Page 31 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 469 ® MIERCURI 9 AUGUST 1972

i*-
Vă răspundem la întrebare OMAGIU ANILOR
DE MUNCĂ
HAŢEG. In una din zile­ CARTEA ■ SCENA ■ DISCUL ■ ECRAN
le trecute, salariaţii Oficiu­
lui poştal din Haţeg au săr­
Clara Botaş — Deva. Răs­ M.S. — Brad. întreprinderea Alexandru Petruţ — Hune­
bătorit pe colegul lor. Petru
punsul nostru este acelaşi cu nu a procedat corect. Reveniţi, doara. Cooperativa „Presta­ j Vlăiconi, factor poştal, care gri, ne poartă in trecutul #-
du-ne cum, după o perioadă Editoriale
cel primit de dumneavoastră comunicîndu-ne numele şi a- rea" Hunedoara v-a întocmit i a ieşit Ia pensfe. « propiat al intrigii, explicîn
din partea Direcţiei judeţene dresa, pentru a vă da mai contractul de policalificare Tovarăşii lui de muncă Lupul negru
pentru probleme de muncă şi multe relaţii. au ţinut să sărbătorească trăită în străinătate, Inge a
ocrotiri sociale. pentru meseria de bobinator. fost atrasă într-o organizaţie • „Drumuri prin memorie
V. Victor — Hunedoara. i acest eveniment, adresîndu-i
Gheorghe Ivan — Brad. Perioada care vă interesează Deci, problema s-a rezolvat. i cuvinte calde de mulţumire Pornind de la fapte reale, triga, Inge Cerma {Drahoslava de spionaj, din sarcina căreia (Editura Albatros). Cunoscute
Pentju a putea primi ‘loc de se încadrează în grupa a IlI-a Dorina Ioneseu — Deva. j sîrguinciosului iactor care, scriitorul Karel Fabian, îm­ Landsmanova) tratează cu a- revenise în tară pentru înde­ încă din emisiunile radiofoni­
casă de la C.A.P. trebuie să de muncă în vederea pensio­ Cînd ati început şcoala pro­ i timp de 25 de ani, a prcs- preună cu Stanjslav Cernv, gentul Franek (Frantisek Pe- plinirea unei misiuni. Cu a- ce (Atlas cultural), impresiile
fiţi membru cooperator şl să nării. fesională comercială de 3 ani ; tat serviciul in mod con- care semnează şi regia filmu­ terka) predarea şi adăpostirea cest prilej l-a atras şi pe Fra­ de călătorie ale lui Octavlan
realizaţi numărul minim de P. Rose-Marie — Hunedoara. ati încheiat un contract de j ştiincios, fiind un adevărat lui, construiesc un scenariu în coliba sa de la marginea nek în activitatea subversivă, Paler văd lumina tiparului In­
norme stabilit de adunarea La concediul de odihnă pe ucenicie cu unitatea şcolară ; exemplu pentru salariaţii impresionant şi armonios tesut pădurii a unui film cu docu­ care răzbună moartea fostei tr-un volum echilibrat, omo­
generală. Luaţi legătura cu acest an se adaugă şi zilele respectivă. Dacă nu vreţi să j mai tineri. pe peliculă, mai ales în pri­ mente secrete, întrucit Inge, sale iubite, rănindu-1 grav pe gen, beneficiind de o c&ldă
conducerea C.A.P. Brad. lucraţi în comerţ nici perioa­ Cu ochii scăldaţi de la­ Stencl. Nimeni nu bănuieşte prefaţă semnată de Eugen
corespunzătoare timpului lu­ vinţa secvenţelor referitoare agentă a unei organizaţii de
Teodor Glngaşu — Hune­ crat în anul trecut. da la care v-ati obligat prin crimi, fostul factor poştal la ataşamentul şi colaborarea spionaj din străinătate, era ne­ făptaşul, dar grănicerii şl or­ Barbu.
