Page 26 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5468 ® MARŢI 8 AUGUST 1972
2
rr" caesaiBaBBOMggBssgawgawBMEaBMBBZB

Aflaţi cu treburi la Bcriu —
localitate cunoscută In toată ţa­
ra pentru talentul bărbaţilor
care ştiu să Interprctozc un
dans vechi : căluşarul aşa cum
l-au jucat şl străbunii străbu­
nilor lor, ncalterat, vioi, gTa-
ţios — am beneficiat de clipa
de răgaz a unui om din părţile
locului pentru a discuta despre
ţei Naţionale a partidului, con­ PROIECTUL LEGII FINANŢELOR
cetăţenii din comună, despre
realizările lor. Era Imediat după
Dezbatere ampli, exigentă pen ferinţă care marc dat oamenilor
Conferin­
lucrărilor
terminarea
lc-a
şi
încredere
in
mai
o
astfel
viitor,
Ion Manolescu, că fiu interlocutorul
ţăran,
de
crescut şi educat in anii socia­ la Un vast program de
perfecţionare a producţiei de fontă cooperativa agricolă de produc­
lismului,
astăzi
inginer
şef
ţie din Beriu, a dorit Bă ne
descrie in marc drumul pe ca­
re l-au parcurs de la Înfiinţa­
re şi pînă acum membrii coo­
ne-am
cînd
Adunarea generală a furna- pentru calitatea şi eficienţa oale de 30 tone spunea : Petre Cara, şl mulţi alţii. Toţi peratori. bl „La data familie aveam perfecţionare economico-
unit
marea
liştilor din schimbul C de la muncii. — Am greşit şi noi o dată şi au căutat să sublinieze . atri­ o avere obştească dc numai
secţia I furnale a Combina­ După ce a analizat unele am fost sancţionaţi. Nu sînt butele care revin colectivului 8(1 000 ici. Era puţin dar ni se
noi
tului siderurgic din Hunedoa­ deficienţe care există în sec­ supărat pentru acest lucru. în acest semestru şi în anul părea mult. Ştiam că ca de cifra
totul
depinde
pentru
ra a confirmat încă o dată ţie, vorbitorul a propus co­ Cei care provoacă pagube pro­ viitor. să se mărească. Acum avem o socială a ţării
răspunderea şi competenta cu mitetului oamenilor muncii ducţiei trebuie să suporte con­ Prin felul cum s-a desfăşu­ avere obştească de 3 500 000 iei
care harnicii furnalişti acţio­ din combinat să ia măsuri secinţele. Este o cerinţă a rat adunarea generală, furna- şi creşte pe, zi ce trece. '
discuţiile
Din
cu
purtate
in­
nează pentru dezvoltarea şl pentru ca fabricile de aglome­ muncii noastre. liştii din schimbul C au dove­ ginerul şef am aflat că aceas­
perfecţionarea producţiei de rare să asigure furnaliştilor Recunoscînd muncitoreşte a- dit că nu se mulţumesc cu tă cooperativă deţine mai mul­ Proiectul Legii finanţelor rlaţilor tehnico-admlnlstratlvl. vede sancţiuni în cazul ne-
fontă. Dialogul de lucru care numai minereu aglomerat de tît propria vinovăţie cit şi va­ ce au realizat pînă acum de­ te sute de hectare de teren, se înscrie în actuala eta­ In articolul 89 cu privire respectărll clauzelor contrac­
a avut loc a definit valoa­ bună calitate. Subliniind une­ loarea ajutorului dat de colec­ şi realizările lor reprezintă a- din care in acest an 270 au pă de dezvoltare ca o mă­ la finanţarea şl creditarea tuale, precum şi pentru ne­
fost
cu
însăminţate
grlu,
145
rea succeselor obţinute, dar le aspecte în legătură cu tiv, maistrul Fechete s-a an­ devărate recorduri şi că vor cu porumb, 40 cu cartofi, 25 cu sură deosebită, menită să cercetării ştiinţifice se ara­ plata în termen a produse­
mai ales obligaţiile care re­ să facă mai mult, să realize­ legume şi multe alte culturi. acţioneze sistematic în di­ tă că ministerele, celelalte lor, apreciem că prevederile
vin colectivului pentru înde­ ze cincinalul înainte de ter­ recţia mobilizării unităţilor organe centrale de stat, co­ cuprinse în acest articol ar
plinirea exemplară a sarcini­ men. Pentru atingerea aces­ socialiste, îndeosebi a celor mitetele executive ale consi­ putea conduce la unele re­
lor trasate de Conferinţa Na­ Adunări generale tor scopuri nu s-a făcut eco­ XTS din sfera producţiei mate­ liilor populare, centralele In­ percusiuni negative în acti­
ţională a partidului. Muncito­ nomie de critică şi propuneri. riale, pentru folosirea inte­ dustriale şl unităţile asimi­ vitatea economică a mai
rii, tehnicienii şi inginerii din Cauperistul Nicu Barbaţi, se­ grală şi cu randament spo­ late acestora, precum şi în­ multor întreprinderi care
secţia amintită au produs a- ale oamenilor muncii cretarul organizaţiei de par­ rit a potenţialului economic treprinderile beneficiare ale practic nu au nici o vină.
