Page 29 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 29
Proletar* din toate farle, unifi-văl
— Jărani, în strînsă unitate cu clasa
i
muncitoare, consacraţi toată energia şi
puterea voastră de muncă înfloririi agriculturii,
înfăptuirii programului elaborat de partidul
comunist!
(Oin Rezoluţia Conferinţei Naţionale
a Partidului Comunist Român)
ANUL XXIV Nr. 5 469 MIERCURI 9 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI
/V
In cinstea zilei de 23 August şi Cantităţi sporite
de grîu la fondul
a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii centralizat
al statului
Ca urmare a aplicării
ANGAJAMENTUL UNANIM AL tehnologiilor avansate la
cultura griului, unităţile a-
grlcole de stat din judeţul
nostru au avut posibilita
tea să depăşească produc
ţia medie planificată.
OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI Pînă acum s-au livrat su
plimentar peste cantitatea
planificată mai mult de
100 000 kg grîu, urmînd ca
aceasta să crească după li
vrarea integrală a produse
CINCINALUL IN PATRU ANI Şl JUMĂTATE Haţeg. Se detaşează, în
lor de la l.A.S. Simeria şi
privinţa livrării, l.A.S. Min
tia, unitate care a înregis
trat cel mat mare procent
de depăşire a livrărilor.
Angajamente concrete ■ Realizări de prestigiu m valoroase a fapte eroice A început
recoltatul inului
■ Bmţfţmmiw/mm**.■ mmmumtm,*■ .......................................... ■■■■»mm.....................................................—»......... ...o................................................................................. ................................................................................... ...r
Una din lucrările aflate
la ordinea zilei pe agen
Colectivul cinstei şi onoarei de la F.C. Praştie, care s-a angajat da lucrătorilor din ferme
le l.A.S. este recoltatul
inului. Semnalul începerii
să realizeze cincinalul in patru ani şi jumătate, prezintă Depăşiri substanţiale acţiunii a fost dat de l.A.S.
Mintia, unde s-a început
recoltatul mecanic al cul
turii de in de pe cele 200
hectare cultivate. In total,
la planul sortimental unităţile agricole de stat
din judeţ au de strîns pro
piesă
va
înaltă
tehnicitate
de
bancul
părăsi
de
lu
O
nouă
ducţia de pe o suprafaţă cru al strungarului Gheorghe Poenar, de la secţia sculăric a F.C.
de 1 000 hectare. Orăştie. Comunistul Gheorghe Poenar este exemplu de hărnicie
şl conştiinciozitate in muncă.
BRAD. întreprinderea de industrie locală din Brad înre
gistrează importante depăşiri la planul sortimental. La mobi
lă s-au produs peste prevederi 76 de garnituri, la piatră spar 1
tă cu 9 240 tone mai mult. Ia iiler cu 432 tone, la terasit cu
627 tone, la cărămidă cu 168 000 bucăji etc. Noutăţi tn reţeaua cooperaţiei de consum
La Conferinţa Naţionali a Evident, avem în vedere re cum ne-am orientat la ampli VREMEA
partidului tovarăşul Nicolae zultatele bune obţinute pînă a- ficarea capacităţilor noastre Realizările vin să confirme strădania colectivului de aici De curind, în clădirea re sum din judeţul Hunedoara,
Ceauşescu arăta că dacă se cum, experienţa dobîndită, spi productive. Am dat de curind de-a transpune în fapte indicaţiile Conferinţei Naţionale a novată şi modernizată în ca precum şi din alte judeţe.
are In vedere potenţialul eco ritul de înaltă conştiinţă mun în funcţiune o matriterie no partidului cu privire la acoperirea necesităţilor economiei cu re îşi are sediul conducerea Bineînţeles, doritorii îşi PENTRU 24 DE ORE
nomic al tării, aflat în conti citorească statornicită în sînul uă, de mare capacitate, care produse fizice şi nu doar cu realizări globale, neconcludente. U.J.C.C. din Deva, a fost pot procura zilnic oricare Vremea va fi tn general fru
nuă dezvoltare şi modernizare, colectivului nostru. Nu 'mai permite realizarea în condiţii De acest deziderat sînt pătrunşi şi tîmplarii Iosif Costi deschisă o unitate pentru dintre aceste produse, la moasă şl călduroasă, cu cerul
se poate aprecia că există po puţin adevărat este faptul că tehnice şi calitative superioa şei, Ioan Indrei, Dorin Nistora şi Ioan Pavel, mecanicii Sabin desfacerea obiectelor şi pro preţuri accesibile. schimbător ziua şi mal mult
sufla
noaptea.
