Page 27 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 463 @ MARŢI 8 AUGUST 1972

n Rezoluţia Conferin­ vitâţi menite să educe femei­ Cernea, Dorina Petrosan, Aş vrea să vorbesc cu me­
/ ţei Naţionale a Parti­ le în spiritul eticii şi al e- Cornelia Pîrvu, precum şi se­ O I N I M Ă dicii de acolo. Sînt tare în­
dului Comunist Român chităţii socialiste. S-au ţinut cretari ai organizaţiilor de grijorai pentru ea. Mă pu­
cu privire la perfecţionarea expuneri, au fost organizate partid ca Sabin Vasiu, Nico­ teţi ajuta cu ceva ?
activităţii politico-organiza- dezbateri pe brigăzi şi în cir­ lae Stoicuţa, Gheorghe Arnie — Vă rugăm să aşteptaţi
torice şi ideologice a parti­ cumscripţii .electorale cu sco­ şi Vaier Moş. la aparat — i-a spus tele­
dului se subliniază că, ală­ pul de a Înlesni femeilor în­ Istoricele documente pe — Alo, 09 ? — V-aş ruga ră activitatea. O aglomerare meridiane şi paralele. fonista de serviciu. Şi in ci-
turi de organizaţiile de ma­ ţelegerea îndatoririlor socia­ care Conferinţa Naţională a o comandă cu... am o pro­ de cabluri, poate de numă­ Oficiul telefonic deci teva clipe, atîta doar cît ai
să şi obşteşti, sindicate şi le ce le revin. partidului ni le-a prilejuit, blemă foarte importantă de rul miilor, se adună la pu­ poate fi asemuit cu o ini­ face pe jos cîţiva zeci de
Uniunea Tineretului Comu­ Unele dintre satele comu­ magistralul raport al tovară­ comunicai. pitrele unde lucrează tele­ mă care bate la fel ca toa­ paşi, cetăţeanul îngrijorat
nist, un rol sporit în desfă­ nei noastre sînt aşezate la şului Nicolae Ceauşescu, ca­ — Da, am notat. Vă rog fonistele. Credeam că aici te inimile, ritmic, intens, de la miezul nopţii a putut
şurarea muncii educative îl distante destul de mari faţă re a însufleţit milioane de să închideţi. O să vă che­ o să fie gălăgie. Dar spre permanent. Nu întîmplător afla pentru liniştea lui că
au şi organizaţiile de femei. de satul de reşedinţă. Cum inimi, rezoluţiile conferinţei, măm. surprinderea noastră era li­ acestei inimi specialiştii şi este tatăl unei fetiţe şi c ă
Voi stărui asupra acestei procedăm ca şi locuitorii a- proiectele de legi date pu­ nişte. „Salariatele vorbesc tehnicienii de la Direcţia atit mama cit şi noul năs­
probleme pentru că în comu­ cestora să fie cuprinşi în sfe­ blicităţii ne sînt prestigioase Aşa încep majoritatea încet — ne spunea şefa te­ judeţeană de poştă şi tele­ cut sînt in afara oricărui
na noastră lucrează un mare ra muncii politice ? documente pe care le dezba­ convorbirilor între abonaţi lefonistă Ana Rădic. Altfel comunicaţii i-au întocmit şi pericol.
număr de femei. Treburile In In fiecare sat s-au con­ tem în aceste zile ş care vor şi telefonistele de la oficii­ nu s-ar putea înţelege cu o diagramă pentru a-i cu­ Cite convorbiri, cîte che­
;
satele aparţinătoare comunei stituit colective de agitatori fi de acum înainte teme ale le poştale, salariate pe care abonaţii“. Zeci de beculeţe noaşte pulsul. De pildă, se mări prin cablu nu-i liniş­
noastre, şi cu deosebire în unor v iloroase dialoguri cu le ştim doar după numărul sc aprind, cad clape şi se ştie că cele mai multe con­ tesc pe oameni, cite proble­
cele patru cooperative agri­ din care fac parte membri de oamenii muncii din satele pe care ni-l spun citul răs­ ridică Se fac comenzi cu vorbiri au loc între orele me vitale, importante nu
cole de producţie, le fac, a- partid temeinic pregătiţi din comunei noastre. Aceste do­ pund la aparat: interurban toate oraşele ţării şi chiar 7-15 şi 18-23, ca mai tîrziu, se rezolvă prin cablu. Tele­
proape In întregime, femei- rîndurile femeilor: deputa- cumente conferă comisiilor F.C. Orăştie, calificarea Ia lo­ 10, 15. 23, 57... doar atit. Ne. fonistele Alexandrina Cos-
de femei din satele comunei cul de muncă îşi arată roade­ bucurăm mult atunci cînd tin, Elvira Onofrei, Ani-
comanda făcută este onorată
le : după numai un an de zile,
un prestigios material pe ca­ tinerele Lia Pop şi Caterina repede. Uneori, din cauza Grimpeie din munca telefonistelor şoara Szabo, Anişoara
re să-l dezbată în adunări, în Dee, lucrează singure la maşi­ grabei, ne mai şi supărăm Herbei, Dorina Alba,
Caşler,
Ghizela
lectorate, în cercuri de ci­ nile de injecţei din secţia mase pe interurban nu ştiu care Fera. Elvira Moţiu, Carolina
plastice.
