Page 30 - Drumul_socialismului_1972_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 469 • MIERCURI 9 AUGUST 1972

o
in cinstea zilei de 23 August şi In luna septembrie va apare

a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii ERÁ SOCIALISTA ii
99

Revistă teoretică şi social-politicâ a C.C. al P.C.R.
Angajamentul unanim ai activităţii politice-ideoiogice, revista „Lupta de clasă" se transformă într-o publica­
Ţinînd seama de etapa de dezvoltare a ţării noastre, de cerinţele actuale ale
ţie cu apariţie bilunară, purtînd denumirea „Era Socialistă".
oamenilor muncii hunedoreni cialistă“ va fi orientată în nou, afirmarea ideilor mar- studii, sinteze, va organiza
Tematica revistei „Era so­
Revista va publica articole,
xist-leniniste in toate dome­
principal în următoarele di­
recţii : niile de activitate, a princi­ dezbateri şi îşi va exprima
piilor eticii şi echităţii socia­
poziţia în legătură cu dezba­
— valorificarea tradiţiilor liste ; dezvoltarea creaţiei li- terile şi articolele publicate
sociale şi naţionale progre­ terar-artistice ; dialectica so­ în coloanele altor reviste sau
ziare pe teme politico-ideo-
Cincinalul în patru ani şi jumătate — analiza şi generalizarea tradicţiilor în viaţa socială şi logice, va reflecta activitatea
cietăţii socialiste, rolul con­
siste ;
lupta dintre vechi şi nou in
de cercetare desfăşurată în
experienţei Partidului Comu­
nist Român în înfăptuirea re­ procesul dezvoltării noii o- domeniu! ştiinţei, militînd
rînduiri f
voluţiei şi construirea socia­ pentru orientarea acesteia
lismului ; — principalele fenomene e- în lumina cerinţelor puse de
conomiec. politice, sociale ca­ partid, pentru întărirea legă­
— studierea acţiunii legilor re au loc în lumea contempora­ turii ei cu viata, cu nevoile
! Sagajamente cossrefe h Realizări de prestigiu a Iniţiative valoroase lapte eroice obiective in socialism, a fe­ nă ; raportul dintre generai sor'etătii noastre socialiste.
nomenelor şi proceselor eco-
şi particular, naţional şi in­
1
fjT"; --------—r * —- ; —-—— : — ..." ——•»— nomico-sociale, a modificări­ ternaţional în reyoluţia şi In paginile revistei „Era
lor care au loc în ţara noas­ construcţia socialistă, în dez socialistă" vor fi prezentate
tră în etapa făuririi societă­ voltarea socială contempora­ cu regularitate rubrici spe­
ciale destinate celor ce stu­
ţii socialiste multilateral dez­
întreaga energie, capacitate de muncă voltate ; nă ; sistemul mondial socia­ diază în diverse forme de în-
list. unitatea mişcării comu­
vătămînt, studii şi eseuri
— dezbaterea problemelor
ideologice şi teoretice ale niste şi muncitoreşti, a tu­ privind dialectica dezvoltării
turor forţelor antiimperialis-
societăţii socialiste, filozofia,
construirii socialismului şi ie. fenomenele noi ale pro­ sociologia, istoria, arta şi li­
comunismului ; clarificarea
şi pricepere-în slujba făuririi societăţii principială a concepţiei par­ cesului revoluţionar mondial: luţiei lumii contemporane
teratura, probleme ale evo­
diviziunea internaţională a
tidului nostru despre lume
şi viaţă ; dezvoltarea econo­ muncii, dezvoltarea colaboră­ etc.
rii şi cooperării între state;
miei socialiste; evoluţia problemele privind capitalis­ Preţul de vînzare al pu­
blicaţiei „ERA SOCIALISTA“
structurii sociale şi creşterea mul contemporan ; prezenta­ este de 3 lei exemplarul.
