  bună  a  muncii  coopera­  de   marmură   „Roza   vinturi-                                                   din Deva, la 10 august.     dare stereo sau mono.
             desprinde  faptul  că  vom  de­  globale  —  care,  aşa  cum  se   torilor.               lor".   Echipele   hunedorene
             păşi  livrările  cu  aproape  30   subliniază  în  raportul  prezen­
             tone  carne,  deoarece  se  află   tat  la  conferinţă  de  secreta­  CORNEL LĂPĂDĂTONI   s-au  clasat  pe  locul  27  la  bă­
             la îngrăşat, în stabulatie şi  rul general al partidului, to­  preşedintele C.A.P. Ostrov  ieţi  şi  29  la  fete,  ambele  fi­
                                                                                                       ind  caracterizate  de  o  bună
                                                                                                       tehnicitate,  voinţă,  dîrzenie  şi
                                                                                                       în  mod  deosebit,  după  păre­
                                                                                                       rea  mea,  ambele  se  pot  numi
                                                                                                       echipe   ale   fair-playului,   lu­
                                                                                                       cru  ce  a  făcut  să  li  se  acor­  partamentul   lui   Vic­
                                                                                                       de  din  partea  Consiliului  Na­    tor  Hruban.  din  De­
                                                                                                       ţional  al  Organizaţiei  Pionie­
                                                                                                                                            va,   se   poate   în­
                                                                                                       rilor   diploma   şi   trofeul   de   scrie   printre   cele   mai
                                                                                                       marmură   pentru   „cea   mai   misterioase  dar  perfecţiona­
                                                                                                       perseverentă   şi   disciplinată   te  apartamente  din  ţară.  E-                        ra  una  cîte  una  fiecare  tablă.   noi  metode  aplicate  cu  succes
                                                                                                       echipă",   înmînate   în   cadru   lectronizat  în  întregime,  a-   Centrală electrică   Sistemul  nu-şi  eliberează  în­  in  R.F.G.  Este  vorba  despre
               Am  studiat  cu  mult  Interes   datoria  mea  să  fiu  în  fruntea   Ca  membră  de  partid  şi  lu­  festiv  de  prof.  Virgil  Andro   partamentui   depăşeşte   limi­  solară
             .Raportul  prezentat  de  tovară­  acţiunilor,  iar  prin  rezulta-   crătoare  în  sectorul  .'zootehnic,   -rtescu, -membru al C.N. ChP:“.  ta strictei utilităţi fireşti.        cărcătura  decît  atunci  cînd   punerea  la  punct  a  unui  apa­
             şul Nicolae  Ceauşescu la Con­  tele  muncii  mele  să  mobilizez,   îmi  exprim  convingerea  că   Pe  lingă.  fazele  :  de  concurs,   ;___ ...Apeşi pe sonerie la in­  •Un-.grup  de  fizicieni  ame­  prin  el  trece  un  curent  elec­  rat  cu  ultrasunete  cu  ajutorul
             ferinţa  Naţională  a  partidului   şi  pe  ceilalţi  tovarăşi  de   înfăptuind  cu  energie  şi  răs­  tabăra  din  Cheia  a  oferit  re­  trare.   Creierul   electronic   ricani  au  elaborat  bazele  teo­  tric  fiind  suficient  de  sensibil   căruia  ■  calculii  renali  pot  fi
             şi  îndeosebi  acea  parte  care   muncă  în  întrecerea  pentru   pundere  hotărîrile  Conferinţei   prezentanţilor   judeţului   nos­  răspunde  :  „Nu  sînt  acasă.   retice  ale  unei  centrale  elec­  pentru  a  lăsa  să  cadă  o  agra­  sfărîmaţi  nesîngeros  şi  fără
             se  referă  la  dezvoltarea  agri­  îndeplinirea  şi  depăşirea  sar­  Nationale  ne  aducem  contri­                     Vă  rog  reveniţi  la  ora  21",   trice  solare,  cu  un  randament   fă  metalică.  El  este  economi­  dureri.  O  sondă  milimetrică
             culturii  în  actualul  cincinal  şi   cinilor de producţie.  buţia  la  ridicarea  pe  o  treap­  tru  minunate  zile  de  vacan­  sau  dacă  stăpînul  este  înă­  de 20-30 la sută. Pentru o cen­  cos,  deoarece  foloseşte  curent   cu  ultrasunete  este  introdusă
             în  perspectivă.  Am  reţinut  că   In  cinstea  Conferinţei  Na­  tă  superioară  a  nivelului  de   ţă.   Din   activităţile   sportive   untru,  acelaşi  glas  te  îmbie   trală  cu  puterea  de  1  miliard   electric  numai  în  momentul   prin  uretră  în  vezica  urinară.