Maria
tit, în diferitele forme ale
Sporeşte continuu roiui orga- muncii politico-educative pe număr, ii reproşăm intirzie- în străinătate, se primesc către miezul nopţii şi în Rusu, Ana Petruse, Dafina
Pipoş. Marina Vlad, Caroli­
special spre dimineaţă, nu­
rea deşi nu ea este vinova­
comenzi din aceleaşi părţi.
care le folosesc cu succes.
Cunoaşterea de către femei tă pentru că cel chemat nu Se vorbeşte cu Japonia, cu mărul lor să scadă uneori na Tămaş, Viorica Ispas,
Munteanu,
Magda
a roadelor obţinute de po­ Expozifie răspunde sau circuitul res­ Australia, cu cele mai în­ pină la zero. Şi în vreme Ileana Valentina Leşiseu,
pectiv este prea aglomerat.
ce oamenii dorm, telefonis­
Faur,
localităţi
pe
de
depărtate
porul nostru pentru sporirea
nizaţiei de femei in desfăsu- avuţiei naţionale, a sarcinilor Desigur, ca să lucrezi in te­ glob. tele veghează la beculeţele, Sidonia Man, îndrumate de
lucru
la plăcuţele şi soneriile de
supraveghetoarele
lefonie
nu
este
Eugenia
un
ce stau în faţa economiei
Zilnic, mii şi mii de so­
« româneşti în acest cincinal filatelică uşor. cum s-ar părea la pri­ licitanţi doresc să trans­ la pupitre. Aceste mecanis­ Birceanu, Aurelia Băluţă,
— şi mai cu seamă în dome­ ma vedere. Trebuie să ai mită un mesaj, să rezolve me simple anunţă că un a- Viorica Calmunschi şi Vi­
nervi de oţel, să dai dova­ pe calea cablurilor o pro­ bonat are nevoie de un a- orica Moroşan, se strădu­
niul agriculturii — le va
rarea activităţii educative mobiliza mai mult la muncă, de preseleefie dă de solicitudine. blemă. Cit de greu ne-ar jutor, care poate uneori nu iesc să-i mulţumească, să-i
suferă amînare şi fiecare se-
servească
abonaţii
pe
toţi
De acest lucru ne-am con­
veni dacă am fi lipsiţi de
le va spori aportul în cam­
paniile pe care pămîntul le Zilele trecute, în holul vins zilele trecute cînd ne­ acest mijloc de comunica­ . cundă e importantă, de care intr-un timp cît se poate de
cere. De asemenea, cunoaş­ casei de cultură din muni­ observaţi de telefonistele ţie. Spunem astfel, pentru depinde poate viaţa unui scurt, chiar şi pe cei care
terea de către femei a pre­ cipiul Petroşani, s-a orga­ de la oficiul poştal din De­ că numai la oficiul P.T.T.R. semen de-al nostru. in relaţiile cu ele folosesc
le, ele constituind principala te, preşedinte ale comitete­ vederilor privind sistemati­ nizat o expoziţie filatelică va ne-am strecurat însoţiţi din Deva se fac în medie Intr-o noapte trecută, uneori cuvinte nepotrivite.