doara. V-am trimis prin poş­ Ion Şandru — Geoagiu, lu­ contract, va trebui să piătiti j şl-a luat rămas bun de la dintre grăniceri şi preţioasele voită să fugă. Franek îi pro­ ganele de securitate sînt aju­
tă răspunsul primit din par­ cian Vasioni — Hobita, Ntco- conform art 21 din Legea nr. cei cu care a muncit şi co­ lor ajutoare patrupede — cli­ pune adăpostul în coliba sa. tate în cercetările lor de „lu­ • In colecţia „Evocări* a
tea sindicalului salariaţilor lae Gîrlişte — Simeria Veche, 1/1970 o despăgubire repre- laborat pînă acum. nii poliţişti. Grănicerii Kucera şi Slencl o pul negru", tatăl puilor Lizei, Editurii Politice a apărut vo­
C.S.H., precum şi actele În­ Vasile Sănduleac — Orăştie, zentînri cheltuielile făcute de NICU SBUCHEA Producţie a studioului Bar- surprind în apropierea grani­ care îi duce Ia coliba lui Fra­ lumul „Ştefan Sttncă* (1865-
credinţate. NIcolae Cînda — Dîncu Mare, şcoală pentru pregătirea dv. planificator - Haţeg randov, 1971, filmul lui Sta- ţei, dar Inge îl răneşte pe nek, în hornul căreia să gă­ 1897), cu un studiu introductiv
Octavlan Molse — Bâita. Ilie Puiuţ — Boz, Viorel Fărău profesională. nislav Cernv, „Lupul negru", Sfencl apoi, după un schimb seşte şi filmul lăsat de in­ şi o antologie de texte din ac­
Luaţi legătura cu serviciul — Hunedoara, loan Anuţoiu Anghelina Z. — Godineştl. este o intrigă captivantă, pre­ de focuri, femeia cade răpusă se. tivitatea publicistică a celui •-
Invătămlnt din C.S.H. După — Nucşoara, Isaia Ghită — Produse noi sărată cu aventuri, suspense. de un glonte. Franek, lucrător Beneficiind de o distribuţie vocat de Ion Felea.
prezentarea unei adeverinţe şi Dobra. Ati primit răspuns Adresele cerute sînt : Radio­ Grănicerii Kucera şi Stenc! la exploatarea forestieră din de mina Sntîi — Radovan Lu- • Carlo Bo — Moştenirea
a unei fotografii, veţi primi prin poştă de la Direcţia ju­ difuziunea romSnă — Bucu­ patrulează intr-o zonă a fron­ zona respectivă de graniţă, es­ kavsky (căpitanul Gaek), cu­ lui I.eopardl. — Editura Uni­
documentul de calificare. deţeană pentru probleme de reşti, str. Nuferilor 62-64 şi pentru consum tierei Cehoslovaciei, însoţiţi te îndurerat de moartea fos­ noscut din „Bunicul automo­ vers — 1972.
