Page 25 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 25
Proletari din toate fănle, urnii-vă!
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
delegaţia comună a partidelor Uniunea
Naţională Africană şi Afro-Shirazi
Luni, 7 august a.c., tovară TANU, conducătorul delegaţi mat dorinţa comună de a fa
şul Nicolae Ceauşescu, secre ei, locotenent colonel R. Haji, ce totul pentru a transpune
tar general al Partidului Co membru al Consiliului Revolu în viaţă înţelegerile şi acor
munist Român, a primit dele ţionar din Zanzibar, P. N. durile realizate în timpul vi
gaţia comună a partidelor din Mgaya, comisar al regiunii zitei tovarăşului Nicolae
Republica Unită Tanzania : U- Tabora, Rajabu Heri, secretar Ceauşescu în Tanzania, de
ninea Naţională Africană din general al Ligii dc tineret a lărgi şi dezvolta relaţiile
Tanganika — (TANU) şi din Zanzibar, N. Mvanga, se prieteneşti dintre partide, din
Afro—Shirazi din Zanzibar cretar executiv districtual al tre popoarele român şi tanza-
care se află în tara noastră TANU din regiunea Lindi, J. nian, contribuind astfel \a a-
la invitaţia C.C. al P.C.R. Mbonde, secretar districtual sigurarea unei dezvoltări mai
al Ligii de tineret din regiu rapide, pe toate planurile, a
Din delegaţie fac parte:
ANUL XXIV Nr. 5468 MARJI 8 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI A. P. Biseko, membru al Co nea Iringa, W. J. Maleko, se celor două ţări.
cretar asistent al Secţiei re
In cadrul convorbirii s-a
mitetului National Executiv al laţii externe a TANU. relevat că întregul curs al
La întrevedere au participat vieţii internationale este tot
tovarăşii Gheorghe Cioară, mai favorabil afirmării forţe
In cinstea zilei de 23 August şi Vasile Vîlcu, membri ai Co lor care se pronunţă pentru o
Expediţia mitetului Executiv al C.C. al dezvoltare independentă, pen
tru progres economic şi soci
P.C.R., Iosif Banc, membru su
pleant al Comitetului Execu al şi a fost subliniată necesi
a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, tatea de a se acţiona pentru
tiv, secretar al C.C. al P.C.R.,
întărirea cooperării şi unităţii
t membri supleanţi ai Comitetu tuturor forţelor antiimperialis
lui Executiv al C.C. al P.C.R., te.
Ştefan Andrei, secretar al In acest context a fost evi
Angajamentul unanim al C.C. al P.C.R., Gheorghe O- denţiat rolul pe care-1 are în
la C.C. al
prea, consilier
Temerarul echipaj a P.C.R. dezvoltării libere, independen
ţările care au păşit pe calea
In cadrul convorbirii cordi te, întărirea forţei şi unităţii
ale şi prieteneşti desfăşurate
oamenilor muncii ajuns cu bine acasă cu acest prilej s-a realizat un fiecărui partid în orientarea şi
îndrumarea procesului de e-
schimb de vederi şi informa
dificare a noii societăţi, soci
ţii privind activitatea Partidu
aliste, în mobilizarea efortu
lui Comunist Român, a TANU rilor întregului popor pentru
Curajoasa expediţie pio — A fost minunat! — ex şi Afro—Shirazi, precum şi realizarea acestui obiectiv.
căpitanul
expediţiei,
clamă
nierească „Maris ’72“ s-a pionierul Dorin Adam. Difi în legătura cu probleme de Au fost reafirmate solidari
Cincinalul în patru ani şi jumătate lung, fără pulbere, pe un cultăţile întîlnite. le-am în ţii politice internaţionale, a tatea şi ataşamentul profund
un
drum
încheiat.