socialiste multilateral dezvoltate rolului conducător al clasei rea argumentată a politicii Abonamentele se fac la o-
muncitoare ; naţiunea şi rolul
externe oromovate de parti­
ei în condiţiile socialismului, dul şi statui nostru, a prin­ ftciile poştale, prin factorii
rezolvarea marxist-leninistă a cipiilor care stau la baza a- poştali şi difuzorii din între­
problemei naţionale ; perfec­ cesteia, a activităţii desfăşu­ prinderi, instituţii şi de la
(Urmară din pag. 1) dizare de la conductele ră- muncii li se adaugă interesul crescut. Există o datorie pe ţionarea organizării şi con­ rate de România pe plan in­ sate. Revista se va găsi de
citoarelor cuptoarelor la bate­ şi abnegaţia cu care comuniş­ care te simţi obligat să ti-o ducerii societăţii socialiste, ternaţional ; vînzare în librării şl chioşcu­ Tehnica a chemat in a-
am reuşit ca In semestrul I al ria a III. Instalaţia, care a fost tii din secţia noastră, întregul achiţi, chiar dacă aceasta va rolul partidului ca forţă po­ — analiza critică a curen­ rile de difuzare a presei. Jutor electronic*. Astăzi
parametrii cel mal Impor­
acestui an, comparativ cu a- experimentată la un cuptor în colectiv s-a antrenat în între­ trebui s-o faci toată viaţa. Eu litică conducătoare a societă­ telor de idei din lumea con- Preţul abonamentului anu­ tanţi al producţiei de
ceeaşl perioadă a anului tre­ cursul anului trecut, s-a extins cerea pentru îndeplinirea e- o fac cu dragă inimă, pentru ţii, evoluţia statului socialist temnorană în domeniul filo­ al — 24 de numere: 72 let. laminate slnt daţi, pe fa­
cut, să reducem mult orele de acum la întreaga baterie. E o xemplară a planglui. Există o că această datorie nu-mi cere şi a funcţiilor sale ; perfec­ zofiei, istoriei, sociologiei, Cititorii din străinătate se ze de laminare, de cal­
culatorul electronic.
stagnări ale agregatelor, pri­ realizare de prestigiu. emulaţie vizibilă la majorita­ decît să muncesc, aşa cum ştie ţionarea relaţiilor sociale so­ Sti’ntelor politice, creaţiei li\ pot abona prin Rompres-FIla- In fotografie: La pupi­
cinuite de defecţiuni, şi, avînd — Traducerea în fapt a tea muncitorilor şi mai cu sea­ şi trebuie s-o facă fiecare co­ cialiste, adîncirea democra­ terar-artjstice şi promovarea telia — Serviciul import-ex- trul calculatorului de la
această temelie, slntem siguri sarcinilor economice stabilite mă la comunişti, acea dorinţă munist. unei atjtudmi militante îm­ blumlngul de 1300 mm
că vom obţine noi realizări. la Conferinţa Naţională a par­ de afirmare prin fapte demne, — Vedeţi, nici un efort nu ţiei socialiste, înflorirea vie­ potriva teoriilor şi concepţii­ port-presă. Bucureşti, Calea de la Hunedoara.
Măsurile luate privind func­ tidului ne solicită o coordona­ prin muncă plină de dăruire. e prea mare cînd ştii pentru ţii spirituale a societăţii so­ lor idealiste, neştiinţifice, re­ Griviţei nr. 64-66 P.O.B. Bok Foto: V. ONOIU
ţionarea în perfectă stare a re şi îndrumare permanentă, — Cum să stai de-o parte, ce munceşti. Eu, de pildă, — cialiste, formarea omului trograde. 2001.