va
Vlntul
sibilităţi reale pentru îndepli în ultima perioadă la noi s-au re a matriţelor necesare pro Tudoran şi Pompiliu Plic, cioplitorii în piatră Marin Stancu duselor de artizanat. In Alături de această unitate senin din nord-est. Temperatu
slab
nirea angajamentelor asumate întreprins acţiuni ferme pen ducerii unei game sortimenta şi Victor Mocanu, şefii de echipă de la cărămidărie şi prefa principal, aici sînt expuse şi de artizanat îşi vor începe rile minime vor fi cuprinse
de a finaliza cincinalul înain tru dezvoltarea şi utilizarea le diversificate din mase plas bricate Teodor Faur şl Teodor Dan, precum şi alţi destoinici între 12 şi 14 grade, Iar ma
te de termen. superioară a potenţialului pro tice. Studiile de perspectivă muncitori care întîmpină încă de pe acum ziua de 23 Au se vînd Ia cerere produse activitatea zilele acestea alte ximele între 25 şi 21 grade.
Dimineaţa, izolat, ceaţă.
două unităţi, inedite în ju
de artizanat, diferite obiecte
Adevărul acestor cuvinte ductiv — ştiind că, pentru o- întreprinse de colectivul nos- gust şi cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii cu de uz casnic, costume popu deţ şi printre primele de a-
găseşte şi în fabrica noastră o norarea angajamentului, aces SABIN OLARU fapte şi realizări de prestigiu. lare din diverse zone ale cest profil din ţară. Este PENTRU URMĂTOARELE
deplină concretizare. Tocmai tei problematici trebuie să i inginer la F.C. Orăştie judeţului nostru şi altele. vorba de un magazin pen DOUA ZILE
de aici izvorăşte angajamen se acorde o atenţie deosebită. Toate acestea sînt rodul tru desfacerea plantelor me Vremea va fl călduroasă, cu
tul pe care ni l-am asumat de Capacitatea de producţie de (Continuare in pag. a 2-a) muncii migăloase, asidue şi dicinale şi un altul pentru cerul temporar acoperit. După-
a îndeplini cincinalul în pa care dispunem în acest an, fa pricepute a artizanilor din servirea ceaiurilor dietetice, amiaza vor cădea averse de
tru ani şi jumătate, de a pu tă de 1971, este cu mult spori judeţ, precum şi a secţiilor pe Ioc, adică o ceainărie u- ploaie. Vintul va sufla slab pî
nă la potrivit din nord-est. Tem
ne la dispoziţia economiei na tă. In 1975 faţă de 1972 volu nică în judeţ, a treia în peraturile minime vor fi cuprin
ţionale o producţie globală şi mul producţiei noastre urmea prestatoare de servicii din ţară. se între 13 şl 16 grade, iar ma
marfă suplimentară de 240 şi ză să se dubleze pentru ca în cadrul cooperaţiei de con ximele Intre 27 şi 30 grade.
respectiv 196 milioane lei, în 1980 să producem de peste 4
treaga producţie urmînd a fi ori mai mult decît în acest an.
obţinută la un înalt nivel de Pentru a tine pas cu o ast
eficientă. fel de dinamică, încă de pe a- întreaga energie, capacitate
de muncă şi pricepere -
880 000 lei economii din invenţii şi inovaţii
DEVA. Colectivul Regio propuneri ce se află in stu
nalei de căi ferate Deva, pe diul comisiei ce se ocupă cu în slujba făuririi societăţii
lingă alte rezultate obţinute această problemă.