             în  faţa  noastră,  a  tuturor  ace­  ţionale  a  partidului  eu  m-ain   trai material şi cultural al ţără­  s-a   evidenţiat   iniţiativa   mi­  I să aştepţi cîteva clipe.  kW  pe  o  suprafaţă  de  8  km   eliberării sarcinii.  Apoi,  calculul  este  extras  cu
             lora  care  lucrăm  în  acest  im­  angajat  să  depăşesc  planul  de   nimii  cooperatiste.  In  semn  de   cuţilor  hunedoreni  de  a  scoa­        pătraţi  se  amplasează  plăci  de                          ajutorul  unei  pompe  şi  distrus
             portant  sector  al  economiei   producţie  cu  500  litri  lapte.   recunoştinţă  fată  de  partid  şi                                               o{el,  acoperite  cu  un  strat   răsunetele sfarmă         prin  oscilaţiile  emise  de  son­
             naţionale,  se  pun  sarcini  deo­  Prin  munca  depusă  zi  cu  zi,   pentru  a-mi  aduce  contribu­  te  zilnic  foaia  volantă  sporti­            special  care  se  pot  încălzi  pî­  calculii renali       dă.  El  se  desface  în  particule
             sebite.  Mă  bucur  sincer  că  şi   îngrijind  şi  hrănind  în  mod   ţia  la  înfăptuirea  sarcinilor  ce   vă  „Temerarii",  ca  şi  plache­  Aparfamenf  nă  la  540  grade  C  şi  reţin  o                  foarte  mici,  care  sînt  apoi  ab­
             pe  viitor  se  pune  un  accent  tot   corespunzător  lotul  de  vaci  de   se  pun  în  prezent  şi  în  viitor   ta  de  versuri  „Inimi  tinere".   mare  parte  a  energiei  termi­  Intr-un  viitor  apropiat  pa­  sorbite  cu  pompa.  Un  calcul
             mai  mare  pe  dezvoltarea  zo­  care  răspund,  am  reuşit  să   în  fata  crescătorilor  de  ani­  Drumeţiile   şi   excursiile   pe   elecfronizal  ce absorbite.                cienţii  cu  calculi  renali  nu   de  mărimea  unui  măr  poate
             otehniei,  stabilindu-se  ca  pon­  realizez o depăşire de 1 500 li­  male,  mă  angajez  să  particip   munţii   Babeş,   Roşu,   Zăganu               Căldura  obţinută  în  acest   vor  mai  fi  supuşi  intervenţi­  fi  sfărlmat  şl  extras  în  numai
             derea  acestui  sector  să  repre­  tri  a  planului  de  producţie  la   activ  la  dezvoltarea  continuă                                            fel  este  dirijată  într-un  ames­  ilor chirurgicale datorită unei  45 de minute.
             zinte  în  anii  care  vin  peste  50   zi.  îmbucurător  este  pentru   a  fermei  zootehnice  şi  să  rea­  şi  Ciucaş,  la  care  se  adaugă       tec  de  săruri  topite.  Acest
             la  sulă  din  totalul  producţiei   mine,  ca  dealtfel  pentru  toţi   lizez‘fată  de  planul  anual  de   jocurile  pe  teme  militare  şi   Intri  pe  uşa  ce  ţi  se  des­  amestec  păstrează  pentru  mult
             agricole  în  fiecare  unitate.  A-   cei  care  lucrăm  în  zootehnic,   26  500  litri  lapte  ce-mi  revine   sanitare,  tirul  cu  arcul  şi  tra­  chide  automat.  In  acel  mo­  timp  o  temperatură  constan­
             ceastă  sarcină  nu  este  greu   măsura  stabilită  privind  mări­  personal  29  500  litri,  adueîn-   gerea  cu  puşca  cu  aer  com­  ment,  fotocelulele  îţi  anun­  tă,  ceea  ce  face  posibilă  ce­
             de  înfăptuit  şi  colectivul  de   rea  minimului  garantat  al  ce­  du-mi  în  acest  fel  aportul  la                ţă  prezenţa  şi  determină  i-   darea  uniformă  a  aburului  în
             muncă  al  fermei  zootehnice  a   lor  ce  muncesc  în  zootehnie                        primat   au   asigurat   copiilor   luminarea   holului.   Lumini­  turbine  şi  în  cursul  nopţii.