După
interes comun
din sfera vie
faţă de lupta justă dusă de
vins vitejeşte, pînă şi „cior-
da lină (dar înşelătoare u-
neori) a Mureşului, după cişul“. Copiii rîd. Văzîn- luptei popoarelor împotriva popoarele africane pentru a-
imperialismului, colonialismu
zile toride sau averse de du-ne nedumerirea, ni se lui şi neocolonialismului, pen părarea şi consolidarea inde
ploaie, cei 13 pionieri de la dau explicaţii. „Dincolo de tru libertate, independenţă na pendenţei nationale, pentru
Şcoala generală nr. 1 din Ilia, cînd ni s-a întors plu ţională, pentru pace şi pro lichidarea grabnică şi defini
Deva s-au reîntors acasă. ta. moş Mariş. cîrmaciul, gres. tivă a dominaţiei colonialis
Iniţiativele muncitoreşti se plută construită de copii — ne-a spus că această difi Cele două părţi au consem nialiste, a politicii de apart
te, contra practicilor néocolo
Expediţia. pe Mureş cu o
cultate se numeşte „tortiş".
urmărită de părinţi, de pio Noi am botezat-o „ciorciş". nat cu satisfacţie că relaţiile heid şi discriminare rasială.
cordiale de stimă, prietenie şi
nieri, de numeroşi cititori Şi n-a fost zi să nu ni se colaborare dintre P.C.R. şi S-a subliniat importanţa de
materializează în fapte deosebite prin intermediul acelui sui- rezerve, un... „ciorciş". partidele TANU şi Afro—Shi osebită a aşezării raporturilor
generis serial, publicat în — Cum s-a comportat e- razi, dintre Republica Socia între state pe baza egalităţii
coloanele acestui ziar, prin chipajul ? listă România şi Republica U- în drepturi, a respectării in
suveranităţii
şi
dependenţei
transmitea
Toţi ca unul. şi unul
echipajul
—
„Cel puţin 100 ml pe lună care cele mai interesante ca toţi. Mai cu seamă în cli nită Tanzania cunosc o dez nationale, a neamestecului în
zilnic
voltare ascendentă şi multila
file din jurnalul dc bord — pele grele. terală în interesul celor do treburile interne şi avantaju
se înscrie printre temerare Secundul — Ileana Chi uă popoare, al tuturor forţe lui reciproc, recunoaşterii
la lucrările de pregătiri“ le acţiuni pioniereşti ale a- chirez — remarcă: „Am a- lor antiimperialiste, al tutu dreptului fiecărui popor de
nului ’72. Mai căliţi. mai
vut foarte mult de lucru, a-
a-şi alege liber calea dezvol
sănătoşi, mai îndrăzneţi, vind în vedere greutăţile ror popoarelor care au păşit tării, în conformitate cu aspi
pe calea unei dezvoltări de
In majoritatea unităţilor fectiv la edificarea societă membrii echipajului au so pe care ni le-a rezervat sine stătătoare. raţiile şi interesele sale le
economice clin judeţul nos ţii socialiste multilateral- sit, simbătă seara, acasă aş drumul, cît şi ordinea ce gitime.
tru au fost lansate în pri dezvoltate. teptaţi în gara Deva de cei trebuia menţinută, dar toţi In acest context, tovarăşul
mul an al cincinalului 1971 Alte colective de muncă dragi cu emoţie, cu flori şi s-au prezentat la înălţime“. Nicolae Ceauşescu a evocat Ambele părţi au apreciat că
—1975 mai multe iniţiative şi-au investigat inteligenţa urări de bun-venit. Intre Corina Drăgan. musul e- cu satisfacţie vizita efectuată vizita delegaţiei TANU —
— forme ale muncii politi tehnică în acest an, au că felicitări şi îmbrăţişări se chipajului. cel mai tînăr în primăvara acestui an în Afro—Shirazi constituie o con
ce de masă deosebit de e- utat şi au găsit noi forme membru al expediţei .Ma Tanzania, convorbirile avute tribuţie la întărirea relaţiilor
ficiente, care au impulsio de muncă prin care au ob împărtăşesc impresii, bucu ris ’72“. împărtăşeşte buni- cu preşedintele Iulius K. de prietenie şl colaborare din
nat activitatea productivă, ţinut rezultate deosebite. ria reîntoarcerii se întâlneş Nyerere, cu alţi conducători tre P.C.R. şi TANU şi Afro-
au condus la creşterea efi Ne vom referi în aceste te cu nostalgia uneia dintre LUCIA LICIU tanzanieni, întîlnirile pline de Shirazi, dintre poporul român
cienţei economice. Directi rînduri la iniţiativa destoi cele mai îndrăzneţe expedi căldură cu populaţia acestei şi poporul tanzanian, dintre
vele Congresului al X-lea nicului şef de brigadă Con ţii. (Continuare în pag. a 2-a) ţări. Republica Socialistă România
al P.C.R. şi-au găsit deplină stantin Grădinaru, de la mi Ambele părţi şi-au reafir- şi Republica Unită Tanzania.
