Page 34 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 470 © JOI 10 AUGUST 1972

----------------------------------------- N

MATERIALIZARE EXEMPLARA

A SARCINILOR TRASATE DE

Biroul comitetului de par­
tid al întreprinderii de
CONFERINŢĂ nedoara, prin comisia sa de
construcţii siderurgice Hu­
a
organizat,
propagandă,
la clubul muncitoresc al
I.C.S.H., o întîlnire cu agi­
tatorii. Cu această ocazie,
tovarăşul Toma Brăgău,
A PARTIDULUI secretarul organizaţiei de
partid de la şantierul nr. 1
construcţii, participant Ia
Conferinţa Naţională a par­
tidului, a împărtăşit celor
prezenţi aspecte plinp de e-
motie de la desfăşurarea is­
toricului eveniment din via­
ta partidului şi a poporu­
Comuniştii şi uteclştii, toji trebuie să asigure locuitori­ pe drumul urbanizării va mal puternică şi înfloritoare. lui nostru. Echipa de sortatori condusă de comunistul Dumitru Sava de la Fabrica „11 Iunie“ a U.E.I.L.
locuitorii comunei Boşorod lor condiţii superioare de continua cu şi mai multă vi­ Acţionînd cu toată fermi­ — Sînt emoţionat şi n- Orâştie execută doar lucrări de calitate. Conştiinciozitatea acestor oameni, spiritul lor de înaltă res­
ponsabilitate le face munca mai uşoară, mai rodnică. Lucrăm în condiţii civilizate, demne — măr­
au primit cu deosebit inte­ muncă, învăţămînt, sănătate goare în anii următori. In tatea şi răspunderea pentru cum — a spus tovarăşul turiseau membrii echipei. Pentru aceasta sîntem recunoscători grijii care ni se poartă şl ne-am an­
res şi deplină satisfacţie Ra­ şi cultură. prezent se află în construc­ transpunerea în viată a sar­ Brăgău, după ce a stăruit gajat să nu înregistrăm nici o observaţie la adresa muncii ce o desfăşurăm.
portul tovarăşului Nicolae In anii din urmă, datori­ ţie localuri noi pentru cămi­ cinilor pe care Conferinţa asupra unor importante
Ceauşescu prezentat la Con­ tă eforturilor şi strădaniilor ne culturale în satele Boşo­ Naţională a partidului ie-a probleme privind îndeplini­
ferinţa Naţională a partidu­ pus în faţa noastră, vom rea cincinalului înainte de
lui, toate hotărîrile adoptate. mobiliza şi atrage şi mai termen şi a măsurilor ela­
Acest document de mare mult masele la conducerea borate de Conferinţa Naţio­ COMPETENTA Şl RĂSPUNDERE
valoare teoretică şi practică Toţi locuitorii-angajaţi cu treburilor obşteşti, le vom nală pentru dezvoltarea e-
exprimă în modul cel mai consulta în toate problemele conomico-socială a tării —■
fidel năzuinţele şi aspiraţii­ majore care privesc viata e- că eu, electricianul, şeful
le întregului popor şi noi ne abnegaţie în munca pentru conomică şi socială a comu­ de echipă, comunistul, co­
angajăm să milităm cu toa­ nei şi nu ne vom precupeţi legul şi tovarăşul dumnea­ ÎN CERCETAREA Şl VALORIFI­
tă răspunderea pentru în­ eforturile pentru dezvoltarea voastră, am avut marea
făptuirea sarcinilor pe care dezvoltarea economico- politică, economică, socială cinste de a participa la cel
Conferinţa Naţională a parti­ şi culturală a comunei, pen­ mai înalt forum al partidu­
dului le-a pus în fata noas­ tru ridicarea conştiinţei so­ lui. Am auzit cu urechile
tră. Liniile directoare cu­ socială a comunei cialiste a maselor. mele, am trăit cu simţămin­
prinse în raport jalonează Sub conducerea organelor tele mele de constructor a! CAREA CREAJIEI POPULARE
cu clarviziune drumul pe şi organizaţiilor de partid,
care trebuie să-l parcurgem, cetăţenii comunei noastre
ne indică cu precizie obiec­ depuse de cetăţeni, în frun­ rod şi Chitid, sînt în curs de sînt hotărîti să-şi dedice toa­ Întîlnire cu
tivele pe care trebuie să le te cu comuniştii, comuna electrificare satele Luncani te forţele şl capacitatea lor O cerinţă indispensabilă ori­ tradiţii in localităţi cum sint chlpe de dansuri — Jocuri