forţă de muncă activă. lor de cetăţeni, învăţătoare, zarea aşezărilor rurale, ca şi de preselecţie, cu mărci de tovarăşul ing. Tiberiu zilnic 2 300 comenzi. în tîrziu după miezul nopţii, Lor. celorlalte telefoniste de
Ceea ce ne preocupă este membre ale organizaţiilor de a normelor vieţii şi a muncii poştale cu vignete din do­ Dineş, şeful serviciului ex- tranzit 2 000, sosiri l 800. interurbanul Deva a fost la oficiul poştal din Deva,
să realizăm — aşa cum ne-s tineret. Acestea se întîlnesc comuniştilor, ale eticii şi e- meniul mineritului. Expozi­ ploatare.-telecomunicaţii din Mai mult de 6 000 oameni chemat de un abonat. pentru toate convorbirile o-
îndemnat tovarăşul Nicolae cu femeile, săptămînal sau chităţii socialiste va spori ţia s-a bucurat de un viu cadrul Direcţiei judeţene de. poartă prin cabluri dialo­ — Mi-a spus o vecină că norate le spunem „vă mul­
Ceauşescu la prima Confe­ şi mai des, la căminele cul­ atît aportul lor la dezvolta­ interes şl din partea locui­ poştă şi telecomunicaţii, în guri cu alţi semeni de-ai soţia mea a fost trimisă la ţumim".
rinţă pe ţară a secretarilor turale, în cercurile de citit, rea economico-socială a sate­ torilor din Petrila şi Lonea, sala unde ele îşi desjăşoa- lor din ţară şi de pe alte maternitatea din Timişoara. N. PANAITESCU
comitetelor de partid şi pre­ unde au loc şi cercurile de lor, cit şi înţelegerea mai a- unde a mai fost organizată.
şedinţilor consiliilor populare lectură, informează despre dîncă a răspunderilor ce re­
comunale şi cum a accentuat ceea ce a apărut nou în via­ vin femeii în relaţiile de fa­ Cele mai bune exponate au
în Raportul la Conferinţa ta ţării, atît pe plan econo­ milie, în întreaga conduită fost reţinute pentru a fi pre­ N O T A
Naţională a partidului — ac­ mic, politic cît şi social şi pentu crearea unui climat zentate în aula Institutului Vă răspundem la întrebare i ...............ni ~ t
tivităţi politice şl culturale cultural. sănătos de creştere şi dez­ de mine din Petroşani, un­
cît mai bogate In conţinut în voltare a copiilor. A fi sau a
rîndurile femeilor. Aşa s-a procedat, de pildă, Conferinţa Naţională a dat de se va organiza expoziţia
cînd a trebuit să facem larg Paul Buzdugan — Haţeg. A- la conducerea filialei pentru contoarele electrice se vor
Noi acordăm o deosebită a- cunoscute hotărîrile plenarei o Înaltă apreciere activităţii internaţională „Mineri ’72“, dresa cerută de dv. este: clarificarea situaţiei. distribui numai prin între­ nu fi... utilă
tenţie informării politice a C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem­ desfăşurate de către femei în cu ocazia celui de-al VH-Iea Editura Ştiinţifică — Bucureşti, prinderile de reţele electrice.
Anonim — Crişcior. Comu-
fem~''T pentru a le ajuta brie 1971, analizele cu pri­ toate domeniile. In lumina Congres internaţional de Bulevardul Republicii, nr. 17, nicaţi-ne adresa pentru a vă Cererea dv. este luată în evi­ Nu este vorba nicidecum de
să-ş însuşească temeinic vire la înfăptuirea hotărlri- sarcinilor desprinse din aces­ minerit ce va avea loc la telefon: 15 35 50 sau 13 84 53. putea trimite răspunsul Nota­ denţa I.R.E. şi va fi satisfă­ j celebra întrebare hamletiană,
:
conţinutul de idei pe care-1 lor Conferinţei Naţionale din te documente, comitetul co­ Ioan Dărămuş — Orăştie. riatului de stat. cută îndată ce va fi posibil. i ci cu totul altceva. Cu citva
i timp în urmă, bufetul din sta-
cuprind hotărîrile de partid 1967 şi ale Congresului al munal de partid va acorda o Bucureşti. Comitetul executiv al Consi­ Vilnioş Ghiara — Lăpuşnic, I ţia C.F.IL Hunedoara a fost do-
şi de stat, din care să des­ X-lea al partidului, prevede­ liului popular al oraşului O- Valeria Mihuţ — Panc-Săliş- Ilie Zadorojin — Orăştie, Şte­ i tat cu o maşină pentru marcat,
prindă concluzii pentru mun­ rile legii referitoare la pla­ atenţie sporită problemelor răştie ne informează că biroul te, Anton Ungur — Silvaşu fan Andrei — Călări, Augus- i Şi cum pentru aceste maşini e