nul acesta 5 200 tone de fon­ tid din schimbul C, a propus Şapte de care dispun, îndeplinirea rezultatelor activităţii de Mă gîndesc la toate impli­
tă peste prevederile planu­ ca fiecare inginer şi tehnician şi depăşirea sarcinilor de cercetare ştiinţifică au obli­ caţiile pe care le creează pro­
lui, au redus consumul de din secţie să rezolve, în tim­ plan privind volumul, struc- gaţia valorificării cît mal cesul din ce în ce mai larg
cocs cu 9,3 kg pe tona de sprijinul pe care trebuie să-l gajat să evite situaţiile de ge­ pul liber, măcar o problemă ra şi calitatea produselor, repede a cercetărilor, prin al cooperării între unităţile
fontă şi au realizat, numai în acorde alţi furnalişti, dezba­ nul amintit. El a criticat însă tehnică. La rîndul său, furna­ reducerea cheltuielilor de introducerea în practică a noastre economice.
primul semestru, 5 720 000 lei e- terile s-au canalizat spre atri­ conducerea secţiei şi condu­ listul Titu Rentea a su­ producţie, obţinerea de re­ rezultatelor obţinute şl ge­ Propunerea noastră este
conomii din reducerea cheltu­ butele care. revin colectivului cerea combinatului pentru gerat conducerii secţiei să mecanizatori zultate superioare care să neralizarea aplicării cercetă­ deci ca acest articol să fie
ielilor de producţie. Partici­ de muncă din secţie şi au faptul că nu asigură o aprovi­ acţioneze cu mai multă hotă- asigure creşterea rapidă a rilor încheiate cu rezultate pus de acord cu legea con­
panţii la dezbateri au apreci­ cristalizat soluţii de perfecţio­ zionare corespunzătoare cu rîre pentru realizarea unor venitului naţional. Cu alte pozitive, urmărind realizarea tractelor şl Hotărîrea Consi­
at succesele dobîndite dar au nare a muncii. Cu o lună în piese de schimb. măsuri de protecţia muncii şi cuvinte, finanţele sînt che­ în termen cît mal scurt a liului de Miniştri nr. 306 din
căutat mai mult să descopere urmă, la furnalul nr. 4 s-a pro­ pentru ca fiecare salariat să-şi mate să contribuie într-o ciclului cercetare-prolectare- 1970.
rezervele care trebuie valori­ dus un deranjament datorită La unele deficienţe în a- facă datoria şi să fie remu­ si destinele măsură mai mare la aşeza­ productie.