agregatelor, întreţinerea mai dezinteresată, în toate compar­ să nu te simţi îndemnat să ne spune cocsarul Gheorghe
bună a acestora sînt susţinu­ timentele muncii — îşi conti­ faci mai mult cînd vezi şi Cîrtină — am muncit, ca şi
te de iniţiative ce-şi anunţă nuă ideea şeful secţiei. Iată, simţi că e nevoie să pui mina mulţi alţi colegi, învătînd. Am
de pe acum valoarea. Una din­ de pildă, aici la cocserie, a- — întreabă, replicînd, comu­ urmat liceul, apoi şcoala de
tre acestea se referă la „Recu­ vem răspunderi mari privind nistul Vasile Oancea. maiştri. Am făcut eforturi, e Proiectul de Lege cu privire la dezvoltarea
perarea a cel puţin 20 kg pro­ urmărirea realizării atît canti­ Şi lăcătuşul, care se simte drept. Dar nimic nu se pri­ ier 111 ucear» , n«—>rţ.ynn
duse cărbunoase (cocs fluidi­ tative cit şi calitative a inves­ îndemnat tot timpul să adu­ meşte fără efort. Deşi nu lu­
zat şi semicocs) pe cuptor şi tiţiilor. Se fac reparaţii capi­ că îmbunătăţiri agregatelor la crez încă pe post de maistru,
schimb". Transpunerea ei în tale la cuptoarele I şi II de .care munceşte şi care îşi scrie am cîştigat foarte mult. E un economico-socială planificată a României
viată se va solda cu recupe­ la bateria I de cocs bri­ mereu faptele printre inovato­ cîştig sufletesc, care-ţi dă o
rarea a circa 200 de tone pro­ chete, investiţii noi la bateria rii uzinei, adaugă : Peste tot inteíeqere mai adâncă a valo­
ducţie pe an şi va duce la re­ a doua de cocs brichete şi se cer îmbunătăţiri, perfecţio­ rii tale ca om. Aici, unde lu­
ducerea consumului specific transformarea bateriei I car- nări, vedeţi ce sarcini impor­ crez, ştiu cé-mi revine din
pe tona de producţie. bofluid în vederea funcţionării tante ne-a pus în fată Confe­ ceea ce ne cer documentele Se simte nevoia
ei cu termocentrala. Proble­ Conferinţei Naţionale. Am sar­
— Pe linia reducerii consu­ rinţa Naţională. Anii de mun­
murilor specifice am obţinut ma urmăririi realizării calita­ că — deşi sînt peste 30 — nu cini de răspundere privind
respectarea graficului de în-
tive a investiţiilor, ca şi pre­
rezultate bune în semestrul I mă lasă să stau la urmă cînd
— precizează ing. Adrian gătirea oamenilor pentru ex­ e vorba de procesul de pro­ cărcare-descărcare la bateria compartimentelor
de cocs brichete, privind res­
Stoicoi, şeful secţiei cocserie. ploatarea noilor obiective au ducţie. Locul nostru, al mun­ pectarea parametrilor tehnolo­
Am realizat reduceri substan­ provocat dezbateri mature în citorilor, trebuie să fie în frun­ gici, disciplina de producţie.
ţiale la semicocs, iar pe tona cadrul comitetului de partid te. Şi este. E greu ? Nu mă De felul cum mă achit eu aici,
de cocs fluidizat am obţinut pe secţie, care s-au soldat cu plîng. Mă mîndresc că pot să cum se achită Traian Avram Aş vrea să mă opresc în­ a centralelor ridică unele pro­ nomenelor care privesc toate Considerăm că pe baza u-
o reducere de 27 kg cărbune. sarcini concrete. Astfel, toti fac ceva mai mult. Şi fac. deosebi la capitolul III care bleme legate de structura or­ serviciile funcţionale din ac­
factorii de răspundere urmă­ la stafia de comandă, Vasile nor informări complete ce ar
—- Aş dori să subliniez aici resc proiectele, lucrările ce se — Pentru a mă putea înţe­ Oancea la bateria a Il-a, tova­ reglementează organizarea ac­ ganizatorică, în special a tuala structură a centralelor urma să se elaboreze de că­
un fapt care ne bucură nu execută, cu toti muncitorii din lege de ce mă simt mereu da­ răşul Naum ca secretar de tivităţii de planificare, atribu­ compartimentelor care concu­ sau întreprinderilor etc. tre aceste compartimente,
numai pe noi, cocsarii, ci pe categoriile a V-a şi a Vl-a fa­ tor să depun întreaga mea e- partid sau tovarăşul Stoicoi ca ţiile şi răspunderile centrale­ ră la elaborarea planului şi Existenţa unui asemenea conducerile întreprinderilor şi
toti locuitorii oraşului pentru cem cursuri de reciclare, iar Pergie şi pricepere în muncă, şef de secţie, depinde mersul lor, ministerelor şi comitete­ a informaţiilor care sţau la compartiment de informatică centralelor pot lua decizii o-
că va contribui la reducerea unii lucrători — de pildă zi­ v-aş face o mărturisire — se întregului nostru colectiv. Răs­ lor executive ale consiliilor baza deciziilor. ar avea ca efect rezolvarea perative şi de calitate care
»poluării atmosferei —-intervi— dari;'lăcătuşi La partea de confesează corsarul Traian A- punderea e a fiecăruia şi a populare in elaborarea şi e- In prezent activitatea de mai operativă a sarcinilor ca­ pun în mişcare tot mecanis­
:
............