             C.A.P.  Rapoltu  Mare  este  an­  de  la  400  la  800  lei  pentru  cel   prosperitatea  şi  înflorirea  con­  siderurgiştilor  un  program  de   le  se  sting  automat  în  mo­  Pentru  o  centrală  electrică  de
             gajat  cu  toate  forţele  pentru   puţin  25  zile  lucrate  într-o   tinuă a cooperativei noastre.  tabără  interesant,  timpul  tre-   mentul  cînd  treci  din  hol   1  miliard  kW,  volumul  ames­
             a  transpune  în  viaţă  hotărîri-   lună.  Asigurarea  acestui  mi­                      cînd astfel pe neaşteptate.    în  prima  cameră.  Aici,  ocu-   tecului  de  săruri  topite  trebuie
             le  adoptate  de  Conferinţa  Na­  nim  garantat  majorat  constitu­  MARIA CRĂCIUN                                      pînd  loc  pe  o  confortabilă   să fie de 50 milioane litri.
             ţională  a  partidului  nostru.  Ca   ie  pentru  noi  toţi  un  stimu­  îngrijitoare mulgătoare la                      canapea,  poţi  viziona  pro­
             membră  de  partid  am  consi­  lent  puternic  în  sporirea  pro­  ferma zootehnică a C.A.P.      IOAN VLAD             gramul   de   televiziune   prin   Electromagnefc Invers
             derat întotdeauna că este de  ducţiei animaliere.                   Rapoltu Mare               corespondent voluntar     simpla  ridicare  a  receptoru­
                                                                                                                                      lui  unui  telefon  fals  (!!).  Ja­  In  Franţa  s-a  pus  la  punct
                                                                                                                                      luzelele  de  la  ferestre  se  ri­
                                                                                                                                      dică  şi  se  lasă  în  jos  sin­  un  sistem  electromagnetic  ca­
                                                                                                                                      gure,  în  funcţie  de  lumino­  re  funcţionează  în  sens  invers
                                                                                                                                      zitatea  de  afară,  oferind  în   fată  de  electromagnetul  cla­
                                                                                                                                      interior  un  cadru  ambiant.   sic.  El  are  ca  element  esen­
                                                                                                                                      Acest  cadru  poate  fi  corec­  ţial  un  magnet  permanent  ce
                                                                                                                                      tat  de  la  un  impresionant   poate  ridica  o  sarcină  do  2
                                                                                                                                                                   tone.  Un  dispozitiv  do  reglare
                   Rezultate                                                                              —  Intr-adevăr, avem o me­  tablou de comandă. poţi   stăpini   a  curentului  variază  forţa  de
                                                                                                                                               nu-ţi
                                                                                                                                        Dacă
                                                                               (Urmare din oao. 1)
                                                                                                                                                                                                      34 Ia sulă din producţia Fabricii de
                                                                                                                                                                   atraefie,  ceea  ce  dă  sistemu­
                                                                                                        serie  frumoasă  —  a  ţinut   curiozitatea  şi  vrei  să  „pi­  lui  o  mare  sensibilitate:  din­  şi pentru încasat bani, din Budapesta, este destinată exportului.  maşini de birou
                                                                                                        Constantin  Negraru  să  întă­
              străduinţelor                                                 In  jurul  nostru  s-au  adu­  rească  spusele  colegului  său.   păi"  vreun  obiect  din  casă,   tr-un  pachet  de  foi  de  tablă   Printre beneficiarii acestei fabrici se numără:   U.R.S.S., Austria,
                                                                                                                                                                                                   R. S. Cehoslovacă, Finlanda etc.
                                                                                                                                      o  voce  dintr-un  difuzor  ce
                               t                                          nat  vreo  20  de  vopsitori,  în   Poate  şi  pentru  faptul  că  lu­  nu  se  vede  îţi  dă  indicaţiile   de oţel moale se poate elibe­
                                                                          cea  mai  mare  parte  tineri,
               De  mai  mulţi  ani,  datorită   1-  atelierele  mecanice  Barza,                        crăm  cu  culori,  pentru  că   necesare.  Totul  se  petrece  e-
             preocupării  conducerii  şi  co­  ca  şi  formarea  echipelor  de   echipaţi  de  „atac",  în  salope­  dăm frumuseţe lucrurilor.  lectronic...