Pornind de la experienţa
ficate. căruia s-au pierdut 1 500 tone provizionare s-a referit Nico- nerat în raport cu munca de­ rea întregii activităţi econo­ Considerăm că acest arti­ pozitivă acumulată pînă a-
lae Cibu şi alţi vorbitori, Timp
— Avem posibilităţi să rea­ de fontă. Deşi la vremea res­ pusă. In ansamblul ei aduna­ mice pe criteriile unei I- col ar trebui completat în
lizăm cincinalul mai devre­ pectivă vinovaţii au fost sanc­ de cîteva ore, cît a durat adu­ rea generală a confirmat că nalte rentabilităţi, să ducă sensul că ar fi necesar să se cum, tinînd seama de cerin­
ţa obiectivă de întărire în
me — a spus Gheorghe Du­ ţionaţi, ei n-au fost scutiţi de narea generală a oamenilor Jurnaliştii de la secţia I sînt la întărirea şi perfecţiona­ stabilească răspunderea in­
mitru, preşedintele comitetului critica adunării generale. Dar muncii, au vorbit maistrul Du­ hotărîţi să-şi amplifice proprii­ lor rea continuă a gestiunii e- stitutului de cercetare — continuare a rolului şi func­
sindicatului din secţie. Tre­ ajutorul colectivului a fost bi­ mitru Godin, prim-topitorul le succese, să dea fontă mai conomice. sau a beneficiarului, după ţiilor finanţelor, de perfecţio­
buie să întărim însă mai mult ne înţeles atît în acest caz cît Alexandru Bucur, furnalistul multă, de bună calitate şi la La articolul 50 al proiec­ caz — în condiţiile în care nare a întregii activităţi fi­
disciplina şi să sporim răs­ şi în altele. Maistrul Gheor­ Rentea Titu, cauperistul Vic­ preţ cît mai redus. tului de pildS se prevede tema de cercetare nu îşi a- nanciare şl bancare în ve­
punderea fiecărui salariat pen­ ghe Fechete, care a contribuit tor Gavrilă, locţiitorul secre­ că unităţile economice tre­ tinge parametrii scontaţi din derea realizării obiectivelor
tru bunul mers al producţiei, indirect la perforarea unei tarului comitetului de partid, T. ARDELEANU buie să plătească băncilor vină acestora. politicii financiare, moneta­
Inginerul ne spunea eă muta­ dobînzi pentru creditele re şl valutare a ţării consi­
--------------------------»--------------------------------------——----------------------------------------------------------------------------------------------- ţii notabile s-au produs nu nu­ primite şi comisioane pen­ Am mai avea o propunere
mai in cadru] unităţii agricole. tru serviciile ce li s-au referitoare la articolul 138 derăm că actualul proiect al
Cooperatorii, gospodăriile lor care prevede că unităţile e- Legii finanţelor odată cu
individuale au cunoscut In a- prestat de bănci, subliniin- conomlce au dreptul să sus­ transformarea lui în lege,
„Cel pţifin 100 mS pe ceşti ani de mucă continuă o du-se că pentru creditele pende livrările de produse, îşi va aduce o contribuţie
In
restante unităţile economice
Îmbunătăţiri.
pri­
seamă
dc
mul rind s-a schimbat ia oa­ plătesc dobînzi majorate. executările de lucrări sau la înfăptuirea programului
viaţă.
meni au concepţia despre numai Pentru a stimula ordinea prestările de servicii către Partidului Comunist Român
rămas neinnoite
Aici
Sună Sa lucrările cîntecele bâtrlneşti, Jocurile şi şi disciplina în rîndul sala­ beneficiarii care, întîrziind de dezvoltare economico-so-
în mod repetat plata, le cre­
cială a tării, de construire a
costumele populare. In rest, riaţilor ce se fac vinovaţi de
totul poartă amprenta noului. „naşterea* creditelor restan­ ează greutăţi financiare. A- societăţii socialiste multila­
Pînă şi deprinderile. te, propunem ca o parte din cest aspect care contravine de teral dezvoltate şi de trecere
de pregătiri" şef Printre alte discuţii inginerul dobînzlle majorate plătite fapt cu disciplina contractu­ treptată la comunism.
şapte
despre
vorbit
ne-a
localnici, foşti ţărani, In viaţa de către unităţile socialiste ală, cu însăşi disciplina fi­
cărora, după ce-au intrat In nanciară trebuie curmat. In­ IOAN PUICAN
(Urmare din pag. 1) ale minei Uricani să-şi rea­ cooperativa agricolă de produc­ pentru creditele restante să
!
lizeze lună de lună, de la ţie, s-au produs numeroase f e suportate din gratificaţi- să, pentru motivul că actua­ şef de serviciu la Sucursala
pregătiri ' o înaintare de cel începutul anului, sarcinile sensuri noi. Era vorba de me­ ile anuale ce se cuvin sala- la lege a contractelor pre­ Deva a Băncii Naţionale
puţin 100 ml pe lună. La de plan, menţinînd această canizatorii Ion Murgoi, Iosif
baza acestei hotărîri au stat mină pe loc de frunte în Popa, Ion Polgar, Stoian Sa-
rezultatele foarte bune obţi­ rîndul unităţilor economice moiiescu, Ion Trosan, Miron
nute de brigada lui Con­ similare din Valea Jiului. Tomuţa, Ion Firidon şi Nicolae Prevedere chibzuită cu privire la acordarea
Lor,
Damian.