de*-*
ne secretarul comitetului ae*............"riionîâj'—''muncesc; alături de vram. Acum 10 ani, cînd am tuturor. Roadele ei, la fel. Şi' xecuţarea planului. re vizează problemele de an­
jyaAriid^. Doresc ^s-o laimnstructor, venit în uzină, aveam patru atunci cum să nu te simţi che­ Practica de zi cu zi a de­ elaborare a unor informări samblu ale centralei sau în­ mul funcţional al întreprin­
1
tru că ştiu că tovarăşul Stoicoi pentru a ne fi de ajutor după clase elementare. Azi sînt mat să pui întreaga ta energie monstrat (Să-în activitatea în­ decizionale cu conţinut com­ treprinderii, prin concentrarea derii. " 2
1
n-o va face. Un colectiv de in­ darea în exploatare a obiecti­ student, la seral, la institutul şi putere de muncă în slujba treprinderilor — de la cea mai plex ca număr de probleme factorilor de elaborare a in- Actualele cerinţe legate de
gineri şi tehnicieni, condus din Hunedoara. Cui datorez idealurilor nobile ale viitoru­ mică pînă la transpunerea în
chiar de el, a realizat o insta­ velor. Măsurilor concrete lua­ acest drum lung străbătut în- cea mai mare şi viată a unor
laţie de recuperare a antrenă­ te în cadrul comitetului de tr-o perioadă atît de scurtă ? lui, cînd împlinirile sînt şi vor complexă — se tematici com­
rilor de praf de cocs de flui- partid pentru perfecţionarea Colectivului uzinei. Prin el am fi ale tale 1 ivesc probleme plexe care vi­
noi determina­ zează găsirea
te de sarcini­ rezervelor pen­
le nu atît can­ tru realizarea
titativ cit mai prevederilor pla­
ales calitativ nului cincinal
„Nici un abataj şi nici sporite, pe care­ înainte de ter-“
le solicită etapa pe care o — mai ales la nivelul centra­ formaţiei într-un singur com­ men impun organizarea unui
parcurgem. Aceste sarcini vi­ lelor — este mult îngreunată partiment. La nevoie un ase­ flux informaţional atît pe linia
o maşină de încărcat zează în mod direct şi acti­ de numărul mare de compar­ menea compartiment ar putea elaborării planului cit şi a
vitatea de planificare şi urmă­ timente distincte care în mod fi profilat numai pe acţiuni de urmăririi acestuia. Trebuie re­
rire a executării planului. nemijlocit trebuie să concu- informatică economică, plan şi zolvată descentralizarea sarci­
sub randamentul de Pornind de la ideea funda­ re Ia întocmirea şi definitiva­ analize statistico-economice. nilor şi trecerea lor în com­
mentală din proiect că orga­ rea acestora. Cum comparti­ In sprijinul propunerii de petenţa unui colectiv cu sar­
nele de conducere colectivă mentele funcţionale la nivelul înfiinţare a unui comparti­ cini bine conturate care <=ă
6 tone de minereu asigură elaborarea planurilor centralei au relaţii de colabo­ ment de informatică vine şi răspundă cu toată solicitudi­
.anuale şi cincinale ale uni­ rare, iar pentru realizarea u- faptul că în prezent lucrări­ nea şi competenţa multiplelor
tăţilor respective, iar comite­ nor asemenea sarcini este le de ansamblu — care pri­ şi complexelor aspecte econo­
pe post“ tele şi consiliile oamenilor necesară participarea fiecărui vesc servicii funcţionale dife­
muncii răspund de elaborarea compartiment, considerăm ne­ rite — sînt lipsite de o ima­ mice pe care le ridică Săuri-
şi fundamentarea planurilor şi gine de ansamblu a proble­ rea societăţii socialiste multi­
sînt obligate să elaboreze mă­ cesară înfiinţarea unui com­ lateral dezvoltate. Se răspun­
(Urmare din paa. 1) partiment de informatică eco­ melor, întregul fiind format
suri necesare îndeplinirii rit­ din părţi distincte al căror de în acest fel şi unei proble­
mice, să analizeze periodic nomică. Acesta ar urma să
ma deunăzi tînărp! Constantin Trifan. Dar ne-am gîndit să fa­ mersul activităţii economico- fie coordonat de conducătorul număr este în funcţie de nu­ me deosebite pe care a ridi­
cem şi noi ceva deosebit prin care să muncim mai mult şi sociale şi să adopte măsuri mărul serviciilor ce concură cat-o recent Conferinţa Na­
mai bine, prin care să ne simţim mai angajaţi, mai mobilizaţi pentru rezolvarea operativă a unităţii, care să urmărească la elaborarea acestora, fapt ţională a partidului.