             misiei  tehnice  p.c.i.  din  cadrul   primă  intervenţie  şi  buna  în­  tele  lor  de  culoarea  păunu­  —  Şi  nu  doar  frumuseţe  —   Pe  masa  de  lucru  a  stăpî-
             întreprinderii  miniere  Barza,   treţinere  a  materialelor  de   lui,  cu  vasele  de  vopsele  şi   a  făcut  corectura  şeful  de  e-   nului   apartamentului   se   a-
                                                                          cu  pensulele  legate  de  frîn-
             aici  s-au  obtinut  rezultate  re­  practică  pompieristică  au  con­  ghiile  de  siguranţă  ce  le  în­  chipâ. Straturile de vopsea pe   flă  în  execuţie  un  xÂdeote-
             marcabile  pe  linia  grijii  şi   dus, alături de propaganda efi­  cingeau trupurile.     care  le  adăugăm  lucrărilor,   lefon   (probabil   unicul   din
             păstrării  avutului  obştesc,  ca­  cientă,  la  evitarea  cazurilor  de   —  B  grea  meseria  dum­  diferitelor  instalaţii,  agrega­  ţară  pe  cale  de  realizare),  o
             ro  au  contribuit  în  bună  mă­  foc. In rîndul celor care se re­  neavoastră  ?  —  am  adresat  o   te,  piese  —  indiferent  din   instalaţie   complexă   dotată   Treceam  zilele  trecute  pe  stră­    Vrej.  Dimineaţa  în  uzină,  după-
             sură  la  îndeplinirea  planului   marcă  prin  aceste  bune  rezul­  întrebare  generală  celor  de   ce  material  ar  fi  ele  —  le   cu  camere  de  luat  vederi   zile   Hunedoarei.   Treceam   prin­  venită  tot  ca  brigadieră  din  Că­  amiază,   pînă   noaptea   târziu,
                                                                                                                                                                                                  lăraşi.  Aneta  era  in  brigada  lui
             de  producţie,  fără  perturbări   tate  se  numără  şi  maistrul  lă­  faţă.              dau  acestora  aspect  estetic   pentru  a  observa  pe  un  mic   tre   oameni   şi   ochii   ni   se   Eftimie   Vrej.   Iubirea   dintre   ei   şcoală.  In  1368  a  ieşit  maistru
                                                                                                                                                                                                                          pe
             cauzate de incendii.          cătuş   Iancu   Meltiş,   evi-                               dar  şi  trăinicie,  le  protejea­  ecran  ce  se  petrece  în  cele­  odihneau  pe  balcoanele  pline  cu   nu   s-a  cu  născut   pllmbindu-.se   sau   oţelar.   Toate   notele   lc-a   avut
                                                                                                                                                                                                                              „de  la  8  In  sus“.  „M-am  luat  la
                                                                                                                                                                                                           chitara
                                                                                                                                                                                                  străzi
                                                                                                                                                                      flori  ale  blocurilor,  pe  covoare­
                                                                                                                                                                                                                     git,
                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                            —  Nu-i  uşoară  —  a  venit
               Aceste  preocupări  s-au  re­  dentiindu-se   prin   efectua­  răspunsul  din  partea  şefului   ză  împotriva  agenţilor  at­  lalte   încăperi   ale   aparta­  le  de  iarbă  dintre  pomi,  pentru   vlsind  pe  sub  tei.  S-au  trezit  că   întrecere  cu  copiii  mei  —  nc-a
                                                                                                                                                                                                                                   Eftimiu.