prin
de
secţia
stantin Grădinaru în lunile De notat că rezultatele bu­ mecanizare, li s-au încredin­
trecute, a stat puterea de ne dobîndite de minerii U- ţat tractoare şi alte mecanis­
dăruire şi de mobilizare a ricaniului au fost obţinute me complicate cu care sint
dotaţi.
oamenilor din această tină- pe seama creşterii randa­ Cei şapte fraţi Intr-ale me­
ră dar harnică brigadă. mentelor în abataje, prin seriei au dovedit de-a lungul şi restituirea creditelor speciale
Muncind cu pasiune şi talentul şi hărnicia oameni­ anilor că slnt capabili să fa­
dăruire, cu hotărîrea de a-şi lor, prin organizarea su­ că,'lucruri mari. faţă Cu de nemărgi­ * -
nita
pămint,
dragoste
onora exemplar sarcinile perioară a producţiei la care nu piere niciodată, ei e- ce _Caşi,.-în aU^.-unitătLeconpţ *'££%• ordinii în mînujrea bat rambursarea se putea exe-'
de plan, de a transpune în fiecare loc de muncă, rea- xccută cele mai complicate mice ale judeţului şi la I.ÎS4. nului public şi accentuarea cuta în două etape de cîte
fapte hotărîrile Conferinţei lizîndu-se cîştiguri medii munci in cooperativă, altădată Barza proiectul Legii finan­ răspunderilor în toate unită­ 3 luni. Prevăzîndu-se în no­
grele şi istovitoare pentru ţă-
Naţionale şi ale Congresu­ de 170—208 lei pe post de rani. Şi nu fac niciodată lu­ ţelor a fost studiat cu aten­ : ţile socialiste. ul proiect o singură etapă de
— In această lună avem I
lui al X-lea al partidului, miner cruri de mintulală. împreună ţie. Cadrele noastre de spe Chibzuit şi realist, proiec­ 6 luni în rambursarea credi­
Constantin Grădinaru şi or­ ară, seamănă, Împreună intre- cialişti cuprinse în serviciile tul aduce o mulţime de pre­ tului special considerăm —
tacii săi au obţinut în acest sarcini mari, dar deosebit ţin culturile. Cînd e Ia strln- financiare şi de contabilitate vederi noi, prin care se întă­ vorbind în situaţia întreprin­
an rezultate foarte bune în de mobilizatoare, pe deplin sul recoltei, lşl iau cu ci şi se află în prezent angrenate reşte scopul fundamental al derii noastre — că se pot
nevestele.
Soţia
lui
Murgoi,
muncă. In luna iulie ei au realizabile — spunea ingi­ Maria, a lucrat an dc an ală­ în elaborarea unor pro­ finanţelor şi al celorlalte pîr- lichida mai rapid imobiliză­
realizat o avansare de 134 nerul Nicolae Nicorici, di­ turi de bărbat pe combină. Nu­ puneri cu corespondent di­ ghii economice. Una dintre rile de mijloace circulante,
ml la lucrările de înainta­ rectorul Exploatării minie­ mai in acest an n-au fost îm­ rect în activitatea întreprin­ noile prevederi se află şi în că se poate crea o garanţie
Murgoi
re, ceea ce înseamnă o de­ re Uricani. Rezultatele ob­ preună la o recoltat. Ion modernă, derilor miniere şi neprevăzu­ articolul 52, care specifică că adevărată de rambursare a a-
primit
combină
a
păşire de 34 ml a angaja­ ţinute în luna iulie ne dau o „Glorie“ care nu mai are ne­ te în proiectuj dat publicită­ „în cazul în care o unitate cestuia.