Gheorghe Mihut — Bujoru. muncă şi ocrotiri sociale. Studioul radio Timişoara, str. de ciinele-Iup Liza. Cadrul ne tei sale iubite. Impresionante bil", „Moartea în şa" şi altele,
Critica lui Carlo Bo s soco­
Contravaloarea contorului e- Anonim — T.C.M.M. Petro­ ORĂŞTIE. Colectivul între­ duce apoi la Praga, unde, în- secvenţe de remerorare a po- Jiri Holy (Stagoncik), Rudolf tită a fi deschis cele mal a-
lectric vi s-a trimis pe adre­ şani. S-a procedat corect. Con­ Cluj nr. 24 prinderii de plante medicinale tr-o cameră, personajul femi­ vestei sale de dragoste cu In- Jelinek (Kucera) —, filmul es­ dînci porţi literaturii italiene
sa dv. din Pojoga. I.R.E. Deva ducerea unei întreprinderi loan Paştiu — Deva. Aveţi Orăştie a realizat în acest an nin în jurii! căruia se ţese in­ ge, fostă imblînzitoare de ti­ te plăcut şi merită văzut. către spiritul european. Estra­
cercetează cui i-a fost înmt- poate desface contractul de dreptul la un concediu de noi produse destinate consu­ da istorică pe care s-a elevat
nată suma. Vă va comunica muncă unul salariat dacă con­ studii fără plată de 30 de zile mului. Intre acestea se înscriu C'',-’ i'ffî,'* '"''' ''1'’ pantomima profetică a gîndirii
1
rezultatul. sideră că acesta încalcă obli­ siropurile de soc, anason şi . lui Carlo Bo, identificată cu
lei. De asemenea, sînt trimi­
Eusebiu Constantin — Hu­ gaţiile de serviciu sau lipseş­ calendaristice în afara conce­ se pentru omologare mostre Însuşi climatul ideal al unei
nedoara. Sindicatul salariaţi­ diului de odihnă. de siropuri din mugur de pin cetâti, a fost oraşul Florenţa,
lor din C.S.H. precizează : te nemotivat. loan B. Jurj — Rîu de Mori, şi conuri de brad.
,,Secţia nu este obligată să vă Elvira Andronache — Ha­ Andrei Ungureanu — Cdielar. căruia li dedică strălucitorul
dea concediul cînd intraţi 1n ţeg. Ati primit răspunsul Tri­ Ati primit răspunsul direct Noile produse — din care său eseu din paginile de la
vacanta de vară". Mai discu­ bunalului judeţean Hunedoa­ din partea Direcţiei pentru o cantitate apreciabilă s-a li­ sfîrşit ale acestui volum. De
taţi, totuşi, cu conducerea sec­ vrat comerţului — se bucură aici a pornit cu primii paşi
de aprecierea unanimă a con­
ţiei. ra. Dacă nici acum nu intrati probleme de muncă şi ocrotiri sumatorilor, întrunind condiţii spre „splendoarea de nea­
. Gelu Brădescu — Brad. A- în posesia sumelor reţinute sociale. de calitate superioară.
vem răspunsul Direcţiei jude­ adresatl-vă direct tribunalului. D. COJOCARU juns a vieţii“.
ţene pentru probleme de mun­
că şi ocrotiri sociale In cele
ce vă interesează. Trimiteti-ne Pentru
adresa dv. pentru a vi-1 pu­
tea comunica. Bogat program sportiv în Valea jiului
Olimpia Zăvoian — Hune­ melomani
doara. V-am expediat prin \ â â
poştă răspunsul conducerii în cinstea „Zilei mineruiui
f ¥ ‘
şantierului I.C.F. Petreşti în „Concertul pentru vioară de
urma cercetării situaţiei dv. şl Dintre numeroasele acţiuni tive «u organizat numeroase Petroşani este gazda Campio­
sentinţa civilă nr. 561/1972 a dedicate harnicilor mineri, nu competiţii interne Jn care, de natului republican de mode- Schănberg. Poate forma sub­
Judecătoriei Hunedoara, care au lipsit nici competiţiile spor­ asemenea, s-au Întrecut zeci lism, ce are loc In perioada stanţială şl strălucitoare a
.■»—9 august a.c., cei peste 100
şi sute de tineri şi oameni ai
tive, la care au fost atraşi un
vă aparţine. însemnat numftr de tineri din muncii. Astfel, asociaţia spor­ de concurenţi, cu ocazia des­ concertului, atunci clnd s-a
ba­
chiderii
din
G. G. — Hunedoara. Dacă întreprinderile miniere Văii Jiu­ tivă Minerul Imperii, in zilele competiţii festive a acestei mari folosit de vioară, l-a trimis pe
zinul
al
de 5 şi 6 august a.c., a orga­
carbonifer
ce
sl
loc
în
avut
vi s-a desfăcut contractul de lui. nizat hitilniri de box şi hal­ ziua de 6 august a.c., orele 9, Sch5nberg la resursele armo­
muncă în temeiul art. 20, lit. In plănui de măsuri elabo­ tere, unde au fost invitaţi şi au defilat pe strada principa­
alţi sportivi dc la A.S.A. Tg.