înfăptuim pentru dezvoltarea noastră a cunoscut o dezvol­ şi Cioclovina, se va dezvol­ de muncă înfăptuirii neabă­ cărei cercetări folclorice este Săcămaş, Gurasada, Bretea pădureneşti legate în suită de
economico-socială a patriei tare continuă. Am construit ta în continuare reţeaua co­ tute a politicii partidului, ri­ respectarea cu stricteţe a au­ Mureşană, Mihăieşti ş.a. Ace­ altele aproximativ olteneşti
noastre în anii care vin şi în şi avem azi şcoli generale în mercială, a unităţilor de pro­ dicării satului românesc pe agitatorii tenticităţii şi specificităţii do­ laşi fenomen s-a petrecut şi sau bănăţene, terminate într-o
perspectivă, a fiecărei loca­ toate sa*ele, circumscripţie ducţie şl prestaţii. noi culmi ale civilizaţiei şi meniului investigat. Sînt des­ cu echipele de căluşari, cu poză pitorească însoţită de
lităţi în parte. sanitară umană, circumscrip­ Se lucrează — pe baza in­ progresului, pentru a face tule cazuri cînd cei care se nedeia de la Silvaş şl este strigătul „hei“! Şi exemplele
In raportul secretarului ţie sanitară veterinară, ma­ dicaţiilor cuprinse în raport munca şi viaţa oamenilor Hunedoarei vibranta che­ ocupă de folclor „ajustează" pe cale de a se repeta cu s-ar putea înmulţi abordînd
general al partidului sînt in­ gazin universal cu bufet, bi­ — la sistematizarea comu­ mai frumoasă şi mai plină mare a secretarului general textul literar, „prelucrează" „Strigarea peste sat". Dar nu repertoriul tarafurilor şi altor
dicate nu numai obiectivele bliotecă şi cinematograf. Am nei, a satului de centru şi a de bucurii şi satisfacţii. Sîn- al partidului, adresată po­ melodia, paşii de dans sau e mai puţin adevărat că miş­ formaţii instrumentale, care
dar şi căile şi mijloacele construit un nou local pen­ celorlalte sate aparţinătoare. tem angajaţi cu toţii în efor­ porului, pentru a participa motivele de pe costumul popu­ carea de amatori nu poate sînt preocupate aproape în
pentru asigurarea dezvoltării tru consiliul popular, a fost Tot ceea ce s-a înfăptuit pî- tul general al întregului po­ cu energie, cu abnegaţie şi lar, aceasta oferind o imagi­ prelua şi valorifica folclorul exclusivitate de obţinerea u-
în mod armonios a tuturor electrificat în totalitate satul nă acum şi se va înfăptui în por şi nu vom precupeţi ni­ devotament la marea operă ne deformată despre creaţia în totalitatea Iui. Activiştii nui succes ieftin la public.
localităţilor, pentru apropie­ de centru al comunei, s-au viitor, cu participarea activă mic pentru a ne îndeplini cu de făurire a societăţii soci­ populară, despre personalita­ culturali, instructorii artistici Trebuie să se înţeleagă că
rea tot mai mult a condiţii­ construit peste 5 000 mp tro­ a maselor — sub conducerea cinste sarcinile ce ne revin aliste multilateral dezvol­ tea şi specificitatea acesteia. trebuie să selecteze acele menirea instructorilor, a acti­
lor de muncă şi de viată de tuare, s-au deschis şi amena­ organelor comunale de partid din hotărîrile Conferinţei tate. Am înţeles, încă o da­ Ajunşi aici, considerăm ne­ creaţii care pot deveni spec­ viştilor culturali este de a cer­
la sate de cele de la oraşe. jat noi drumuri etc. şl de stat — va face din Naţionale a partidului. tă, că poporul şi partidul cesar să facem cîteva apreci­ tacol. ceta şi aduce pe scenă valo­
Localităţile rurale — aşa Procesul de dezvoltare e- comuna noastră o unitate IERONIM GRECU sînt un tot unitar şi că toti, eri cu privire la raportul din­ Consfătuirea amintită a a- rile autentice, specifice zonei
cum se arată în raport — conomico-socială a comunei administrativ-teritorială tot primarul comunei Boşorod deopotrivă, avem datoria să tre folclor şi mişcarea artis­ bordat, printre altele, şi con­ pe care o reprezintă şi nu să
facem totul ca România să tică de amatori, avînd la ba­ tribuţia, de multe ori neave­ fabrice produse pseudo-folclo-
nită, a instructorilor în pre­
rice.