i nevoie şi de cineva care să le
ca lor. Unui astfel de scop nul de stat pe anul în,curs, privind condiţiile de muncă permanent a decis scutirea de Sus. Răspunsul e cel pe i „clavieze“, bineînţeles că şi
îi servesc dezbaterile în a- legile cu privire la contri­ şi de viaţă ale femeilor, dv. de contribuţia în muncă care vi l-a dat filiala judeţea­ tin Vlădoaica — Baniţa. Vi ; aici a fost înscăunată o casie­
o
pare
dunările cu membrele de buţia în muncă şi bănească a promovării lor, cu atît mai Pentru amatorii pe anul 1972. nă a Casei de pensii. s-a trimis prin poştă răspunsul ră. La prima vedere, faciliteze
menită
măsură
să
partid, întîlnirile membrilor cetăţenilor, aplicarea noii mult cu cît e binecunoscu­ Maria Moldovan — Ponor. Direcţiei pentru probleme de munca lucrătorilor în scopul
comitetului comunal de par­ forme de retribuire a mun­ Vaier Crăciun — Runcşor. Vi s-a răspuns în numărul muncă şi ocrotiri sociale. unei serviri mai prompte, mai
tid şi ai comitetului execu­ tă hărnicia, abnegaţia şi par­ de drumeţie In ce priveşte impunerea la 5 447 al ziarului nostru. Deoa­ Candin Turlea — Crişcior. rapide. La prima vedere nu­
cii în C.A.P. prin acordul contribuţia pentru electrifica­ rece nu sînteţi membră a Am primit prima dumneavoas. mai, pentru că... In intervale
tiv al consiliului popular co­ global şi altele. ticiparea acestora la întrea­ re, aceasta s-a făcut în adu­ C.A.P., nu aveţi dreptul la a- tră scrisoare, E trimisă spre de timp cuprinse între una-
ga activitate de ridicare a a- Oficiul judeţean de tu­ i două ore (la cele de virf, cînd
munal cu grupuri de cetă­ La toate aceste acţiuni, la rism Deva organizează pen­ narea populară a locuitorilor, jutor. rezolvare Direcţiei pentru ; bufetul e asaltat de consuma-
maşina
tori),
ţeni. Organizaţia de femei, a- reuşita lor, şi-au adus o con­ şezărilor noastre. tru ziua de 23 August a.c. cu respectarea prevederilor Victor Muntean — Crişcior. probleme de muncă şi ocro­ i j patru bonuri, iar eliberează trei-
cam
casiera
vînd îndrumarea permanentă tribuţie preţioasă tovarăşele ION ALEXANDRU o excursie de 4 zile în nor­ H.C.M. nr. 299/1958, în raport Alt răspuns nu este în afară tiri sociale. Vă vom comuni­ | tot alîtea zîmbete, ca făcînd
Ana Miron, Maria Crişan, E- cu puterea economică a fiecă­ de cel ce vi s-a dat în ziarul ca răspunsul dumnealor. i parte din programul măsurilor
a comitetului comunal de dul Moldovei cu itinerarul: j de solicitudine faţă de consu-
va Iancu, Tenzi Gabor, Eu­ secretarul Comitetului Deva — Sibiu — Sighişoa­ rei familii. nostru nr. 5 447. Vasile Moloci — Aninoasa.
partid, a realizat la căminele genia Gabroveanu, Ana Mun- comuna! de partid ra — Tg. Mureş — Sovata Ioan Lobdă — Petrila. V-am Aurel Buzdugan — Crişcior. Intrucît aţi achitat contribuţia j maiori. In rest — pauză. Ma- numai
şina
eliberează
•
bonuri
culturale un ciclu de actt- teanu, Rodica Bora, Maria Sălaşu de Sus — Lacu Roşu — Bicaz — trimis prin poştă, pe adresa Oficiul P.T.T.R. Crişcior v-a în muncă şi în bani pe acest ■ pentru băuturile alcoolice, be-
Piatra Neamţ — Suceava — din comuna Gogoşu, judeţul făcut abonamentul solicitat, an in altă comună, Comitetul • i bar. rea se serveşte fără bon la
Cimpulung Moldovenesc — Mehedinţi, răspunsul C.E.I.L. deci problema s-a rezolvat. executiv al Consiliului popu­ | Procedeul are darul de a te
Vatra Dornei — Bistriţa- Deva, adeverinţa încredinţată Un grup de cetăţeni din lar al comunei Aninoasa a i plasa la două cozi, în loc do
una şi în plus s-a încărcat inu-
•
Năsăud — Dej — Cluj — nouă şi o copie de pe deci­ cartierul Chizid — Hunedoa­ decis admiterea contestaţiei | til schema localului cu Încă un
Turda — Deva. Pe parcurs zia penală nr. 2014/1958 a ra. Întreruperile de curent re­ dv. i lucrător. doar aceste «argu­
Insumlnd.