In muncă. Ne-am consultat ca între ortaci, ne-am măsurat bi­ problemelor pe care le ridi­ principalele atribuţii ale aces­
ne forţele, am chibzuit şi am hotărât. Ne-am autoimpus o dis­ că executarea planului aş vrea tui compartiment: planificarea ce fragmentează si de multe EMILIAN ROVENJA
ciplină severă, o organizare mai bună a muncii, o conlucrare şi urmărirea realizării planu­ ori frînează procesul elaboră­
mai fructuoasă, pentru ca să nu lucrăm mai greu, ci mai ,u- să remarc că actuala organi­ rii unei decizii prompte şi e- şef de serviciu Ia Direcţia
şor. Şi am reuşit. Ne bucurăm că putem să muncim mai bine, zare a întreprinderilor şi chiar lui ; analiza economică a le- ficiente. judeţeană de statistică
că realizăm cîştiguri mai bune.
In zilele scurse din această lună, brigada lui Constantin phtaic >.’Ruv rx»L~uaaM*tir*
Trifan a realizat un spor de minereu extras de peste 100 to­
ne, cea a lui Nicolae Munteanu are un plus de 120 tone, iar Bilanţ rodnic
Dumitru Pînzaru a dat mai mult de 50 tone peste prevederile Numai munca te ridică
planului la zi.
— Aceste rezultate deosebite sînt urmarea firească a ini­ în activitatea
ţiativei lui Trifan, a talentului şi hărniciei bravilor noştri mi­ j
neri — remarca, fără falsă modestie, inginerul şef al E.M. voluntar- la demnitatea de om!
Ghelar. Ele sînt expresia faptică a hotărârii colectivului nos­
tru de muncă de a întîmpina ziua de 23 August cu realizări
de seamă, de a ne înscrie şi noi, minerii, în efortul general patriotică
al poporului de a realiza mai devreme planul cincinal. (Urmare din pag. 1) Avem în fată un tînăr Cu noi vine mereu în con­
Valoroasele iniţiative muncitoreşti se traduc, aşadar, în j HUNEDOARA. Tinerii din sfios ca o fată, cu mîinile tact parazitul social. Şi
fapte de muncă deosebite. Organizaţiile de partid veghează i municipiul Hunedoara în- unse cu ulei si vaselină. Şi mulţi nu încercăm în nici
permanent la aplicarea lor, coordonează şi îndrumă cu majo­ • tîmpină cea de-a 25-a ani- tea aşteaptă de la el împli­ totuşi parcă n-am strîns ni­ un fel să-l readucem între
ră responsabilitate colectivele muncitoreşti pentru transpune­ j versare a eliberării patriei nirea unei promisiuni. ciodată o mină mai curată. oameni.