în realizarea planului de La reuşita acestor rezulta
producţie a obţinut rezulta te şi-au adus contribuţia
te bune pînă în prezent şi printre alţii şi ing. Alexan socialiste multilateral
în domeniul activităţii de dru Paladi, ing. Sava Asman,
invenţii, inovaţii şi raţiona ing. Gheorghe Rădulescu,
lizări. Au fost propuse şî în ing. Mihai Nicolae, tehnici dezvoltate
registrate un număr de 64 anul Gheorghe Balaş, maşi
invenţii, inovaţii şi raţiona nistul Romulus Andrica, ca
lizări şi au fost acceptate re, sprijiniţi de responsabilii „Mă adresez clasei muncitoare, clasa conducătoare a so lectivităţile de muncă, pe fie
şi aplicate un număr de 50, cu mişcarea de inovaţii pe cietăţii noastre socialiste, care prin intreaga sa activitate şi-a care lucrător în parte.
cu 35 mai multe decît în unităţile de bază ale Regio dovedit pe deplin capacitatea de a conduce naţiunea spre — Documentele Conferinţei
anul 1971 realizîndu-se ast nalei C.F. Deva, au reuşit să culmile comunismului ; faceţi totul, dragi tovarăşi, pentru a vă Naţionale stabilesc o scamă de
fel economii cu 880 000 Iei realizeze fiecare cite una îndeplini în continuare, in cele mai bune condiţii, misiunea, măsuri privind punerea în va
mai mult ca anul trecut. pînă la 3 inovaţii. râspunzind astfel increderii pe care întregul popor o pune in loare a rezervelor de sporire
Tot în această perioadă voi I Am deplina convingere că şi în viitor eroica noastră clasă a producţiei industriale, înde
au mai fost admise 65 de CONSTANTIN AOANEI Comunistul Constantin Drăguţ, şeful unei echipe de lăcătuşi de la I.M. Barza, este cunos muncitoare va fi la inâlţimea misiunii sale istorice !". osebi prin folosirea intensivă a
cut pentru priceperea şi hărnicia lui în muncă. El îşi realizează iunar sarcinile de plan, dă numai capacităţilor de producţie, îm
lucrări de bună calitate. Iată-1 executînd confecţii metalice pentru lucrările din subteran. bunătăţirea aprovizionării teh-
Foto : V. ONOIU Vibrantă chemare, adresată deri hunedorene, teren fertil.
de secretarul general al parti — La noi, la cocserie — nico-materiale, ridicarea nive
dului de la înalta tribună a fo mărturisea tovarăşul Gheorghe lului tehnic al producţiei îm
Numărătoare inversă pe yv rumului comuniştilor ! Şi care, Naum, secretarul comitetului bunătăţirea calităţii, creşterea
productivităţii muncii care vi
oare, dintre cei ce au mîn-
şantierul furnalului nr. 9 Inifiativele muncitoreşti se In pagina a 15-a dria de a face parte din cea de partid pe secţie — în zi zează fiecare întreprindere.
lele Conferinţei, ca şl în ce
mai înaintată clasă, nu' în le care au precedat-o, comu Cum acţionează în această di
cearcă îndemnul de a răspun niştii, toţi lucrătorii s-au în recţie comitetul de partid, con
în dezbatere publică
ducerea secţiei cocserie ?