I
Prin contribuţia cetăţenilor se vor vizita monumentele Tribunalului regional Huno- clamate au fost necesare din E posibil. Trebuie numai ca mente, rezultă cumva eficien­
Gheorghe Balint — Bătrîna.
doara-Deva.
istorice de la Agapia, Vă-
cauza lucrărilor do extindere
ţă ?
raţec, Cetatea Neamţului, Nicolae Glava — Bucureşci. şi modernizare a reţelei do unitatea la care sînteţi anga­ I. GABOR '
Voroneţ, Humor, Afbore,' Trebuie să treceţi pe la I.A.S. joasă tensiune şi iluminat pu- jat să confirme că locul dum­
A fost dat în folosinţă drumul Suceviţa, Putna şi Moldoyi-, Mintia pentru a vă face for­ blic‘pe unele străzi. I.R.E. De­ neavoastră de muncă e în co­
muna Bătrîna.
ţa. Se asigură în preţul de
mele legale de lichidare. Veţi
va asigură, însă, pe consuma­
482 lei pe lîngă transport primi şi cartea do muncă. tori că în viitor alimentarea Gheorghe Daşchevici — Hu­ Un nou complex ¡
şapte mese şi trei cazări la Remus Borza — Brad. Filia­ cu energie electrică se va fa­ nedoara. S-a procedat corect,
comunal Şesuri-Bucureşci Lacu Roşu, Suceava şi Va­ la C.E.C. Brad trebuie să vă ce corespunzător. în funcţie de hotărîrea adu­ meşteşugăresc ¡
nării delegaţilor pe municipiu.
tra Dornei.
dea un exemplar din contrac­
Ioan Ţoc — Hunedoara. In-
tul de construire. Treceţi pe cepînd cu semestrul II a.c., Ioan Horia — Hunedoara. DEVA. In cartierul Dacia j
Duminică, deşi a plouat Pentru terminarea celor 8 cel de la Curechiu — Balşa Aţi avut dreptate. Persoana din municipiul Deva s-a j
mult în satul Şesuri, localni­ km de drum s-au executat în lungime de 7 km, precum reclamală lua ilegal masa la deschis de curînd un nou j
cii n-au întîrziat să vină la peste 6 000 de zile de mun­ şi reparaţiile capitale cu fon­ cantina de ajutor popular. In complex meşteşugăresc ce i
căminul cultural — ridicat nu că voluntar-patriotică, s-au duri de la stat în valoare de consecinţă, cu data de 1 iulie aparţine de cooperativa i
de prea multă vreme — pen­ folosit 3 450 tone de piatră, aproape 1 milion de lei la re­ i s-a sistat acest drept. „Mureşul" din localitate.
tru a sărbători împreună un 125 tone de balast şi pietriş, ţelele electrice ce străbat as­ Florea Pîrvu — Ghelar. Co­ Pînă acum aici funcţionează
eveniment important pentru revenind în medie pe cap de tăzi satele comunei. mitetul sindicatului al E.M. o secţie de croitorie băr­
ei : inaugurarea drumului să­ locuitor mai mult de 6,5 to­ In comuna Bucureşci, pe Ghelar a făcut o nouă revenire baţi, precum şl o frizerie,
tesc Şesuri — Bucureşci. De ne de material de construc­ orice uliţă te-ai plimba, vezi pe adresa S.M.A. Plopşpr, de iar în zilele care urmează,
mulţi ani oamenii de pe a- ţii, Secretarul comitetului un microşantier. Se repară unde aşteaptă răspuns pentru la propunerile locuitorilor
ceste meleaguri au dorit comunal de partid, primarul faţada unei case, se dă un rezolvarea problemei dv. Ţi­ din această parte a locului,
să-şi construiască un drum comunei Bucureşci, tovarăşul aspect mai plăcut la garduri, neţi. deci, legătura cu comi­ se va deschide şi un atelier
care să-i lege de celelalte Viorel Demian, afirma în se toarnă trotuare, se con­ tetul sindicatului. de reparat televizoare.