reflectare în aceste iniţiati na Uricani, care i-a chemat
ve, au găsit în ele expresia la întrecere pe toţi ortacii
unanimei angajări şi mobi din minele Văii Jiului de
lizări ale oamenilor muncii, a realiza la lucrările de
ca răspuns la chemarea In întreg judeţul, Ziua minerului a
____________ partidului ca fiecare salari G. DUMITRU In pagina
Comunistul Ioan Ioaneş, de la secţia sculărie a F.C. Orăştie, at din toate domeniile de
lucrează, pe o maşină modernă de găurit prin coordonate, eu care activitate să contribuie e- (Continuare in pag. a 2-a) fost sărbătorită cu entuziasm
execută lucrări a« - înaltă - tehnici tatei
a IV-a si hotărîrea de a obţine noi succese
r 0%
Minerii deveni au extras peste însemnate întregul nostru popor a sărbă recorduri semnificative obţinu centrul oraşului Brad etc. au
Duminică, 6 august 1972,
constituit locuri de petrecere
te în abataje şi pe toate fron
depăşiri torit Ziua minerului - sărbă turile subterane de lucru. Iar şi voie bună în care au po
plan însemnate cantităţi de minereu de plan SPORT toarea celor care scot din alaltăieri au cinstit aceste familiile ior. Alte familii de
posit mulţi mineri împreună cu
nepreţuitele
succese prin cintec şi voioşie,
comori
adîncuri
prin bucuria datoriei împlini
duminică în diverse cabane
economia naţională a patriei.
DEVA. Colectivul de mineri al E.M. Deva împreună cu întregul detaşament mineresc SIMERIA. Colectivul de cărbune şi minereu pentru te. Artiştii hunedoreni au evo mineri şi-au petrecut ziua de
a obţinut, în ultima perioadă. însemnate suc al ţării, minerii deveni şi-au sărbătorit, du de muncitori, tehnicieni Minerii, puternic detaşament luat, vineri şi simbătă, pe di turistice din judeţ. Fie că i-a
cese la producţia de minereu extras şi prelu minică, ziua lor. Fie că şi-au dat întîlnire în şi ingineri de la între al clasei noastre muncitoare, ferite scene din judeţ, în să găsit la serbări cimpeneşti de
crat. O serie de factori au stat la baza aces diverse locuri de agrement, fie că au petre prinderea de industriali au întîmpinat ziua lor, aşeza lile caselor de cultură, prezen- o rară frumuseţe ori în parcu
tor rezultate care fac cinste harnicului co cut în mijlocul familiilor, minerii s-au simţit, zare a laptelui din Si- Echipa de tă în acest miez fierbinte de tînd bogate programe artisti rile şi grădinile publice ale
lectiv al minerilor deveni : aplicarea noii me ca întotdeauna, în bună dispoziţie, voioşie şi meria a reuşit ca pînă vară, cu rezultate de presti ce în faţa şi în cinstea mine cetăţilor, Ziua minerului a în
tode de exploatare (cu surpare în subetaje), entuziasm. în luna iulie inclusiv, a giu în activitate, cu hotărîrea rilor hunedoreni. Toate casele mănuncheat bucuria şi veselia
mecanizarea completă a operaţiilor de încăr Merită subliniat faptul că aceşti harnici anului curent, să obţină neţărmurită de a munci cu de cultură şi cluburile munci acestor harnici oameni, dorin
care şi transport, creşterea intensivă a pro stăpînitori ai adîncurilor au adus prinos zi rezultate meritorii. Ast tenis a abnegaţie şi devotament pen toreşti din Valea Jiului au or ţa lor unanimă de a cinsti
ductivităţii muncii, simultan cu reducerea e- lei lor un buchet semnificativ de realizări şi fel, producţia globală a tru înfăptuirea sarcinilor tra ganizat manifestări artistice, prin fapte de glorie încrederea
fortului fizic etc. Dar cel mai de seamă fac fost depăşită cu 6 la su sate de istorica Conferinţă Na cîntece şi jocuri populare, pen care le-o acordă partidul nos
tor în această direcţie a fost cel uman ; con fapte. Numai la mina Deva, în ajunul sărbă tă, iar producţia marfă ţională a partidului. tru minerii şi familiile lor din tru comunist şi grija tot mai