g, din Codul muncii, avînd de rat in acest scop de către fac­ Mureş (box) şi C.S.M. Sibiu li a oraşului, avînd in frunte nice ale orchestre!. Altfel, de
(C.M.E.F.S.,
interesaţi
una din fanfarele miniere.
torii
executat o pedeapsă privativă sindicat, U.T.C.) nu fost pre­ (haltere), iar patru echipe de Punctele turistice din împre­ ce acest concert şl nu altul, de
de libertate de 8 luni, la re­ văzute competiţii dotate cu fotbaJ, reprezentind tot atitea jurimile localităţilor Văii Jiu­ re acest vin diluat, cînd se pu­
încadrarea în muncă, după e- „Cupa minerul“ Ia volei, fol- sectoare de la E. M. Imperii, lui au cunoscut şi ele anima­ tea păstra numai consistenta
fotbal.
au
xecutarea pedepsei, veţi bene­ bal şi popice. întrecerile de I.a susţinut jocuri de asociaţiei ţia sutelor de turişti car.e au
cîteya
pentru
ore,
poposit
fotbal şi volei au avut loc la
aci
consiliul
Vulcan,
ficia timp de 2 ani de conce­ stadionul Jiul din Petroşani, sportive Minerul din localita­ în vederea destinderii şi re- Scenă din film, buchetului? (L.P. — 33 tuTatli).
iar cele de popice pe arena te a organizat Întreceri de
diu de odihnă cu durată mi­ confortării organismului.
Jiul din Petrila. fotbal şi volei, cu participa­
nimă, abia apoi urmînd să pri­ In afară de aceste compe­ rea a peste 200 de sportivi.
tiţii, o serie de asociaţii spor- Dat fiind faptul că oraşul S. BALOI
miţi concediu în raport cu ve­
Comunicatul
chimea totală în muncă.
Comisiei electorale centrale Indicatoare noi
O M I S I U N E C O M P L E X Ă pentru revocarea unor
deputaţi în Marea de circulaţie
A CONSERVA MEDIUL AMBIANT, A l DA 0 Adunare Naţională
In ziua de 6 august 1972, a leştl, municipiul Bucureşti,
avut loc votarea propunerilor sectorul 7, cu 99,60 la sută.
Frontului Unităţii Socialiste Comisia electorală centrală
RECONFORTANTĂ FUNCŢIE SOCIALĂ • cu privire la revocarea unor a verificat lucrările comisii­
deputaţi în Marea Adunare
lor electorale de circumscrip­
Naţională.
Au fost revocaţi : Vasile ţie şi ale comisiilor secţiilor
de votare şi a constatat că
Rus, circumscripţia electorală votarea propunerilor de re­
Teritoriul judeţului Hune­ poate mîndri cu una dintre Peştl — principalele „porţi" de de ştiinţă, conducători de în­ nr. 2 Tîrgu Mureş—Nord, ju­ vocare s-a desfăşurat în con­
doara se prezintă localnicilor cele mai variate. De pildă, la intrare în Retezat—s-ar putea treprinderi economice, de in­ deţul Mureş, cu 98,98 la sută formitate cu dispoziţiile Legii
sau turiştilor cu două contras­ Nucşoara e un ciinp de narci­ face această informare. Sînt şi stituţii de cultură, orqane de din voturile exprimate ; Ilie nr. 28/1966 cu privire la ale­
te puternice. Pe de o parte, se cu nimic mai prejos de re­ eu de părere că e nevoie de stat. Făsui, circumscripţia electora­ gerea deputaţilor în Marea
zone cu o mare concentraţie numita „Poiană a narciselor" ghizi în Retezat. Intenţiile Consiliului popu lă nr. 4 Caransebeş, judeţul Adunare Naţională şi în con­
de noxe, Iar, pe de altă parte, din Făgăraş. Zona ar trebui Amplasarea în munţi a ta­ Iar judeţean sînt de a fa^-edin Caraş-Severin, cu 99,74 la su­ siliile populare.