localităţi învecinate. Dar do­ faţa sătenilor din Şesuri că struiesc şanţuri. Se munceşte D. COJOCARU
rinţa lor a rămas multă vre­ dacă ar trebui să se facă un cu pasiune, cu tragere de
me numai un vis. De fiecare bilanţ al celor ce nu muncit inimă. Oamenii ştiu că tot
dată cînd trebuiau să-şi ma­ mai mult la terminarea dru­ ceea ce fac este pentru bi­
terializeze dorinţa se izbeau mului ar fi greu de apreciat, nele lor, al copiilor lor. A-
de cîte ceva. Ori nu aveau pentru că toţi oamenii, cu nimatorilor şi iniţiatorilor COHFRUIITAREA
bani, ori nu aveau mijloace mic cu mare, şi-au adus apor­ care au fost zi de zi alături
mecanizate. In anul 1971, în tul la terminarea cu bine a de organele comunale de
primăvară, cetăţenii din satul lucrării. Din cele spuse de partid pentru finalizarea tu­
Şesuri mobilizaţi de deputaţi primarul comunei am înţeles turor propunerilor făcute de
au trecut la procurarea ma­ că strădanii pentru înfrumu­ cetăţeni li s-a acordat du­ SESIZĂRI—RĂSPUKSURI
terialelor necesare începerii seţarea localităţilor în care minică insigna de fruntaş în
lucrărilor la drum. Cu buldo­ stau depun toţi locuitorii co­ gospodărirea localităţii, men­
zerele, cu tîrnăcoapele, cu munei Bucureşci. Numai în ţiune care simbolizează că Un apel pe adresa rale de comerţ săvîrşite de
lopeţile, cu braţele au exca­ anul 1972 s-au construit în în satele din comuna Bucu­ măcelarul Ovidiu Socaciu din
vat pămînt, au astupat pîra- satele comunei 4 poduri reşci sînt mulţi oameni har­ l)ECOOP Deva Gurabarza.
ie, au tăiat din coastele dea­ mari şi 16 podeţe, s-a siste­ nici dominaţi de dorinţa de a Comitetul executiv al Con­
matizat incinta consiliului face din aşezarea unde tră­ Tovarăşul Ion Gîrţan, mun­ siliului popular al oraşului
lurilor pentru a-i da drumu­ citor la Exploatarea minieră
popular. In curs de a se ter­ iesc şi muncesc o localitate Brad a constatat temeinicia
lui un aspect mai plăcut, o mina mai sînt lucrările la demnă de orînduirea în care Săcărîmb, ne-a scris sesizînd celor sesizate, descoperind,
mai bună siguranţă în ex­ drumul Merişoru — Bucu­ ne aflăm. unele aspecte negative ale a- prin organele sale de inspec­
ploatare. , reşci în lungime de 6 km şi N. PALTIN Unul dintre locurile mult îndrăgite de hunedoreni ştrandul de la Valea Seacă — la ora provizionării acestui centru ţie comercială, cantităţi de
maximei solicitări. Foto : V. ONOIU muncitoresc. carne reţinută, nescoase în
Comitetul comunal de par­ sala de vînzare.
tid Certeju de Sus, care a „Pentru abaterile săvîrşite
cercetat situaţia, ne-a trimis — se spune în răspunsul
un amplu răspuns cuprinzând Consiliului popular al oraşului
concluziile şi măsurile luate Brad —şeful de unitate de la
Producţia, depozitarea, trans­ selor proprii, la care o mate­ respective au fost duse la în­ te — măsură care sprijină di­ Aşa cum unele probleme preţ ce nu corespunde calită­ în scopul lichidării aspecte­ magazinul de carne nr. 27 din
portul, aprovizionarea şi des­ rie primă mai ieftină înlocu­ deplinire. Astfel, de la 1 au­ versificarea produselor la ma­ şi-au găsit rezolvarea prin ţii. Aceasta obligă pe lucră­ lor negative semnalate în Gurabarza, Socaciu Ovidiu,
facerea mărfurilor alimentare ieşte alta mai scumpă. Aceas­ gust întreaga cantitate de car­ gazinele şi secţiile „Gospodi­ posibilităţile unităţilor respec­ torii din depozite să sorteze activitatea unităţilor comer­ a fost sancţionat, în baza le­
sînt activităţi strîns legate de ta impune consiliilor populare ne de porc se pune în vînza- na”. In cele trei municipii ale tive, tot în acest fel pot fi so­ necondiţionat mărfurile. Tre­ ciale de pe raza comunei. gii 3/1972, cu avertisment".