mentului ce stă la temelia certitudinea că ele vor fi voie dc nici un membru coo­ ţii. Opiniile noastre formula­ economică şi-a imobilizat o Este o prevedere judicioa­
te pînă acum evidenţiază
iniţiativei lansate cu două amplificate în acest august, perator. Şi soţiile celorlalţi me­ rolul finanţelor şi al pîrghii- parte din mijloacele circulan­ să care credem că ar tre­
luni de zile în urmă. Aces­ cînd toţi minerii noştri sînt canizatori : Eleonora Samoiles- te, din care cauză nu mai bui completată şi cu respon­
cu, Elena Firidon, Opreana To­
tei chemări i-au răspuns cu muţa, Zamfira Polgar, Tănăsia lor economico-financiare în poate efectua în mod curent sabilităţile ce revin conduce­
entuziasm alte trei brigăzi de hotărîţi să întîmpine cu Popa, Magdalena Damian lu­ dezvoltarea economiei naţio­ plăţile, banca îi poate acor­ rilor unităţilor economice, cu
la mina Uricani — cele succese de seamă glorioasa crează împreună cu bărbaţii nale, diversificarea producţi­ da, la cerere, în mod excep­ obligaţiile lor, pentru ca pe
conduse de Victor Rînzescu. aniversare a eliberării pa­ lor. ei, creşterea complexităţii ţional, un credit special, cu toată durata eredităţii spe­
proceselor economice, lărgi­
Şi, dacă in această coopera­
Mihai Ceucă şi Gheorghe triei. Alte trei brigăzi de tivă bărbaţii şi femeile mun­ rea atribuţiilor şi competen­ condiţia ca unitatea respec- < ciale să fie interesate de în­
Scorpie — fiecare reuşind la lucrările de înaintare îşi cesc împreună, o^ fac pentru eă ţelor întreprinderilor, precum iivă să ia măsuri care să du­ lăturarea cauzelor care au
să obţină în luna Conferin­ analizează posibilităţile teh­ ştiu că fiecare zi, fiecare ceas, şi rolul acestora în gospodă­ că la redresarea situaţiei sa­ determinat depăşirea nevoi­
ţei Naţionale a partidului nice şi umane de care dis­ lucrate, constituie încă un pas rirea judicioasă a mijloace­ le economice, Ia lichidarea lor planiiicate de fonduri.
pun, pentru ca în cel mai
imobilizării de mijloace cir­
pesté 100 ml la lucrările de spre o şi mai deplină Împlini­ lor materiale şi băneşti pen­ culante într-o perioadă de
re, ideal spre care păşesc azi
pregătire. scurt timp să preia iniţia­ toţi cooperatorii judeţului. LAZĂR GHILEA
La Combinatul siderurgic Hunedoara lucrează mulţi oameni Succesele acestor destoi­ tiva lui Constantin Grădi­ tru a preveni şi înlătura ori­ cel mult 6 luni şi să existe şef serviciu contabilitate
harnici şl pricepuţi. Unul dintre ei este comunistul Cazimir Beţ- 1 naru — premisă a unor noi ce formă de risipă sau aba­ garanţia rambursării creditu­ IOAN BETEA
caliuc din atelierul dc mecanică nr. 2. El efectuează lucrări com­ nici brigadieri au făcut cn N. PANAF teri de la disciplina de plan lui Ia termenul stabilit". şef serviciu financiar la
plexe, de cea mai bună calitate. Ială-1 în exerciţiul funcţiunii. toate sectoarele productive şi frumoase realizări. şi financiară, pentru întări-
Foto : V. ONOIU In prevederile anterioare I.M. Barza
u
— De cînd lucraţi în com- — Altfel nu se poate. Nu­
, binat, Ioan Cismaş ? mai fiind in permanenţă co­
— La 13 octombrie a.c. fac I Sil LUCREZI 11 BINE U IERI, Mill MAI BINE CA nectat la tehnologia nouă, cu- Temerarul echipai a
30 de ani. Aveam 13 ani cînd noscînd descoperirile ştiinţei
tata m-a adus în combinat, un­ şi tehnicii poţi veni cu ceva
de muncea dumnealui. La 13 nou, folositor şi eficient în
ani deveneam ucenic salariat. A2I : ACEASTA ESIE DINAMICA NOULUI" - munca de zi cu zi. Tovarăşul ajuns cu bine acasă
— Ce gîndiţi despre tinerii Ceauşescu spunea nu demult
care la 20-25 de ani nu vor că fiecare inginer şi tehnici­ (Urmară din Daq. 1) te Dumitru Gavaziuc şi-a
să muncească ? an să rezolve o problemă teh­ aniversat ziua naşterii pe
— Aceştia nu-şi trăiesc via­ nică după orele de muncă. plută. L-ani sărbătorit in
ta cu adevărat. Cum s-o tră­ aii» loan Cismaş, „părintele" lancei de Hunedoara Cînd vom face toţi aşa, pro­ cutei Malvina peripeţiile condiţii deosebite — spun
ieşti cu adevărat dacă nu rea­ cesele tehnologice vor cunoaş­ drumului. copiii. I-am făcut şi o stri-
lizezi ceva în ea ? te un enorm impuls înnoitor, — M-au aruncat îmbrăca­ gătură; „Nenea Itu cel iu­
— Dar ei pretind multe de de creativitate, nu vom mai tă în apă, dar nu m-am bit/Trei decenii a-mplinit.