zone de o neasemuită frumu­ declarată ocrotită şi păşunatul berelor de turişti e o proble­ parcul naţional Retezat şi din tă ; Virgil Pîrvu, circumscrip­
seţe naturală, oferind condiţii ar putea fi întrerupt aici o mă care trebuie rezolvată di­ alte zone ocrotite adevărate ţia electorală nr. 11 Nehoiu, Lucrările referitoare la a-
pentru o odihnă activă, recon­ parte din an fără prea mari rijat. La locurile de popas e muzee în aer liber. Am stabi­ judeţul Buzău, cu 99,42 la su­ ceste revocări au fost trans­
fortantă. Acestea din urmă, a- eforturi pentru economia sa­ nevoie de amenajări gospodă­ lit o serie de măsuri împreu­ tă, Nicolae Murgulet, circum­ mise Comisiei de validare a Drum pentru automobile
tît de bine dotate de natură, lului. Dealtfel, păşunatul ridi­ reşti, pe trasee — de refugii. nă cu Ministerul Turismului. scripţia electorală nr. 22 Giu- Marii Adunări Naţionale. (fond albastru, desen In alb).
prezintă însă şi un interes că o mare problemă pentru Altfel, din cauza lungimii lor, Una dintre ele este amenaja­
major pentru ştiinlă. Acest protecţia florei. Cred că dacă unele trasee sînt ocolite. La rea castelului de la Sîntămăria Bandit destinai ă circulaţiei
argument ştiinţific a stat la s-ar folosi bine toate resurse­ cabana Baleîa ar putea fi ţi­ Orlea ca o seryitute pentru *1 lente (fond albastru, desene in
baza măsurii de a declara zo­ le de păşune de care dispune nuţi cai de închiriat, serviciu parcul naţional Relezat. Au alb)
ne protejate prin lege, zone- judeţul atunci n-ar mai fi ne­ pe care l-ar putea face O.J.T. fost alocate fonduri pentru a- Echpajul „Steaua mare“, la drum
rezervatii exclusiv ştiinţifice voie să. se apeleze la păşuni­ Inginer Eugen Cernelea, di­ menajarea potecilor de munte,
etc., pe teritoriul judeţului le alpine din zonele proteja- rectorul întreprinderii pentru pentru popularizarea frumuse­ ,
nostru. Se pune problema de ţilor naturale ale judeţului. Şi BOŞOROD. Echipajul „Steaua mare“ de la Şcoala gene­
a da acestor zone protejate o in privinţa conservării şi ame­ rală din Boşorod (clasele I-VIII), condus de profesorul David
funcţie socială, deoarece fac najării zonei cetăţilor dacice Haicu, a pornit Ia drum. Şi-a luat startul de la Poiana Omu­
parte din cadrul natural în s-au preconizat măsuri. Trans­ lui spre izvoarele Streiulul. Vom urma, în drumul nostru,
care căutăm odihna şi recon- M a s ă r o t u n d ă punerea lor în fapt cere unele cursul Streiului, de Ia izvoare şi pînă la vărsare, pe cel 188
fortarea. E vorba însă de a le eforturi financiare în plus, la de km. In drumeţia noastră deosebit de interesantă, de vese­
asigura condiţii să-şi exercite care poate contribui Ministe­ lă şi frumoasă, facem cercetări fizico-geografice, în special
funcţia socială fără a preju­ rul Turismului şi Ministerul hidrologice şi geomorîologice, pe întreg cursul Streiului. A-
dicia interesele Ştiinţei. Pro­ te sau la altele care repre­ întreţinerea şi îmbunătăţirea Economiei Forestiere. Revin vem, aşadar, prilejul să dovedim practic cunoştinţele acumu­
blema aceasta s-a pus în dis­ zintă interes ştiinţific şi con­ pajiştilor: însă la cele ce am spus la în­ late la geografie şi fizică in timpul anului şcolar. Am pornit
cuţia participanţilor la masa stituie frumuseţi peisagistice. — In parcul naţional Rete­ intr-o expediţie din care ne vom reîntoarce — sîntem siguri
rotundă organizată de Comisia t’rof. Nicolae Tontuc: Cred zat s-a limitat mult păşunatul ceput. Ceea ce am discutat, — mai curajoşi, mai căliţi, mai îndrăzneţi şi mai veseli.