urce, de la o zi la alta, noi ză concluziile recentei consfă­ lucrarea cînteculu! şi jocului
trepte pe drumul civilizaţi­ tuiri organizate de către Con­ popular. In acest sens, s-ar Nu poate fi trecută cu ve­
/— ------------------ ——— ei şl culturii. siliul culturii şi educaţiei so­ derea nici tendinţa de uni­
— Patria noastră este o cialiste. formizare a costumului popu­
lar, nerespectarea autenticită­
Valorificînd superior potenţialul tehnic tinuat Nicolae Vintilă, acti­ echipele artistice — orchestre­ zultat al fanteziei unor lucră­
„Nici un tară în plin avînt — a con­ Este incontestabil faptul că ţii şi o specificului zonal, re­
le populare, formaţiile de dan­
vist al Comitetului munici­
vagonet şi uman propriu, C.M.N. Deva obţine pal de partid Hunedoara. De suri, grupurile vocale, soliş­ Pe marginea tori aparţinînd cooperativelor
meşteşugăreşti, care s-au spe­
tii — au adus şi aduc o con­
aceea, noi, oamenii cetăţii
cializat în stilizări şl împo­
de minereu de otel a patriei, va trebui tribuţie însemnată la promo­ unei consfătuiri dobirea cu paiete a cămăşilor
varea creaţiei populare. Fol­
să nu precupeţim nici un
sau oprejelor.
clorul a fost integrat organic
efort pentru ca îndemnul
rezultate de prestigiu In procesul ce ni s-a adresat de către în viata culturală a oraşelor Sigur, aceste stări de lu­
rebutat“ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi satelor noastre, aproape cruri negative se datore-o în­
la înalta tribună a confe­ neexistînd manifestare în ca­ putea da suficiente exemple tr-o bună măsură organelor si
autodefini şi autoutilării la fiecare loc de mucă. Fie­ şi jocul popular. Trebuie să care un loc important ocupă
(Urmare din paq. 1) rinţei, să găsească răspuns re să nu fie prezent cîntecul şi din activitatea unor aşe­ instituţiilor specializate, între
Şi cum problema îmbunătăţi­ care, acolo unde ne desfă­ amintim şi de această dată zăminte culturale din judeţul Centrul de îndrumare n crea­
nostru, atît de la sindicate cît
rii continue a minereului ne şurăm activitatea, va tre­ contribuţia remarcabilă care şi din sistemul aşezămintelor ţiei populare şi a-'mişcării ar­
preocupă în permanenţă, a- de realizat profile SG 23, bui să muncim mai bine, în şi-o aduc pe acest tărîm ta­ culturale. Acest fapt este e- tistice de masă. ..„fln^frerj^roa
preciez că reluarea acestei „Realizarea unei produc­ uman şl tehnic din cadrul care se aducea de peste ho­ aşa fel ca, prin forţa exem­ rafurile din Vata de Jos, Ri- vident mai ales în cazul so­ perfecţionării metodologiei ex­
C.M.N., pentru găsirea şi a-
tivităţi superioare necesită
iniţiative şl-a pus din plin nu intensificarea efortului plicarea celor mai valoroase tare, moara cu bile pentru plului nostru personal, să bita, Căstău, fluieraşii din liştilor vocali şi instrumen­ primării creaţiei artistice
amprenta eficienţei asupra fizic, ci a muncii de con­ soluţii de proiectare, asimi­ amplificarea procesului de influenţăm, să atragem ală­ Costeşti, Bucium, Bănită, dan­ tişti. Mulţi dintre aceştia, în populare in diferitele com­
activităţii brigăzii mele şi ale lare şi iabricare — prin e- preparare la preparaţia De­ turi de noi şi pe ceilalţi to­ satorii din Dăbîca, Boiu, Mun- loc să folosească informarea partimente ale actului de cul­