ştiinciozitatea cu care minerii îşi execută, torii, s-a realizat o depăşire a planului cu 12,23 cu 7 Ia sută. Sporurile Alături de stăpînitorii a- Bărbăteni, Uricani, Aninoasa, mare ce le-o poartă. Cu gîn-
zilnic, activitatea, folosirea eficientă a tim la sută. S-au evidenţiat brigăzile conduse de obţinute Ia aceşti indi României s-a dîncurilor din întreaga Româ Petrila, Lonea, Vulcan, Dîlja, dul la ei şi la abatajele lor în
pului de lucru, entuziasmul creator prin care minerii : Mircea Bolunduţ, Roman Tămaş, catori sînt rezultatul e- nie, minerii hunedoreni au a- Paroşeni şi Livezeni. Punctele florite de fapte eroice, le
minerii răspund faptic chemării partidului şi fortului conjugat al a- dus, prinos de ziua lor, bu de agrement de la Strei (De transmitem din inimă, acum ca
traduc în viaţă sarcinile trasate de Confe Constantin Militam, Roman Petruţ, Petru cestui harnic colectiv de chete de fapte şi realizări, de va), Sterminos (Uricani), Va şi alaltăieri, tradiţionalul :
rinţa Naţională a partidului. Groza, Vasile Damian şi multe alte brigăzi. muncă în frunte cu co calificat lea Morii (Vulcan), parcul din „Noroc bun I".
muniştii, al măsurilor de
organizare mai judicioa
Record la avansarea să a producţiei. S-au e- In fiecare cooperativă agricolă să fie
videnţiat, între alţii, în
această bătălie pentru finala „Cupei
satisfacerea nevoilor pi
lucrărilor de pregătire eţei cu produse lactate
de calitate şi din abun
denţă salariaţii: Remus Davis“ ÎNSILOZ A TE CANTITĂŢI
LIVEZENI (de la trimisul nostru special). la Uricani de Constantin Grădinaru, care de Bertoiu, Maria Manea,
Aici la noua mină Livezeni unde se pregă monstrează faptic posibilitatea executării a Vasile Petruţescu, Cor
teşte ca primul abataj să intre în funcţiune 100 ml galerii de pregătire în medie pe lună nelia Beca, Miron Biscă-
înainte de 23 August, eforturile converg la şi pe brigadă. reanu şi alţii. In vede SPORITE DE FUR AIE!
unison. Sarcjnile izvorîte din lucrările Con Şeful de brigadă Constantin Peloiu de la rea obţinerii, în continu
ferinţei Naţionale a partidului, dorinţa mine Livezeni se află într-un adevărat „dialog de are, a unor sporuri de
rilor de a întîmpina ziua eliberării patriei la distanţă“ cu iniţiatorul chemării. In ajunul producţie, în întreprin
şi cea de-a 25-a aniversare a proclamării sărbătorii Zilei minerului, acesta cu brigada dere se vor lua măsuri VUE MEA
Republicii cu rezultate semnificative găsesc pe care o conduce a realizat un nou record de extindere a spaţiului Una din cele mai importan unitate a reuşit să obţină o în acest scop fînul natural
un viu corespondent în faptele minerilor. la lucrările de pregătire şi avansări. Noul de depozitare a laptelui te căi de conservare a fura producţie mare de lucernă şi nutreţurile cultivate. Asii
Iniţiativele minereşti din Valea Jiului, record este de 129 ml realizaţi într-o singură îmbuteliat, de extindere jelor verzi, la îndemîna ori masă verde datorită faptului rarea unei baze furajere
lansate de Petru Roman, Constantin Grădi lună, ceea ce depăşeşte cu 24 ml vechiul re a capacităţilor de pro PENTRU 24 DE ORE cui, este prepararea silozului că întreaga suprafaţă a fost respunzătoare este impusă
naru şi Petre Constaniin —- fiind considerate cord. ducţie, măsuri care vor şi a semisilozului. In acest fel, fertilizată cu îngrăşăminte chi avîntul pe care-1 va lua cr
ca mijloace practice de a da ţării cît mai mult Este o realizare care onorează munca bri înscrie unitatea pe co Vremea e în curs de amelio pe lîngă faptul că se asigură mice. Atît după prima coasă, terea animalelor în toate u
cărbune — au fost preluate încă de pe a- găzii lui Constantin Peloiu, un răspuns faptic ordonatele realizării rare, cu cerul temporar acope nutreţuri mai bogate în sub cît şi după a doua coasă s-au tătile agricole socialiste. In
rit. Local va mai ploua slab.