                                                                                                                                                                                                                                             m-au
             flectat  în  activitatea  practică   rea  periodică  a  instructajelor   de  echipă  Ioan  Ban.  Lucrăm   mosferici,  îi  protejează  pe   mentului.  Doreşti  (cu  părere   care   hunedorenii   au   un   adevă­  se  iubesc  reciproc  muncind.  îm­  spus   nu   sint   Ei  supărat“.   depăşit,
                                                                                                                                                                                                                              dar
                                                                                                                                                                                                  preună
                                                                                                                                                                                                                       lopata
                                                                                                                                                                                                            construit
                                                                                                                                                                                                                    cu
                                                                                                                                                                                                                                                   Acum,
                                                                                                                                                                      rat  cult.  Din  mulţimea  de  oa­
                                                                                                                                                                                                         au
             pentru  paza  contra  incendiilor,   de  specialitate,  fiecare  mun­  în  medii  diverse,  pe  călduri   oameni  de  eventuale  acci­  de  rău)  să  pleci.  Revenind   meni  am  auzit  o  voce  care  ne   şi  mistria,  alături  de  alţi  tineri,   Eftimiu  Vrej  lucrează  la  alimen­
             în  ceea  ce  priveşte  organiza­  citor fiind bine pregătit.  mari,  la  înălţimi,  în  poziţii   dente.  De  aceea  nu-i  este  ni­  în  hol,  în  faţa  oglinzii  se   striga.   Era   o   veche   cunoştinţă   cele  mai  grele  obiective  ale  Hu­  tarea  oţelăriel  Martin  nr.  2.  Co­
             rea  acestei  activităţi  la  locu­  Alături  de  sarcinile  produc­                       mănui  indiferent  cum  lucrăm   aprind   noi   lumini   pentru   pe   care   n-o   mai   văzusem   de   nedoarei.   împreună   au   fost   tri­  muniştii   de   la   alimentarea
                                                                                                                                                                                                                              O.S.M.  2  l-au  ales  secretarul  or­
                                                                                                                                                                                        Vrej.  fost
                                                                                                                                                                      multă  vreme:
             rile  de  muncă,  prin  remedie­                             incomode.  Lucrăm  cu  vopse­  noi  vopsitorii.  Nu  ne  este,  în   a-ţi  facilita  aranjarea  ţinu­  responsabil   al   Eftimiu   brigăzi   de   mişi  mai  târziu  —  în  1330  —  pen­  ganizaţiei  de  bază.  Au  mare  în­
                                                                                                                                                                                   unei
                                                                                                                                                                                                      calificare
                                                                                                                                                                                                              la
                                                                                                                                                                                                                 şcoala
                                                                                                                                                                                                                       profe­
                                                                                                                                                                                                  tru
             rea  defecţiunilor  la  instalaţiile   tive,  minerii,  toti  muncitorii   le, cu materiale toxice.  primul rînd, indiferent nouă.  tei  şi  o  altă  voce  călduroa­  tineri,   care   a   venit   la   Hune­  sională.  In  1353  el  s-a  calificat   credere   in   el.   II   respectă.   In­
                                                                                                                                                                                                  ca  strungar,  ca  ca  laborantă.  A-
             electrice  şi  dotarea  cu  mate­  şi  cadrele  tehnice  de  la  I.M.   —  Dar  ne  place,  că  de  aia   Dar  pauza  s-a  terminat.   să te invită să revii.  doara in 1343.        pol   s-au   căsătorit.   Din   căsnicia   tr-o  şedinţă  de  partid  ţinută  cu
                                                                                                                                                                                                                              cîteva
                                                                                                                                                                                                                                    luni
                                                                                                                                                                                                                                                 secretarul
                                                                                                                                                                                                                                            urmă
                                                                                                                                                                                                                                         in
                                                                                                                                                                            Am
                                                                                                                                                                       —
                                                                                                                                                                                          sărbători
                                                                                                                                                                                astăzi
                                                                                                                                                                                     două
             riale  de  primă  intervenţie  în   Barza  nu  pregetă  nici  un  efort   ne-am  ales-o  —  a  completat   Harnicii  vopsitori  s-au  îm­  C. ILIUŢA     —  ne-a  spus  el.  Prima  13  ani   lor  s-au  născut  doi  copii:  Romi-   lor  le-a  spus  :  „şi  noi  no  pu­
             caz  de  pericol.  In  acest  sens,   pentru  o  bună  pregătire  de                       prăştiat  la  punctele  lor  do                               de  la  căsătorie,  a  doua  13  ani   eă  şi  Luminiţa.  Pe  atunci  locu­  tem   lua   un   angajament   frumos
                                                                                                                             r
                                                                                                                                                                                                            baracă
                                                                                                                                                                                                                      marginea
             aici  au  fost  organizate  două                             tînărul  Adrian  Iliuţă.  Mese­  lucru  :  pe  caupere,  la  sacii   P.S.  Realizarea  pare  in­  de   producţie.   Sinteţi   invitaţii   iau   într-o  Locuinţa   nu  la   era   prea   pentru   a   a   întâmpina   Conferinţa
                                                                                                                                                                                                  oraşului.