acelora care au preluat-o. cepţie, In vederea extinderii iorturi proprii — a unor re­ va, care se contracta cu u- varăşi de muncă. Numai celu Mare, Romos, grupurile directă, de pe teren, de la de­ tură — sublinia tovarăşul Ion
Pot arăta că dacă anul tre­ mecanizării şi automatizării, zinele „Unio“ Satu-Mare, in­ aşa ne vom onora înaltul folclorice din Lăsău, Pane, ţinătorii cei mai autorizaţi ai Jinga, vicepreşedinte al Con­
cut, în primele şapte luni, am aplicării proceselor tehnolo­ pere, instalaţii şi utilaje ca­ stalaţia de protecţie a com- titlu de comunist, numai Hărtăgani, dubaşii din Almaş- adevăratelor comori artistice, siliului Culturii şi Educaţiei
avut un rebut de 333 vago- gice moderne“. Aceste cu­ re se Importau — spuneau presoarelor (în valoare de aşa ne vom putea face da­ Sălişte, Tătărăşti, Godineşti şi apelează la o unică sursă: e- Socialiste — va trebui ca de­
nete, conţinînd 832 tone de vinte rostite de secretarul inginerii Simîna Şimon şi peste 1 150 000 lei), instalaţia toria de părtaşi la zidirea multe asemenea colective de misiunile de radio şi televizi­ ciziile în ce priveşte calitatea
minereu, anu! acesta, pe ace­ general al partidului nostru, Carol Grei, şeiul serviciului trainică a viitorului patriei, artişti amatori. Nu trebuie să une, făcînd eforturi în a imi­ şi autenticitatea repertoriilor
eaşi perioadă, am reuşit să tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tehnic al C.M.N. Deva, şl de blocare a maşinilor de a viitorului nostru. Sîntem uităm faptul că . adevăratele ta pe unii cîntăreti consacraţi. formaţiilor artistice şi salini­
eliminăm aproape în întregi­ la Conferinţa Naţională, îşi gă­ tehnicianul Ion Mariş. La extracţie în caz de avarii — puls din pulsul tării, gînd şi succese obţinute în mişcarea O altă carenţă constă în do­ lor, n produselor artizanale
me cantităţile de minereu sesc expresie faptică în pre­ nivelul centralei am obţinut experimentată cu bune re­ faptă din gîndul şi fapta artistică a judeţului se datn- rinţa soliştilor de a-şi „crea" să aparţină pe viitor specia­
zultate la E.M. Deva şi ur-
cu procent depăşit de steril. ocupările colectivelor de rezultate bune şi ne stră­ mînd să fie introdusă în poporului nostru şi nu vom resc tocmai valorificării sce­ singuri repertoriul. Am ascul­ liştilor şi să implice din par­
Sînt demne de reliefat şi muncă din cadrul C.M.N. duim să le ampliiicăm în majoritatea unităţilor minie­ precupeţi efort pentru ca nice a folclorului, obiceiurilor tat cîndva o solistă care in­ tea celor care realizează nro-
cuvintele minerului loan M. Deva, în strădaniile susţinute lunile care au rămas pînă re din cadrul ministerului îndemnul partidului să se şi tradiţiilor populare. terpreta pe o melodie bănă­ movarea folclorului cunoaşte­
Popa, şef de brigadă, auto­ ale muncitorilor, maiştrilor, la sfîrşitul anului. de resort —, celule de flo- materializeze în roade de Important este şi faptul că ţeană o „compoziţie proprie", re temeinică şi simt de răs­
rul de acum cîţiva ani al ale cadrelor de specialitate Am notat cîteva din rea­ prestigiu. artiştii amatori au întreţinut constînd dinlr-un text de o va­ pundere.