satisfacerea cerinţelor unei a- exercitarea unui control mai re degresată. Carnea de pasă­ judeţului s-au înfiinţat case luţionate şi cele care mai con­ buie combătuţi şi sancţionaţi In privinţa organizării Un avertisment pentru el şi
provizionări corespunzătoare a sever asupra aplicării pretu­ re se desface preambalat, fă­ de comenzi pentru servirea la stituie puncte nevralgice în ac­ drastic acei şefi de depozite transportului pîinii, s-a dat pentru alţi lucrători din co­
populaţiei. Un control susţi­ rilor. ră capete şi picioare. Maşini­ domiciliu. tivităţile de producţie, depo­ care condiţionează livrarea la un serios avertisment condu­ merţ care nu respectă nor­
nut în aceste sfere de activi­ Constatările — urmare a de­ le pentru transportul cărnii şi Pentru aplicarea altor mă­ zitare, transport şi desfacerea magazin a unor mărfuri de cerii cooperativei de consum mele generale ale bunei ser­
tate a dus la concluzia că e selor controale făcute asupra preparatelor au fost adaptate suri se creează condiţiile ne- mărfurilor alimentare, in cea acceptul gestionarului de a lua Certej, atrăgîndu-i-se atenţia viri.
nevoie de măsuri noi, gînd>- şi altele care şi-au pierdut ca pe viitor să nu se mai
te şi aplicate cu consecvenţă, calităţile din cauza slabei lor întînrple să nu (ie dusă zil­ Secţia de bijuterie
pentru ca în unităţile de pro­ gospodăriri în depozit. nic pîine minerilor din Săcă-
ducţie şi desfacere a mărfu­ Igiena localurilor de alimen­ rîrnb. e acum... „bijuterie“
rilor alimentare populaţia să în producţia, depozitarea, transportul taţie publică dovedeşte încă In ce priveşte aprovizio­
găsească numai mărfuri de puţin spirit gospodăresc din narea cu diferite produse a- Tovarăşul Virgil Anca din
calitate, servite la un înalt partea şefilor de unităţi. Ei limentare şi legume-fructe, Hunedoara ne-a scris nemul­
grad de igienă şi civilizaţie. trebuie obligaţi să controleze aceasta se face mulţumitor. ţumit de faptul că atelierul
Se constată că la produce­ ş[ desfacereannărfurîlor alimentare zilnic spaţiile anexe, grupuri­ Numai în aprovizionarea cu secţiei de bijuterie a coope­
rea piinii în unele unităţi nu le sanitare, ţinuta personalu­ mezeluri se mai menţine o rativei „Prestarea" din Hune­
se respectă procesul tehnolo­ lui, felul în care decurge ser­ situaţie anormală : acestea doara, foarte urît şi murdar
gic, la transportarea ei de că­ virea consumatorilor. sînt transportate cu maşina dealtfel, a stat mult timp în­
tre magazine sînt nesocotite Consiliilor populare le revin izotermă a IJECOOP Deva chis sau fără gestionar.