                                                                                                                                                                                                                                         partidului,
                                                                                                                                                                                                                                                     cum
                                                                                                                                                                                                                              Naţională
                                                                                                                                                                                                                                                 aşa
             fotogazete,  mai  multe  panouri   pază  şi  prevenire  a  incendii­  ria  noastră  are  farmecul  ei,   de  praf,  la  celelalte  instala­  tr-adevăr  deosebită,  mai  a-   mei.   comodă  dar  pentru  ei  care  se  a-   se  cuvine.  După  calculele  făcu­
                                                                                                                                                                        Am
                                                                                                                                                                                     emoţie
                                                                                                                                                                                           pragul
             de  propagandă,  stabilindu-se   lor,  obtinînd  rezultate  la  fel   frumuseţea  ei,  şi  o  facem  cu   ţii  din  jurul  furnalului.  I-am   les  că  în  rîndurile  de  faţă   locuinţei  trecut   cu   Vrej.   Aparta­  flau  la  început  de  căsnicie  era   te  cu  un  grup  do  tovarăşi,  am
                                                                                                                                                                              familiei
             şi  sarcinile  precise  la  fiecare   de bune.               plăcere.                      urmărit  pe  rînd  pe  Octavian   nu  am  dat  şi  alte  amănunte   mentul  e  aranjat  cu  mult  gust.   mulţumitoare.   Mat   târziu   s-au   ajuns  la  concluzia  că  vom  pu­
                                                                                                                                                                                                                              tea  realiza  În  plus  faţă  de  sar­
                                                                                                        Mureşan,  Petru  Ghelan,  Con­                                                            mutat   la   bloc.   Intr-un   aparta­
             loc  de  muncă.  De  asemenea,                                                             stantin  Negraru,  toti  cu  ve­  cu  privire  la  gradul  de  elec-   Peste  tot  se  vede  că  mina  gos­  ment   cu   două   camere.   Acum   cinile  la  zi  încă  1  500  tono  de
                                                                                                                                                                                                                              materie
                                                                                                                                                                                                                                                   pentru
                                                                                                                                                                                                             stau
                                                                                                                                                                                                                  într-un
                                                                                                                                                                                                                        apar­
                                                                                                                                                                                                                                     primă,
                                                                                                                                                                                                                                            necesară
             alte  amenajări,  ca  de  pildă                                                            chime  de  peste  10 ani  în me­  tronizare  în  care  se  află  a-   podinei   stăruie   mult,   pentru   ca   observăm  cu  că   trei   camere.   Copiii   hrănitul  cuptoarelor“.  Şi  au  rea­
                                                                                                                                                                      lucrurile să fie ordonate.
                                                                                                                                                                                                  tament
             montarea  hidranţilor  la  ate­                                                             serie,  ca  şi  pe  tinerii  Ale­  partamentul   amintit.   Dar,   —   Ce-ai  mai  făcut  In  răstim­  au   camerele   lor.   „Luminiţa   care   lizat 1 700 tone.
             lierul  mecanic  Barza,  în  con­                                                           xandru  Pintea,  Adrian  Iliu-   dacă  ţinem  cont  că  proprie­  pul  de  cind  nu  ne-am  mai  vă­  este  în  clasa  a  Xl-a  la  liceul   Ii  privim  pe  cel  doi  «oţî  şl-1
             diţii  tehnice  corespunzătoare,                                                            tă,  Ioan  Georgescu,  Aurel   tarul   apartamentului   este   zut, Eftimiu Vrej ?  am   învăţat,   teoretic  şi  Romică  in  anul  IV  la   Întrebăm încet po Eftimiu.