cum de minerii celei mai tinere exploatări Ia angajamentul minerilor de Ia Livezeni de prevederilor _ actualului Vînt slab pînă la potrivit din stanţe nutritive, acesta este şi aplicat doze de îngrăşăminte nul tare vine şi în următo
din Valea Jiului. a pune în funcţiune cit mal repede primul cincinal intr-un timp nord. Temperaturile minime un mijloc important pentru de cîte 150 kg azotat şi 100 efectivele de animale '
Nu o să mă refer la toate iniţiativele ci mai scurt. vor fi cuprinse între 10 şi 12 sporirea producţiei de carne şi kg superfosfat la hectar. In creşte în mod simţitor, în a
maximele
între
grade,
iar
13
numai la una singură şi anume cea lansată abataj. şi 21 grade. Dimineaţa, izolat lapte. Sînt multe unităţi din prezent se execută a treia laşi timp va trebui să s
L ceată. judeţul nostru care, manifes- coasă. Este un exemplu care reasca şi producţia anima
tînd preocuparea cuvenită demonstrează că şi în condiţii ră. Ponderea producţiei e
pentru realizarea unor nutre de neirigare se pot obţine pro maliere in totalul produc
mai devreme, dînd astfel posi PENTRU URMĂTOARELE ţuri de bună calitate, bogate ducţii bune atunci cînd există globale agricole trebuie să
electricienilor
să-şi
bilitate
Constructorii Numărătoare inversă pe înceapă şi aici activitatea. DOUA ZILE mă şi un gust plăcut, au luat interes şi preocupare din par jungă — aşa cum se arată 1
în substanţe nutritive, cu aro
tea consiliilor de conducere şi
hotărîrile Conferinţei Na
La toate lucrările amintite
şantierul furnalului nr. 9 început lucrul în acelaşi ritm cerul schimbător. călduroasă, cu măsuri şi au însilozat încă a specialiştilor din cooperati nale a partidului — la pe
s-a lucrat de zor duminică, a
Vremea
devine
!
de pe acum însemnate canl -
vele agricole.
50 la sută. In judeţul nosl
Izolat,
va
însemnate cantităţi de trifo-
tăţi de furaje verzi.
işi amplifică După ce s-au consultat în castelul de apă, la staţia de şi ieri, va continua la fel pî est. Temperaturile minime vor puşnic s-au însilozat 580 tone liene, secară şi ierburi au avînd în vedere condiţiile
ploua slah. Vînt slab din nord-
vorabile dezvoltării zootel
Aşa de pildă, la C.A.P. Lă-
nă cînd noul furnal al Hu
fi cuprinse între 10 şi 14 gra
fost însilozate şi de către alte
ei, această pondere trebuie
tre ei, constructorii au prelun
de, iar maximele între 20. şi 25
multe alte- lucrări importante,
git săptămîna de lucru înche pompe, la coşul de fum, la nedoarei va produce fontă. Şi grade. de lucernă obţinută de la pri cooperative agricole de pro fie mult mai mare. Atinge
ducţie. La C.A.P. Dobra s-au
ziua aceasta nu e prea de
acestui obiectiv nu se po
ma şi a doua coasă de pe o
iată cu ziua de duminică, au
Şi un angajament luat de echi
strădaniile venit în majoritate la şantier, pa lui Mihail Milotin care parte. Toţi constructorii ştiu suprafaţă de 15 ha. Această însilozat 275 tone trifoi şi rajere corespunzătoare d
fără asigurarea unei baze
acpşt lucru şi depun eforturi
sparcetă, iar la C.A.P. Rapol-
înaltă coşul de fum de 100
au muncit cu dăruire, ureînd
cotele la un mare număr de metri, în cinstea zilei de 23 susţinute pentru a-şi respecta tu Mare 120 tone secară masă voltării în perspectivă a z
angajamentul asumat — ca
tehniei. Organele şi organ
verde şi ierburi. Sînt însă nu