rea neabătută în viată a programului elaborat .de Conferinţa prin acţiuni de muncă vo- Margareta Oprinca a vrut Tînărul a făcut şcoala pro­
Naţională şi de Congresul al X-lea al partidului. Cei care luntar-patriotică. să facă liceul. Au împiedi- fesională, apoi liceul la se­ Paştiu Crişan, acesta e nu­
le-au lansat le onorează exemplar, alţii le preiau cu entuzi­ Intre cele două eveni­ cat-o unele greutăţi. Dar ral. Cînd a dat admiterea la mele tînărului student care
asm, le îmbunătăţesc, le materializează superior, cu hotărârea mente de majoră însemnă­ greutăţile n-au împiedicat-o facultatea de matematică, în fiecare vacantă se întoar­
fermă de a contribui activ la sporirea eficientei economice, Luslruitoarea de mobilă Susana Forcoş se numără printre har­ tate — Conferinţa Naţiona­ să caute imediat în muncă era sigur de reuşită. Şi a ce la muncă printre ai săi.
la progresul şi prosperitatea patriei socialiste. nicele muncitoare alo I.I.L. Brad, ‘printre cele mai destoinice şi lă a partidului şi aniversa- j ,un drum care să fie al ei. In curînd va deveni profe­
conştiincioase femei din secţia de mobilă. In dreptul numelui el A reuşit. Are 20 de ani şi reuşit printre primii. Acum sor de matematică sau poa­
stau mărturie realizările (le prestigiu obţinute lună de lună. rea unui sfert de veac de ! e student în anul III, dar te ceva mai mult. Un lucru
la proclamarea Republicii ! comuniştii de la Vidra O- în fiecare vacantă se întoar­ e cert: a devenit pildă de
— ei raportează realizarea ; răştie au primit-o în rîndu- respect fată de muncă pen­
angajamentului anual, ceea ; rile lor. ce între ai săi, muncitorii tru cei din generaţia sa. in
Iei valenţe în direcţia modernizării şi Inventivitate ce înseamnă : 2 466 264 ore j venit în fabrică şi nici o de la atelierele mecanice care se întoarce în ■ fiecare
— Aveam 16 ani clnd am
atelierul acela modest în
de muncă voluntar-patrio- I
ale întreprinderii de indus­
Ucă, 13 232 745 Iei economii j
HUNEDOARA. Stimulat nefinanţate, 603 446 lei eco- j meserie. Acum am mai mul­ trie locală din .Orăştie. vacanţă am avut pentru un
te.
amplificării capacităţilor productive de indicaţiile de valoare j nomii finanţate, 18 000 to- j muncă ? rere aveţi despre muncă? moment impresia că ne a-
— Dumneavoastră ce pă­
— Ce părere aveţi despre
flăm pe un mare şantier na­
deosebită, cuprinse în docu­
j ne fier vechi colectat şl j
mentele adoptate de Con­
unde se săvîrşeşte, munca
ferinţa Naţională a partidu­ j predat oţelăriilor, 6 983 150 j — Numai prin muncă — Eu cred că e unicul ţional. Poate pentru că, ori­
(Urmare din pag. 1) ţiei de mase plastice cu 125 la .colectivul nostru. Nu lipsit de lui, tînărul inginer Nicolae j mp spaţii verzi amenajate, j cinstită poţi să devii om. mijloc de a reuşi în viaţă. are dimensiunile eroismu­
sută- iar pentru viitor vor per­ semnificaţie este faptul că de Groza, angajat al Spitalului j 8 baze sportive construite, ■ Eu prin muncă am reuşit să — Ce numiţi reuşită în lui ; acea muncă Închinată
tru pentru amplificarea secto­ mite posibilitatea diversifică­ la începutul anului 1971 şi pî­ unificat Hunedoara, a exe­ j 2 690 kg maculatură colec- j ciştig încrederea oamenilor.
rului d.e matrâterie au- în ve­ rii într-o gamă mult mai lar­ nă în prezent noi am reuşit cutat o raţionalizare in in­ j tată etc. Ştiu, mai sînt tineri care viată ? oamenilor.