pentru ocrotirea monumente­ că trebuie adoptată şi o regle­ şi intenţia noastră este de a-1 ceea ce ne-am propus prin
lor naturii a Academiei R.S.R. mentare a locurilor de cam­ desfiinţa. Pentru aceasta tre­ planurile de măsuri sînt ac­ Căpitan MARIOARA CIOCADE Sfieşitul drumului pentru au­
în colaborare cu Consiliul ping. Acum fiecare turist în­ buie să ne ajute şi paznicii ţiuni realizabile numai în tomobile (fond albastru, desen
popular al judeţului Hunedoa­ tinde cortul unde vrea. Ar fi parcului, care în prezent, pe elevă in clasa a Vil-a, Şcoala generală din comuna alb, haşat cu roşu)
ra. nevoie să se stabilească locuri lingă că nu ne ajută, zădăr­ condiţiile unei armonioase Boşorod
Din discuţiile purtate am fixe de camping, unde să se nicesc unele măsuri luate de conlucrări.
spicuit cîtevg de -interes mai facă şi un minimum de ame­ noi. TH. MĂRCUŞ
larg, vizînd în special parcul najări gospodăreşti. Viorel Jianu, secretar al Co­ Autostrada (fond verde, cu de­
naţional Retezat. Funcţia socială a parcului mitetului judeţean U.T.C.! sene în alb)
Profesor Nicolae Toniuc. se­ naţional Retezat este aceea a — Nici un grup de turişti
cretarul ştiinţific al Comisiei unui muzeu în aer liber. Dar rare fac excursii prin B.T.T. nu
pentru ocrotirea monumentelor în arest muzeu e nevoie de au ca traseu Retezatul. Asta in toate secţiile combinatului - măsuri
naturii a Academiei R.S.R.: semne după care să te poţi o- din cauză că traseul le e ne­
— Principala funcţie a par­ xienta. Marcajul în Retezat a- cunoscut. Trebuie folosite mai
cului naţional Retezat e cea cum e total impropriu. mult în acest scop mijloacele eficiente pentru apărarea avutului Tăbliţă ce se instalează sub
de conservare a habitatelor Agnişa Nuţu, muzeolog in de popularizare. indicatorul „Priorii ale pentru
naturale. Academia urmăreşte muzeul judeţean : In cadrul artiunilor de mun­ circulaţia din sens invers“
(chenar şl desene in negru pe
să creeze în această rezerva­ — Tema discuţiei — conser­ că patriotică ale tineretului, fond alb).