Assgurarea utilajului materializează în fapte deosebite de prin cutezanţa gîndirii şi trecut pe ei înşişi. Angaja — Colectivul secţiei noas
trăinicia faptelor înflăcăratei
mentul luat a fost înfăptuit cu
Proiectul de lege chemări ?! In centenara uzină responsabilitate muncitorească, tre, care pe primul semestru
şi aparatajului necesar— „Nici un abataj şi nici o maşină cu privire la siderurgică din Călan, în care susţinută de acea disciplină al anului a ocupat locul I în
întrecerea pe uzină, va face
s-au format prestigioase deta
care se cîştigă numai în co
dezvoltarea
problemă de maximă urgenfă economico-socialâ şamente de muncitori, chema lectiv, prin munca harnică de paşi mari pentru traducerea în
viată a acestor măsuri. Noi
rea la înfăptuirea noilor sar
de încărcat sub randamentul cini economice, dezbătute cu zi cu zi. Perioada care a tre Anchetă realizată de
Pe feţele acelora care înal Individuale la acţionările elec planificată clarviziune ştiinţifică la Con cut de la istoricul eveniment a LUCIA LICIU
tă marele obiectiv siderurgic trice de la preîncălzitoare, a României ferinţa Naţională a partidului, cunoscut acea emulaţie care a
de la Hunedoara se citeşte în stafia de epurare brută, de de 6 tone de minereu pe post“ a găsit, ca în atîtea întreprin cuprins, sînt sigur, toate co (Continuare in pag. a 2-a)
aceste zile, mai mult ca ori- la alte instalaţii electrice afe
cînd, hotărîrea de a grăbi ter rente furnalului. De aseme
minarea lucrărilor, Sncît fur nea, lipsesc voltmetre de cu Luni dimineaţa, de la Uricani am primit ştirea că harnicii
nalul să producă prima şarjă rent continuu de la 0-400 V, mineri de aici au întîmpinat ziua lor cu frumoase realizări în
în timpul prevăzut. Această ampermetre de curent conti muncă, că au sărbătorit-o — duminică — cu entuziasm şi vo Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă
hotărîre fermă, eforturile spo nuu de la 150-0-150 A, trans ioşie, cu încrederea şi hotărîrea de a obţine noi succese. Ni
rite ale constructorilor se tra formatoare de diferite tipuri se accentua că iniţiativa brigadierului Constantin Grădinaru
duc zilnic în fapte de muncă, şi mărimi pentru echiparea ce — „Realizarea a cel puţin 100 ml în fiecare lună la lucrările
în realiză™ cu care este în- lulelor de 6 kV, casete de de pregătiri" — a găsit repede teren fertil, fiind materializa I MICA IL RIDICA LA DLMNIIATLA OL
tîmpinată ziua de 23 August. semnalizare pentru 2 becuri, tă în fapte de muncă remarcabile, contribuind substanţial la
Dar, dacă cei mai mulţi cablu de 4x25 mm2. realizarea sarcinilor de producţie pe ansamblul exploatării.
dintre factorii care concură Direcţia de investiţii din De la celălalt capăt al judeţului — de la Ghelar — ni s-a
la ridicarea acestei importan cadrul C.S.H. şi Direcţia co comunicat, de asemenea, o ştire îmbucurătoare. Harnicii cău Există, spunea Maxim specularea naivităţii altora. pe parazitul Constantin lui — un muncitor excelent
tători de minereu de aici au realizat şi depăşit planul pe lu
te construcţii industriale au mercială a I.C.S.H. cunosc, na iulie la producţia de minereu extras, obţinînd şi indici Gorki, două feluri de a trăi Unul e parazitul pasiv, ce Chilariu. Gheorghe Chira, după cîte ni se spune — l-au
motive de mîndrie şi de mul desigur, aceste neajunsuri. —■ putrezire şi ardere. Ard lălalt e parazitul „activ", ca Viorel Hodobeţ, Costică smuls pe tînăr din mirajul
ţumire pentru ceea ce au fă Dar asta nu ajută la nimic. înalţi de calitate. Minerii, maiştrii, inginerii şi-au amplificat numai cei curajoşi şi gene re, prin înşelăciune, fură de Stanca, Remus Munteanu, A- „vieţii uşoare", l-au adus
strădaniile în aceste zile şi au luat un considerabil avans pe
cut sau fac acum, unii sînt Este necesar să se intervină roşi, cei a căror viaţă e la societate, fără nici un lexandru Colţa, Cornel Ni- între muncitorii de la sec
îngrijoraţi că treaba nu le mai operativ, mai energic la care vor să-l majoreze in cinstea zilei de 23 August, astfel dedicată unui ideal — viito merit, dreptul de a folosi ga, Constantin Vlase, Gheor- ţia auto a I.G.C.L. Orăştie.
îneît să raporteze rezultate deosebite şi la sfîrşitul acestei
merge cum trebuie. Şi asta nu uzinele furnizoare, să se in luni. rul comunist al ţării. Am cu mijloacele sale de viată ci ghe Creţu, Constantin Popa — Cum de-ai ajuns în
din vina lor, ci tocmai a be vestigheze cu mai multă răs noscut astfel de oameni. Ei vilizată. „Pasiv“ sau „exclu — sînt nume de tineri între contradicţie cu organele de
neficiarului. Este vorba de pundere situaţia concretă, In primele rînduri ale entuziastei întreceri ce se desfă sînt în jurul nostru, se nu siv pentru sine“, parazitul 18—25 ani. O tinereţe care stat ?