Cu fiecare zi ce trece, fur lucrări. August : ei s-au consultat şi furnalul să funcţioneze înain meroase unităţi agricole socia tiile de partid trebuie să tr
nalul nr. 9 de la Hunedoara Ieri dimineaţă, tovarăşul au hotărît să finalizeze integral te de termenul prevăzut în liste care dispun de mari po că de îndată, avînd în ved
îşi defineşte conturul final. E- Toma Brăgău, secretarul or lucrarea pînă la data de 19 grafice. Pentru aceasta se ac sibilităţi pentru prepararea si sarcinile deosebite ce se |
forturile îngemănate ale con ganizaţiei de partid a şantie august, în condiţiile obţinerii tivează cu toată energia, ho lozului şi semisilozului, dar de partid în domeniul ere:
structorilor, montorilor, insta rului nr. 1, ne-a comunicat cî- unei calităţi superioare. Fără tărît, pe toate planurile. Au care nu au întreprins pînă în rii animalelor, la acţiuni
latorilor, electricienilor, ale teva amănunte interesante le îndoială că, şi de data asta, fost suplimentate şi forţele de prezent nimic în această pri tărîte pentru ca în fiec
celorlalţi oameni de pe şan gate de munca entuziastă a harnicii echipieri ai lui Mihail muncă, cu. meseriaşi, din ca vinţă. Cooperative agricole ca cooperativă să se valorii
tier contribuie deopotrivă la constructorilor, de angajarea Milotin se vor tine de cuvînt. drul combinatului, au fost lu cele din Livadea, Pui, Clopo- cît mai eficient toate surs
înălţarea acestui mare obiec lor de a finaliza înainte de Un alt succes demn de con ate măsuri speciale de organi tiva, Densuş, Rîu de Mori, Să- de nutreţuri.
tiv siderurgic, prin care va termen marele obiectiv indus semnat : angajamentul con zare ia muncii la toate puncte laşu de Sus, Ostrov, Rîu Băr In această privinţă corn
spori considerabil producţia trial : structorilor era să termine ca le de' lucru, aşa că există toa bat şi multe altele, care dis tele comunale de partid
de fontă a Hunedoarei. Ei şi-au — Deosebit de intens se bina de comandă de la cen te premisele ca obiectivul să pun de mari suprafeţe de fî- consiliile populare trebuie
intensificat strădaniile în a- lucrează la castelul de apă de trala electrotermică nr. 3 fie finalizat în timp optim. Şi naţuri naturale, nu au făcut vegheze pentru a se recolt
ceste zile, hotărîti să urgente 5 000 mc, la care lucrările sînt ieri, 7 august. Dar, printr-o nu doar premisele, dar şi ho- nimic pentru însilozarea finu conserva în întregime prod
ze terminarea lucrărilor, să încă rămase în urmă, fată de muncă susţinută, bine orga tărîrea unanimă a oamenilor. lui natural în stare verde. Dat tia de furaje. Ele trebuie
raporteze noi succese în cin graficele de execuţie, la cen nizată, constructorii de aici fiind timpul ploios, care îm ia măsuri pentru ca în fie
stea zilei de 23 August. trala electrotehnică nr. 3, la au terminat lucrările cu o zi DUMITRU GHEONEA piedică uscarea finului, este re unitate să se însilozi
cu atît mai recomandabil — cantităţi mult mai mari di
m avîndu-se în vedere avantaje cele prevăzute în plan, av
le însilozării — să se treacă du-se jn vedere posibilităl
Angajamente concrete «Realizări de prestigiu a Iniţiative valoroase Fapte eroice le din împrejurimile oraşului minier Lupeni. cît mai grabnic la prepararea mari de care dispun în ac
Blocuri zvelte, moderne, se iau parcă la întrecere cu înălţimi
Foto : V, ONOIU unor cantităţi cît mai mari de an toate cooperativele agrii
siloz şi semisiloz, folosindu-se le de producţie.