ţie şi o şcoală pentru educa­ varea mediului ambiant — ri­ noi putem organiza o tabără obştesc de pericolul focului
ţia şi instrucţia turiştilor ^ vi­ dică o mulţime de probleme de muncă chiar în Retezat. Cu
zînd etica ocrotirii naturii. E dificile, care cer neapărat re­ tinerii am putea curăţa mun­
nevoie încă ca paralel cu pre­ glementări legislative. Aceste tele de urmele nedorite ale In cadrul C.S. Hunedoa­ incendiilor, conştienţi fiind că îndrepte atenţia spre organi­
ocupările pentru valorificarea reglementări ar trebui să stea trecerii oamenilor, am putea ra sînt organizate şi numai înlălurînd la timp toa­ zarea controalelor de rond,
în scopuri ştiinţifice, turistice la dispoziţia unui singur or­ face unele amenajări. funcţionează peste 40 de co­ te cauzele generatoare de in­ îmbunătăţind calitatea acesto­
sau economice a parcului na­ ganism. Aşa cum e asigurată Inginer Traian Tacob, cer­ misii tehnice de prevenire şi cendii vom contribui şi pe a- ra, luînd măsuri de a remedia
ţional Retezat să ne preocu­ acum protecţia mediului ambi­ cetător ştiinţific la Sfatia de stingere a incendiilor. Aces­ ceastă cale la îndeplinirea deficientele constatate. Servi­
păm de valorificarea şi a al­ ant — de Academia R.S.R., Mi­ cercetări silvice Simeria : tea au sarcina de a descope­ planului de producţie. ciului de rond f se va acorda
tor zone cu potenţial turistic nisterul Economiei Forestiere, — Un colectiv în cadrul ri la timp toate cauzele care Este necesar să se ia toate atenţie mai mare în schimbu­
sau conservativ din alte părţi Ministerul Agriculturii, Indus­ Consiliului popular judeţean ar putea genera incendii, de a măsurile pentru lichidarea ori­ rile II şi III.
ale judeţului. Ceea ce trebuie triei Alimentare şi Apelor, ar putea exercita coordonarea lua măsuri pentru înlăturarea căror deficienţe existente la La nivelul combinatului se
avut în vedere este să asigu­ Ministerul Turismului, consi­ conservării monumentelor na­ lor la timp şi a nu da naşte­ locurile de muncă, Ia instala­ va urmări să se organizeze
răm o valorificare nu oricum, liile populare — nu se asi­ turii şi folosirii zonelor pro­ re unor incendii păgubitoare. ţiile electrice de iluminat şi mai eficient activitatea de Sfîrşit de autostradă (fond
ci după criterii ştiinţifice. Va­ gură cu adevărat o protecţie, tejate. Se propune un plan de Important este faptul că în forţă, utilaje, maşini, deficien­ propagandă p.c.i., folosindu-se verde cu desene în alb şi ha­
lorificarea nu trebuie să du­ iar funcţia economică şi so­ valorificare în scopuri sociale acest an, ca urmare a îmbu­ te în exploatarea instalaţiilor în acest scop toate formele şi şat eu roşu).
că la dezechilibru sau la dis­ cială a acestui mediu ambi­ a zonei de protecţie a Reteza­ nătăţirii simţitoare a activită­ care pot avea urmări grave. mijloacele prin care să se Confirmarea zonei unde
trugerea fondului cinegetic, a ant o realizează fiecare după tului. E nevoie în arest scop ţilor de prevenire a incendii­ Trebuie acordată o atenţie combată neglijenta în încăl­ interzice staţionarea, opri
potenţialului faunistic al zo­ cum crede necesar. In felul a- de amenajări — baze turisti­ lor, nu s-a înregistrat nici un mai mare întăririi capacităţii carea normelor de prevenire sau se permite parcarea
nelor protejate. cesta s-a ajuns la despăduri­ ce montane sistematizate, stine, început de incendiu. La aceas­ combative a formaţiilor civile a incendiilor. In acest scop trotuare (chenar şj săgeată
negru pc fond alb)
Doctor Alexandru Filipaş- rea Dealului Bejan, care, pe poteci turistice. La cabanete ta, un aport deosebit şi-au a- de pompieri din cadrul C.S.H. s-au comandat 60 de panouri