întîrzierea unor utilaje, in exactă de pe şantier şi să se şoară în întîmpinarea sărbătorii eliberării patriei şi a aniver mără cu milioanele şi nicio dispreţuieşte munca fcinstită. putrezeşte. N-au adresă
—
Prietenii... anturajul.
stalaţii, aparataje care-i ţin acţioneze în consecinţă. Toţi sării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii se situ dată pentru aceştia munca Iosif Andraşko are vtrsta (Constantin Popa doarme în Eu... eu aş vrea să ajung
în loc pe constructori. Dar factorii competenţi trebuie să ează şefii de brigadă Constantin Trifan, Nicolae Munteanu şi nu e o povară istovitoare. celei mal frumoase tinereţi căpiţe de fin), dar unii au mecanic auto. M-am anga
să ne referim la concret. concure deopotrivă, cu toată Dumitru Pînzaru, care, alături de ortacii lor, scot zi de zi la Dimpotrivă, ea s-a indenli- — 21 ani. A avut o meserie, cazier şi aceia sînt mai pe jat.
Se cunoaşte importanţa responsabilitatea la urgenta lumină mai mult minereu peste sarcinile de plan. Constantin ficat cu rostul existenţei pe lucra la combinat la Hune riculoşi. In jurul lor gravi
muncii fiecărui om de pe şan rea lucrărilor la acest mare Trifan este, după cum se ştie, autorul valoroasei iniţiative: lume al acestor oameni. Am doara. A părăsit meseria şi tează adolescenţi scăpaţi de Vorba Ii e poticnită, cum
tier, între care activitatea e- obiectiv, a cărui intrare în ,,Nici un abataj şi nici o maşină de încărcat sub randamentul cunoscut şl oameni aparţi- combinatul în schimbul unei sub supravegherea familiei poticniţi i-au fost primii paşi
lectricienilor capătă acum funcţiune la vreme nu în de 6 tone de minereu pe post", iniţiativă lansată în cinstea nînd acelei infime specii de vieţi , fără căpătîi. Constantin şi a şcolii ori de sub supra în tinereţe. Acum e bucuros
deosebită valoare. Electricie seamnă doar un merit al con Conferinţei Naţionale a partidului. Ea s-a dovedit deosebit paraziţi, împărţiţi în cei ca- Chilariu, de 25 ani, eliberat vegherea colegilor de mun de noua sa poziţie şi ruşinat
de eficientă, fiind îmbrăţişată de mai multe brigăzi care lu
nii nu pot însă înainta cu structorilor — pe care trebuie crează în condiţii similare cu acelea ale brigăzii lui Trifan. re-şi plimbă lenea şi plicti anul trecut din penitenciar, că. de rătăcirile sale. O ruşine
lucrările deoarece le lipsesc să-l recunoaştem şi să-l pre — Treburile în brigada noastră nu mergeau râu — afir- sul pe bulevarde şi prin ca a reuşit să strice familia Nu demult Florian Ghişe, care-i face cinste. Societa-
unele materiale şi aparataje. ţuim ca atare — ci înseamnă fenele alterînd curăţenia unui om cumsecade. Acum un tînăr de 16 ani, era u-
Este vorba de unele relee mai multă fontă pentru econo G. DUMITRU morală a locului pe care-1 o naivă — soţia acelui om nul din acei „sateliţi". Efor ION CIOCLEI
basculante pentru tensiunea mia naţională a ţării, în pli populează şi în cei care pre cumsecade — ţine în spate turile reunite ale familiei şl
de 220 V şi frecvenţa de 50 Hz, nă dezvoltare. (Continuare in pag. a 2-a) feră muncii expedientele, — fără să vadă pericolul — colegilor d° muncă ai tată (Continuare in pag. a 2-a)
deosebit de necesare pentru
a' se putea efectua probele DUMITRU GHEONEA