dere utilizarea mai corectă a gă a producţiei noastre. Mă să reducem importul de piese stalaţia de recuperare a a- | La acest frumos bucbet j ne fac de rls generaţia. — Să fit util societăţii, Am inversat puţin ordinea
spaţiilor existente pentru a ne refer la faptul ,că vom asimi­ cu 115 000 lei valută, volumul burului tehnologic, de la de realizări şi-au adus din : Nu găsesc cuvlntul potrivit să-i dai ceva In schimbul aşezării personajelor în a-
putea profila pe producerea u- la noi tipuri de ţeyi din P.y.C. importului avînd tendinţă de centrala termică a spitalu­ I plin contribuţia organizaţi- I cu care să-i numesc. Pentru posibilităţilor pe care ti cest reportaj. Să rămînă ul­
nor matriţe mari şi mijlocii. necesare agriculturii şi indus­ scădere şi în viitor. lui, dînd posibilitatea pro­ i ile U-T.C. din C.S.H., I.M.H., I ei am spus cuvintele aces­ je-a creat pentru a te reali­
Se creează astfel premisa de a triei chimice şi alte corpuri Organizata judicios, vizînd ducerii apei calde într-un i O.CJL. Industrial, I.C.S.H. i tea. Le-aş dori să aibă pu­ timul gustul de miere al a-
realiza suplimentar 2 000 tone suflate : canistre, butoaie -etc fiecare compartiment produc­ program permanent. Raţio­ ; etc. terea necesară de a urma za. propieril de oamenii adevă­
de mase plastice injectate. A cu capacităţi de 50 pînă la 200 tiv, activitatea de dezvoltare nalizarea. care măreşte con­ Reste 1 5.00 elevi bunedo- j exemplul celor buni. Dacă al — Dar despre existenta raţi şl nu acela de pelin şi
fost, de asemenea, racordată litri. şi modernizare a potenţialului siderabil gradul de asigu­ j reni .— prin angajament \ meu e bun să-l ia pe al meu fără muncă ? cocleală al contactului cu
la circuitul productiv o forjă Paralel cu aceste preocu­ nostru productiv se' desfăşoară rare a spitalului cu apă devenit faptă — au realizat j sau pe al oricărui tînăr ca­
nouă, echipată cu utilaje pări depunem eforturi pentru în condiţiile îndeplinirii ritmi­ caldă, aduce o economie de în această vacanţă de vară j re şi-a făcut din muncă un — Nu e demnă de om. Eu parazitul social. Pe acesta
de mare productivitate, asigurarea pieselor de schimb ce şi ale depăşirii cu regulari­ 30 000 lei lunar. I un însufleţjtor trimestru de j rost. cred că mai ântîi sînt de l-a condamnat Ia desfiinţa­
iar intr-un spaţiu care la maşinile de injecţie; prin tate a sarcinilor de plan şi a Este un răspuns faptic al muncă Efortul Lor tineresc, I vină acei care au permis re generaţia lui — o gene­
Cuvintele li sînt cîntărite,
nu era utilizat raţional 5-a autodotare căutînd să execu­ angajamentelor. Sînt realizări modului în care tînărul in­ pe cele 22 de şantiere, re- j ca ale omului cu rosturile formarea la unii tineri a raţie gata oricînd la sacri­
montat şi pus în funcţiune o tăm reperele fabricate în stră­ care ne onorează munca şi pe giner răspunde angajamen­ flertă o imagine de ansam- j lui pe lume. Sînt dojana şi mentalităţii că se poate
maşină specială pentru produ­ inătate. Unele dintre cele mai care le vrem amplificate din tului asumat în cinstea zilei blu veridică a ceea ce nu- j ficii din cele mai mari pen­
dificile piese, greu de găsit plin pentru a da un răspuns mim prin tinereţe, forţă şi j blam la adresa celor „care-i trăi fără muncă. Sîntem de tru edificarea României so­
cerea a peste 600 tone corpuri de 23 August şi celei de-a
chiar şj pe piaţa externă şi ferm înflăcăratei chemări „Cin­ 25-â aniversări a proclamă­ voinţă. fac generaţia de ris“. vină şi noi, opinia publică. cialiste.
suflate pe an. Aceste capaci­ care necesită mari eforturi va­ cinalul in patru ani şi jumă­ rii Republicii. IOAN VLAD j
tăţi au permis dezvoltarea sec­ lutare, au fost deja realizate de tate !".