la societate. fizice. Am conceput şi realizat 1966, lancea tip Hunedoara, treacă 8 ore de muncă, pe să ne punem creierul la trea­ aştepta să luăm de la alţii speriat. Chiar dacă nu să­ Nenea Itu să trăiască/Ani
—• Ştiu. Sînt dintre cei ca­ o inovaţie care a adus multe realizată de mine, a fost in­ care nu le muncesc în între­ bă. Mai sînt unii câre te îm­ de-a gata idei şi noutăţi... rea „bucătarul" în ajutorul o sută să-mplinească!".
re numai cer, nu dau nimic foloase. trodusă pentru prima dată la gime, să vină ziua salariului. bată ceasuri întregi cu teorii — La oţelăria nouă lucraţi meu, mă descurcam. Serios! Aşa-i tovarăşe diriginte că
societăţii, ba îi şi poluează — Apoi? cuptorul 8. Toată lumea aş­ Sînt la muncă, dar cu gîndul lăbărţate, dar cînd e vorba de cu Ştefan Tripşa, Erou al — Pe mine m-au botezat n-o să uitaţi această aniver­
atmosfera tonică, robustă, de — Au urmat celelalte, toa­ tepta să vadă ce se va întîm- la distracţii. Nu gîndesc, nu ceva practic nu-ti zice un ca­ Muncii Socialiste. Ce învăţaţi „supliment". Păi ce era să sare ?! Dirigintele îi apro­
muncă. De ce nu-i prindem de te la otelăria nouă, unde am pla. Unii încrezători, alţii pe­ se zbat să descopere ceva păt de idee. Ce bine spune de la el ? jac ? Primisem o poftă de bă emoţionat încă.
guler — că-s puţini — să-i în­ fost trimis să muncesc după simişti. Prima lance a rezis­ nou, să-I aplice. Dar invidie tovarăşul Ceauşescu : Ceea — înainte de toate, tenaci­ mîncare... se confesează
trebăm : tu ce dai societăţii terminarea şcolii de maiştri, tat 21 de ore, a doua 48... pentru realizările prin muncă ce ne propunem să realizăm tatea şi perseverenţa in mun­ Constantin Popescu, iar Comandantul echipajului
ca să ai dreptul să ceri ? în meseria de lăcătuş-apaduc- In perioada următoare s-a şi căutări ale altora poartă îţi următorii ani să n-o facem că, tăria de a nu da înapoi în bucătarul Cornel Moga îşi — praf.' Erica Drăgan —
— De unde credeţi că por­ tier. ajuns la 120 de ore. multă în eî... cu eforturi fizice în plus, nici faţa greutăţilor, setea de reneagă meseria. învăluie cu priviri caile
neşte răul acesta la unii ti­ — La care dintre ele ţineţi — Recordul ? — Confecţionaţi lănci în cu cheltuieli suplimentare, ci nou, Tripşa fiind un cunoscut — Da. M-am recalificat chipurile copiilor care se
neri ? mai mult ? — 537 de ore! Aşa a ajuns continuare ? să gîndim mai mult, să chib­ inovator. Apoi, dragostea, din mers. Sînt şi cîrmaci. întrec in a-şi spune bucurii­
—- De la părinţi. Copilul — Văd unde vreţi să ajun­ lancea realizată de mine să fie — Desigur. In serie, în a- zuim şi vom descoperi nebă­ multă dragoste pentru tova­ Că doar nu era să stau de­ le, sintetizînd participarea
cum îl creşti aşa îl ai. Eu geţi : la lance. Să ştiţi mai brevetată invenţie, să fie re­ telierul de întreţinere şi con­ nuite căi de sporire a rodni­ răşii de munca, darul de a-ti geaba cînd nu trebuia să acestora la expediţie în
m-aş gîndi la nişte lecţii apar­ întîi că eu ţin ia toate ca la cunoscută şi în Anglia, Fran­ fecţionat lănci pe care-1 con­ ciei muncii noastre... sti apropia oamenii şi a avea prăjesc peşte şi să pun ma­ trei cuvinte: „Au fost for­