normele de igienă. Se consta­ GRIJA SPORITA PENTRU obligaţii însemnate în pune­ pînă la Certej, de unde şo­ Uniunea judeţeană a coo­
tă că din depozitele C.L.F. le­ rea la punct a acestor nea­ ferul refuză să le ducă mai perativelor meşteşugăreşti,
gumele şi fructele pleacă ne- junsuri. Primarii municipiilor, departe la unităţi, motivînd răspunzînd scrisorii amintite,
sortate şi, astfel, nu se asi­ oraşelor şi comunelor să con­ că aşa e dispoziţia conduce­ arată motivele pentru care
gură concordanţa între calita­ troleze mai des unităţile de rii întreprinderii. timp de aproape 4 luni ate­
tea mărfurilor puse în vîn- CERINŢELE CETĂŢEANULUI servire, iar problemele ce se Comitetul comunal de par­ lierul de bijuterie din Hune­
zare şi preţul lor ; că recep­ ridică să şi le introducă pe a- tid Certeju de Sus face apel, doara nu a putut primi co­
ţia unor mărfuri alimentare în genda de preocupări zilnice, prin intermediul ziarului, la menzi : gestionarul şef de
depozite sau magazine se fa­ pentru a fi rezolvate operativ. IJECOOP Deva, propunîndu-i secţie fiind bolnav, în con­
ce cîteodată formal, ceea ce Consiliul popular răspunde de să analizeze serios situaţia şi cediu medical, n-a avut cine
permite ca pe reţea să intre tot ceea ce se întîmplă pe te­ să ia unele măsuri pentru re­ să pună în funcţiune lami­
mărfuri necorespunzătoare ca­ activităţilor de producţie, de­ pentru un transport în condi­ cesare. Intre ele se numără de gospodărire a unităţilor co­ ritoriul său, deci şi de acti­ zolvarea ei — eventual să norul pentru metale preţioa­
litativ sau alterate. Se consta­ pozitare, transport şi desface­ ţii de igienă mai bune; pen­ desfacerea laptelui prin cît merciale, turistice, hoteliere. vităţile în care ne propunem doteze cooperativa din Cer­ se. Acum însă situaţia a in­
tă că în unele unităţi de a- rea mărfurilor alimentare, asu­ tru municipiile Deva, Hune­ mai mulţi remizieri, astfel in­ Există o producţie suficien­ să aducem aceste îmbunătă­ tej cu mijloace proprii de trat în normal.
limenlaţie publică grija pen pra modului cum sînt gospo­ doara şi Petroşani transportul cit populaţia să se poată a- tă de legume şi zarzavaturi ţiri. transport, pentru a putea a- Conducerea cooperativei
tru igienă şi buna gospodă­ dărite unităţile de comerţ şi la magazine al preparatelor de proviziona operativ; extinde­ care permite să avem în uni­ Planul de măsuri adoptat sigura aprovizionarea tutu­ „Prestarea" din Hunedoara a
rire, ca şi pentru aprovizio­ turism, asupra coordonării a- carne se face în pungi-navete, rea secţiilor „Gospodina" la tăţile de desfacere numai le­ cuprinde responsabilităţi preci­ ror unităţilor din raza sa do luat măsuri pentru zugrăvi­
nare diversificată, nu e cea provizionării cu cerinţele cetă­ ceea ce asigură o aprovizio­ mai multe magazine alimenta­ gume de bună calitate. Aceas­ se. Trebuie multă exigenţă în activitate. rea şl vopsirea încăperilor
cerută de afluenţa mare de ţenilor etc. — sînt diverse şi nare mai igienică şi mai ope­ re şi sporirea numărului de ta nu exclude posibilitatea ca, urmărirea realizării acestor secţiei de bijuterie, a pus în
turişti care ne vizitează jude­ numeroase. rativă. Ca urmare a degresă- magazine cu autoservire. Co­ printr-o bună sortare, să măsuri. Aşa vom ajunge să Avertisment funcţiune toate utilajele, a-
ţul. Se „remarcă" din acest Desigur, constatările s-au fă­ rii cărnii s-au introdus în vîn- merţul îşi perfecţionează sche­ avem la vînzare şi legume de avem în unităţile comerciale şi sigurînd deservirea popu­
punct de vedere unităţile coo­ cut în timp. Tot în timp s-a zare jumări presate sau semi- ma organizatorică astfel ca să calitatea a doua nu numai de turistice o aprovizionare rit­ Am primit la redacţie scri­ laţiei în bune condiţiuni, în
perativei de consum din Orăş- conturat un bogat program de presate. întreprinderea de co­ poată asigura — deocamdată a întîia, dar ne permite să mică şi diversificată, o servi­ soarea unui grup de mineri
tie. In alimentaţia publică se măsuri pentru a se perfecţio­ merţ cu ridicata pentru ali­ la producătorii de pîine — o pretindem ca în unităţi să nu re bună, o mai bună gospodă­ din -comuna Crişcior privind aşa fel ca pe viitor să nu
manifestă prea mult libertinaj na activitatea în aceste do­ mente a amenajat un labora­ recepţie calitativă autorizată şi se mai găsească legume alte­ rire, abaterile de la regulile gene­ mai fie nemulţumiri.
în calcularea preţurilor produ­ menii. Multe din măsurile tor de semipreparate din peş- exigentă.^ rate sau să se vîndă la un ION CIOCLEI