cu, cercetător la subcomisia lingă marele interes ştiinţific Gura Zlata şi Pietrele s-ar pu­ dus conducerile colectivelor, prin respectarea programului cu texte şi desene cuprin-
din CJuj pentru monumentele ce-i reprezintă, constituie o tea amenaja puncte muzeisti­ comisiile tehnice, precum şi de pregătire, pentru a putea zînd diferite reguli de p.c.i.,
naturii a Academiei R.S.R.: perdea verde împotriva fumu­ ce ale Retezatului. formaţiile de pompieri, şefii de interveni prompt la un even­ se vor organiza concursuri
— Pentru protejarea şi con­ lui de la Hunedoara. Sabin Botieiu, vicepreşedin­ secţii şi ateliere, toti salaria­ tual incendiu. „Cine ştie, cîştigă", au fost
servarea fondului faunistic al Inginer Emil Maiorescu, di­ te al Comitetului executiv al ţii la locurile lor de muncă. Trebuie să se înţeleagă de comandate 5 filme cu conţi­
zonelor-rezervatiî din judeţul rectorul Inspectoratului silvic Consiliului popular judeţean > Este cunoscut că angaja­ către toti şefii de secţii, sec­ nut p.c.i. care au rulat cu o-
Hunedoara nu s-au reuşit ac­ judeţean : — S-gu ridicat la masa noas­ mentul de a îndeplini planul toare, maiştrii din fiecare cazia diferitelor instructaje şi
ţiuni maf concludente. In pre­ tră rotundă probleme felurite, cincinal în patru anj şi jumă­ schimb, şefii de depozite etc. vor fi proiectate şi tn viitor.
zent, în rezervaţii se face ex­ — Pînă acum funcţia so­ toate de mare Interes. Cea tate prevede o sporire sub­ că luarea măsurilor de orga­ Toate aceste măsuri sîn­
ploatarea fondului cinegetic, cială a parcului naţional Re­ mai urgentă este însă aceea stanţială a producţiei. De a- nizare a p.c.i. la locurile de tem siguri că vor duce ta o
dar nu se face o exploatare tezat a fost. lăsată pe al doilea ca organele, instituţiile şi în­ ceea va trebui ca începînd de muncă şi instruirea corespun­ mai bună înţelegere a impor­
ştiinţifică. Aceasta nu e posi­ plan. Mulţi turişti nu ştiu de treprinderile pe care le repre­ la comisiile tehnice de pre­ zătoare a echipelor de primă tantei respectării regulilor de
bilă decît prin colaborare cu ce Relezatul e rezervaţie na­ zentăm noi, cei de la această venire a incendiilor, forma­ intervenţie sînt cîteva din cri­ pază contra incendiilor, în asi­
specialiştii Academiei. turală. Consider necesară in­ masă rotundă, să-şi aducă o ţiile civile de pompieri, şefii teriile care stau la baza asi­ gurarea bunei desfăşurări a
Doctor Nicolae Boşcaiu. formarea lor despre preocupă­ contribuţie .concretă la con­ gurării pazei împotriva incen­ planului de producţie. Indicarea începutului zonei
cercetător ştiinţific la filiala rile oamenilor de ştiinţă în servarea şi mai buna folosire de ateliere şi depozite, toti diilor la toate locurile de mun­ unde se interzice staţionarea, Sfirşitul zonei unde se in­
terzice staţionarea, oprirea sau
Cluj a Academiei R.S.R., sub­ Retezat. De asemenea, e ne­ în scopuri sociale a mediului salariaţii la locurile de mun­ că. TRAIAN COROIU oprirea sau se permite parca­ se permite parcarea pe trotua­
comisia pentru monumentele cesară informarea asupra geo­ ambiant, al judeţului. Ii vom da că să manifeste o preocupare Comandanţii formaţiilor ci­ şeful serviciului pază şi rea pe trotuare (chenar şi să­ re (chenar şi săgeată in negru
naturii! grafiei locurilor. La cabanele această folosinţă dacă vom mai mare pe linia prevenirii vile de pompieri trebuie să-şi preveniri din C.S. Hunedoara geată în negru pe fond alb) pe fond alb)
— Din punct de vedere al Pietrele, Buta, Guta Zlata, Gu­
florei, judeţul Hunedoara se ra Apei, Cîmpuşel şi Valea de conlucra bine toti — oameni