te pentru toţi părinţii ai că­ copiii mei. Toate funcţionea­ ţa, R.F. a Germaniei, Iugosla­ duc. — împărtăşiţi ideile dum­ încredere în ei. sa. Am condus pluta şi sin­ midabili !". Profesorul An­
ror copii nu muncesc, vaga­ ză şi astăzi cu rezultate bu­ via şi alte ţări. — Aveţi probleme cu ma­ neavoastră oamenilor din — Ce învăţăminte desprin­ gur. gliei Nistor. directorul şco­
bondează, poartă plete, nu a- ne, aduc însemnate economii — Ce economii aduce com­ terialul de confecţie ? subordine ? deţi din documentele recen­ Adrian Huieţ şi Marius lii generale nr. 1, mărturi­
duc nici un folos societăţii. şi uşurări în procesul de mun­ binatului ? — Toate inovaţiile mele, — întotdeauna mă sfătuiesc ' tei Conferinţe Naţionale a Hanganu, cîrmaci de drept seşte că „îndrăzneala, disci­
— Credeţi că şi pasiunea că. — In 1971, a adus 3 500 000 inclusiv lancea, sînt realizate cu oamenii mei. De la fiecare partidului ? ai plutei, ii aprobă, recu­ plina, curajul copiilor. u-
pentru nou îşi are izvorul în — Totuşi, lancea cunoscută lei, contribuţia ei de bază fi­ cu materiale uşor de găsit, om ai ce învăţa. Ne sfătuim, — M-a impresionat profund noscînd : „N-a fost chiar nitatea lor în clipele grele
muncă ? astăzi în tarS şi în multe al­ ind scurtarea însemnată a du­ nu comportă cheltuieli în ne confruntăm ideile. Cele chemarea-îndemn a tovarăşu­ atît de greu pentru că toţi ne-au îmbogăţit sufleteşte,
— Fără îndoială. Muncind te ţări, cum a apărut ? ratei de elaborare a şarjelor, plus, sînt uşor de întreţinut mai bune triumfă. lui Ceauşescu adresată clasei au pus umărul la nevoie“. iar profesorul Ionel Drăgan
zi de zi cu pasiune şi dragos­ — Prin muncă, multă mun­ prin oxigenul ce-1 aduce di­ şi exploatat. N-ar fi inovaţia — Dintre muncitorii pe ca- muncitoare de a-şi îndeplini Hidrologul Viorel Florea conchide: „Intr-o asemenea
te, cu abnegaţie şi dăruire că şi gîndire timp de doi ani. rect în baia metalică. mea dacă aş depinde de alţii, re-i conduceţi a realizat ca­ cn cinste misiunea istorică de explică cum devine cu mă­ excursie descoperi cu ade­
descoperi noul, frumosul me­ Din 1965 s-a pus problema in­ — De ce aţi făcut această să am pretenţii la nu ştiu ce reva vreo inovaţie ? conducătoare a societăţii noas­ surarea apei, a vitezei cu­ vărat copiii, îţi dai seama
seriei, tainele ei, trăieşti troducerii oxigenului la oţe- invenţie ? materiale şl condiţii speciale. — Chiar mai mulţi. Virgil tre socialiste, de a munci renţilor, a adîncimii; geo­ cît de minunaţi sînt şi te
bucuriile împlinirii depline ca lăria nouă, ca accelerator al — Pentru că otelăria, com­ Inovaţia trebuie făcută cu Borza, Nicolae Balica şi alţii. mai rodnic pentru propăşi­ graful Florin Gîdea face simţi dator şt mai onorat
om. procesului de elaborare a o- binatul, ţara, noi toţi aveam cheltuială putină, cu materia­ Tot colectivul este antrenat rea României. De asemenea, cunosciLte marile lui „desco­ de misiunea pe care o ai“.