                                                                                                                                                                                                        industrial
                                                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                                                                   nevoie
                                                                                                                                                                                                                au
                                                                                                                                                                                                                               —
                                                                                                                                                                                                  liceul
                                                                                                                                                                                                                                   Oare  ce  planuri  de  viitor
                                                                                                                                                                                muncit,
                                                                                                                                                                            Am
                                                                                                                                                                        —
             au  contribuit  la  dezvoltarea                                                             Matei,  Mikloş  Anton,  Fiilop   tehnician  de  radio  şi  televi­  m-am   ocupat   de   educaţia   copi­  linişte  ca  să  înveţe“  —  ne-a  spus   şi-a mal jalonat familia Vrej 7
             mijloacelor  de  p.c.i.,  atenţie                                                           Samoilă,  dispârînd  în  insta­  ziune,  totul  apare...  aproape   ilor.  Ce  s-ar  putea  face  altceva   Vrej  Eftimiu.  „M-am  străduit  ca   —   Să-i  văd  pe  copii  oameni
                                                                                                                                                                                                                       Privim
             deosebita  acordîndu-se  şi  pre­                                                           laţiile  complicate  ale  furna­  firesc.                    la   Hunedoara   7   Aici,   cine   nu   să   le  două  creez   condiţii“.   copiilor   adevăraţi.   Demni   pentru   socie­
                                                                                                                                                                                                                              tatea  pe  care  o  făurim.  Iar  eu
                                                                                                                                                                      munceşte nu rezistă.
                                                                                                                                                                                                                  ale
                                                                                                                                                                                                  cele
                                                                                                                                                                                                            camere
             gătirii  formaţiilor  civile  de                                                            lului  pentru  a  le  da  „faţă"                               II  ascultăm  pe  omul  de  sta­  care   sînt   mobilate   cu   birouri,   nu-mi   doresc   deelt   să   muncesc
             pompieri.  Aceste  realizări  şi                                                            şi durabilitate.                                             tură   potrivită,   aproape   neschim­  cu   biblioteci,   unde   sînt   aşezate   pentru  ca  să  realizez  toate  sar­
             rezultate  pozitive  se  datorea­                                                                                         Descindere mopsnaiă            bat  de  cind  nu  l-am  văzut.  Un­  sute   de  la   cărţi   şi   gindurlle   ne   cinile stabilite de partid.
                                                                                                                                                                                                                               Am  aflat  că  in  curind  fami­
                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                          caracte­
                                                                                                                                                                                                                          la
                                                                                                                                                                                                  poartă
                                                                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                                                           Eftimie
                                                                                                                                                                               cu
                                                                                                                                                                                                                  Vrej
                                                                                                                                                                                   energia-i
                                                                                                                                                                          apărea
             ză  activităţii  şi  sprijinului,                                                            Dacă  veţi  trece  prin  preaj­                             ristică,  cind  era  brigadier,  In  o-   soţia   acestuia,   Aneta,   care,   la   lia  Vrej  Îşi  va  cumpăra  o  ma­
             îndrumării  permanente  a  to­                                                              ma  furnalului  nr.  9  al  Hu­                              raşul   tineretului,   se   făcea   trea­  vremea  cind  erau  exact  de  vlrsta   şină.  încă  nu  s-au  hotărit  asu­
             varăşului  director  Ştefan  Năs-                                                           nedoarei  şi-i  veţi  admira   Carabinieri  italieni  au  fă­  bă nu glumă.              copiilor   lor,   mlncau   mămăligă   pra  cărei  mărci  să  se  oprească.
                                                                                                                                                                                                                                         Aneta
                                                                                                                                                                                                                                              Vrej
                                                                                                                                                                                                                              Pină
                                                                                                                                                                                                                                   atunci
                                                                                                                                                                                                  rece  cu  ciorbă  de  roşii  şi  îsi
                                                                                                                                                                                                                                                   învaţă
                                                                                                         strălucirea  în  soare,  să  ştiti
                                                                                                                                                                        Deci,  Vrej  a  muncit,  a  învă­
             tăsoiu.  care  consideră  că  lu­                                                           că  la  el  au  lucrat  şi  vopsi­  cut  recent  o  descindere  la   ţat,  s-a  ocupat  de  educaţia  co­  uscau   pufoaicele   sub   salteaua   să şofeze.
             area  celor  mai  eficiente  mă­                                                            torii.  Cei  pe  care  i-am  a-   mănăstirea   capucinilor,   la   piilor.   Ne   stăruia   in   ghid   ul­  de   paie   lntr-un   dormitor-bara-   Am  plecat  târziu  de  Ia  familia
                                                                                                                                                                                                                              Vrej.  Din  stradă  se  auzea  mur­
             suri  do  prevenire  constituie  o                                                          mintit  în  aceste  rînduri  şl   mănăstirea  benedictina  şi  la   tima  frază  spusă  de  ol  :  „Aici,   că,   construit   din   scîndurl   vop­ !   mur  de  voci  şl  do  muzică.  Oare
                                                                                                                                                                                                                   deosebire
                                                                                                                                                                                                  site
                                                                                                                                                                                                              Cită
                                                                                                                                                                                                          var.