— Cum definiţi noul ? . ielului. La început, prin in- nevoie de măi mult oţel, a- lele şi posibilităţile existente, în căutarea noului. La care chemarea adresată nouă, co­ periri“ ; Horia Jula umblă S-a încheiat, aşadar, o te­
— Azi să lucrezi mai bine jectoare, apoi să se treacă la veam nevoie de lancea care în condiţiile pe care le avem, simt o idee bună, nu-1 las pî­ muniştilor, de a fi exemple de colo-colo cu borcanul merară expediţie. La capă­
ca ieri, mîine mai bine ca lănci, pentru a-1 introduce di­ să ne ajute să dăm mai mult cu nici un leu de cheltuială nă n-o aplică în practică. vii, modele de hărnicie, cinste cu formol în care îşi eta­ tul ei 13 pionieri îşi aşează
azi — aceasta e dinamica nou­ rect în baia metalică. Minis­ oţel. Inovaţia adevărată este în plus. — Ce faceţi după orele de şi abnegaţie în muncă, în via­ lează recolta de peşti; na­ cu respect şi mindrie fapte­
lui în societatea noastră, o terul a elaborat un plan te­ aceea care o faci cînd are Cu ani în urmă, la uşile . muncă ? ţă, o simt adînc întipărită în turalista Gina Durdum ex­ le de cutezanţă în tezaurul
dinamică vastă, atotcuprinză­ matic, unde era prevăzut un nevoie procesul de producţie, cuptoarelor aveam nişte tu­ — Eu ştiu cînd vin Ia oţe- minte... plică cum. a presat cele mai de frumuseţi al copilăriei
toare. premiu pentru cine realizea­ nu cînd urmăreşti să cîştigi buri metalice flexibile pentru lărie, nu cînd plec. In orele ...Am văzut în omul din valoroase plante medicina­ adevărate. Felicitări, copii-
— Sînteţi recunoscut ca un ză cel mai bun tip de lance. un ban în plus. Să faci ino­ scurgerea apel din reţeaua de libere încerc să realizez ceea fata mea, în comunistul Ioan le pe care le va preda Ca­ maturi în fapte îndrăzneţe.
pasionat al noului. Care sînt. Au fost angrenate mai multe vaţii de care să ne folosim răcire. Erau costisitoare, se ce spunea savantul Henri Cismaş, acel puternic legă- sei pionierilor; iar istoricul Cîştigul sufletesc de azi să
dimensiunile lui în munca dv.? colective în acest sens. Lăn­ ani îndelungaţi, nu doar pînă rupeau des, se schimbau greu. Condă la Consfătuirea pe ţară mînt interior de a fi un îna­ George Nistor împărtăşeşte, vă fie îndrumar trainic
— In 12 ani, 15 . inovaţii şi cile ce erau atunci în exploa­ ne încasăm premiul oferit... N-a trebuit multă bătaie de a inginerilor şi tehnicienilor: intat propagator al noului, un impresionat încă. crimpeie spre faptele de mîine, prin
o invenţie. tare rezistau doar 3-4 ore — — Unii spun că aţi cîştigat cap şi le-am înlocuit cu un Inginerii şi tehnicienii noştri statornic şi devotat ostaş al din frumuseţile cetăţii Şoi- care să aduceţi ofrandă ne­
— Cînd s-a născut prima? nici măcar la o singură şar­ mulţi bani de pe urma ino­ sistem simplu şi practic. trebuie să vină mereu cu idei detaşamentului de avangardă,
_ in 1960. Eram la secţia jă — se realizau cu cheltu­ vaţiilor ? — Deci, dacă gîndim mai noi, utile în procesul mun­ scris cu majuscule dintr-un moş. ale muzeelor din Si­ preţuită celui ce v-a des­
hidrotehnică din combinat, cu ieli mari, se schimbau foarte — Drepturile mi s-au plătit mult, chibzuim... cii, să-şi pună capacitatea cre­ hotar în altul al ţării si din­ ria. şi Arad. chis şi vă ocroteşte copilă­
punctul de lucru la furnale. greu. întotdeauna, după lege. Dar — ...Putem realiza lucruri atoare în slujba ţSrîî, a popo­ colo de fruntariile ei: PARTI­ | — Ştiţi, tovarăşul dirigin- ria !
Erau condiţii grele de mun­ — Şi, după doi ani... cei care vorbesc să ştiţi că mari. Să nu ne mulţumim cu rului, a neamului nostru. DUL COMUNIST ROMAN!
că, scăpări de gaze, eforturi — Da. La 19 septembrie nu fac inovaţii. Aşteaptă să ce avem, să căutăm într-una, — Deci, studiaţi mult? GH. I. NEGREA !___ ,______________________