                                                                                                                                                                                                      cu
             importantă  problemă  în  asi­                                                              alţii  pe  care  hîrtia  nu  i-a   locuinţa  unui  călugăr,  pe   cine  nu  munceşte  nu  rezistă“  —   Binefacerile   de   care   se   bucură   cîte   jubileuri   asemănătoare   nu
                                                                                                                                                                      şi  căutam  să  ne-o  explicăm  prin
                                                                                                                                       nume  Loparo.  In  aceste  lă-
             gurarea  bunei  desfăşurări  a                                                              mai  cuprins,  însă  deopotri­  caşe  de  linişte  şi  închinăciu­  el,  prin  comunistul  Eftimiu  Vrej.   azi  copiii  lor,   toţi  ceilalţi  co­  se   sărbătoresc   seara   la   Hune­
                                                                                                                                                                                                                                      Oamenii  Hunedoarei  se
                                                                                                                                                                                                                                   7
                                                                                                                                                                                                                              doara
                                                                                                                                                                                                  pii  ai  Hunedoarei  au  fost  create,
             producţiei.  De  asemenea,  me­                                                             vă de harnici şi de pricepuţi.  ne  au  fost  descoperite  73  de   In  1343,  a  venit  Ia  Hunedoara   desigur,  prin  munca  părinţilor.  O   adună   unul   cu   altul,   aşa   cum
                                                                                                                                                                      din  satul  lui  natal  Bolintinu  din
             rită  evidenţiată  şi  activitatea                                                           Aşa  se  împlineşte,  zi  de   pînze  apartinînd  unor  ves­  Deal,  trimis  de  judeţeană  U.T.C.   muncă   aspră,   asiduă.   Oare   co­  s-au  adunat  şi  cind  au  construit
                                                                                                                                                                                                                                                   since­
                                                                                                                                                                                                  piii  ştiu  acest  lucru  7  Ca  să
                                                                                                                                                                                                                                          cu
                                                                                                                                                                                                                                             inima
                                                                                                                                                                                                                              uzina,
                                                                                                                                                                                                                                    oraşul,
                                                                                                                                                                           aducă
                                                                                                                                                                      să-şi
                                                                                                                                                                                 contribuţia
                                                                                                                                                                                          modestă
                                                                                                                                                                                                                                              îşi
                                                                                                                                                                                                                                                  sărbăto­
                                                                                                                                                                                                                              ră,
                                                                                                                                                                                                                                  prietenoasă,
                                                                                                                                                                                                                                           şi
             şi  abnegaţia  pe  această  linie                                                           zi,  noul  furnal  al  Hunedoa­  tiţi  pictori  italieni  din  seco­  la  construirea  cetătii  de  oţel  pe   poată  ţine  pasul  cu  viaţa,  pă­  resc  izbinzilc  şi  viaţa  demnă  pe
              a  tovarăşului  Stelian  Oancea,                                                           rei  :  prin  munca  plină  de  ab­  lele  17  şi  18,  furate  din  alte   care  comuniştii  şi  ţara  şi-o  pro­  rinţii  lor  şi-au  drămuit  cu  gri­  care  o  trăiesc  azi,  bogată  In  cele
                                                                                                                                       mănăstiri  şi  biserici.  Valoa­
                                                                                                                                                                      puseseră  să  o  ridice.  Avea  7  cla­
                                                                                                                                                                                                  jă  timpul,  pentru  a  rezolva  do­
              şeful serviciului administrativ.  In   (impui   unul   Instructaj,   cfcciuat   tic   maistrul   Iancu   Meltiş,   negaţie  a  tuturor  lucrători­  rea  tablourilor  este  aprecia­                            mal do preţ Împliniri umane.
                                             privind   tehnica   de   manipulare   şi   folosire   a   materialelor   do   prac­                                      se  şi  altceva  nimic.  Aici  s-a  în­  uă  lucruri  esenţiale  :  munca  şi
                 Organizarea bună a activi­  tica contraincendiară.                                      lor  de  pe  şantier,  deci  şi  a   tă  la  cîteva  milioane  do­  tâlnit cu soţia, Aneta Vrej, şl ea  învăţătura. Aşa a procedat şl  N. PALTIN
              tăţii de pază contra incendiilor                                                           vopsitorilor.                 lari I.
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28