iniţiativei. de a-şi îmbunătăţi activita­ lizările mai importante obţi­ taţie pentru Exploatarea mi­ Intr-o asemenea atmosfe­ viu fenomenul folcloric, con­ loare discutabilă în care pri­ Considerăm că instituţiei
tea sub toate aspectele. O nute în ultimul timp de o nieră Roşia Montană şi al­ ră entuziastă, mobilizatoare
— Ideea ortacului meu pri­ atenţie deosebită se acordă tele. De asemenea, s-a asi­ tribuind la perpetuarea lui. mul vers al unui cîntec cu­ noastre îi revine în acest sens
vind relansarea iniţiativei procesului de autoutilare şi serie de unităţi din cadrul milat în fabricaţie un perfo­ s-a desfăşurat lntîlnirea cu Cîteva exemple sînt edifica­ noscut de toată lumea — „Cît o răspundere însemnată si, în
„Nici un vagonet de minereu autodotare — element deo­ C.M.N. Deva în domeniul rator greu pentru perforat agitatorii din organizaţiile toare. Colindatul cu duba, e Banatul de mare" a fost ,,a- consecinţă, în tot ce vom face
rebutat" se reflectă din plin sebit de important în direc­ autodotârii. La E.M. Deva a găuri lungi care va conduce de bază ale I.C.S.H. Şi fie­ specific văii Mureşului, a scă­ daptat" la specificul local de­ de aici înainte ne vom călăuzi
în hotărirea şi abnegaţia mi­ ţia creşterii producţiei şi a fost realizat un pod bascul la creşterea productivităţii care dintre noi am pornit, zut în intensitate în urmă venit „Cît e Zaranriul de ma­ de aceasta, pentru a stăvili
nerilor noştri de a da cali­ pentru descărcarea autoca­ muncii cu aproape 30 la su­ de la această întîlnire, cu cu cîfiva ani, singurul loc re". Altă dată, tot după acest cu toată hotărirea tendinţele
tate întregii lor munci. Pot productivităţii muncii, a spo­ mioanelor carosate, prin ca­ lă, la reducerea considera­ dorinţa sinceră de a ne ali­ unde acesta se practică încă procedeu versul „Mîndră e de poluare a acestui nepre­
ririi gradului de eficienţă
spune că şi oamenii din economică. re s-a redus efortul fizic şi bilă a efortului fizic şl a nia marilor cerinţe pe care fiind satul Almaş-Sălişte. Or­ Moldova mea“ s-a transformat ţuit tezaur naţional.
brigada mea au răspuns pre­ numărul muncitorilor care cheltuielilor valutare, numai înţeleptul sfat al comunişti­ ganizarea anuală a festivalu­ în „Mîndră-i Hunedoara mea",
zent acestui imperativ major Dacă ar fi să ne referim efectuau această operaţie. în acest an, cu peste. lor ni le-a pus în fată. rilor dubaşilor, programarea respectivul solist oferindu-1 Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
- calitatea minereului. Aşa doar la planul de autodota­ Transportul in subteran la 2 000 000 lei periodică a acestora în cadrul spectatorilor drept cîntec hu- directorul Centrului de
se explică că în luna Iulie re al C.M.N. Deva pe semes­ I.M. Barza se efectuează a- Mergînd în direcţiile tra­ NICOLAE DINULEŢ unor spectacole locale sau la nedorean. îndrumare a creaţiei populare
anul curent, de exemplu, am trul 1 al acestui an, trebuie cum cu locomotive cu acu­ sate de Conferinţa Naţiănală tehnician la I.C.S.H. nivelul judeţului au avut drept Asemenea situaţii se întîl- şi a mişcării artistice de masă''
reuşit să reducem la 3 numă­ să spunem că el a fost de mulatori (de 1,7 tone), deo­ a partidului, pentru perfec­ \____ _______ ZJ rezultat revitalizarea acestei nesc şi în repertoriul unore- din judeţul Hunedoara
rul de vagonete rebutate, fa­ 2 800 000 lei şl s-au realizat sebit de practice, construite ţionarea şi dezvoltarea acti­
ţă de 138 în aceeaşi lună a 4 029 000 lei, din care mai aici şl solicitate de majori­ vităţii economice, cadrele
anului trecut, fapt ce a per­ mult de jumătate reprezintă tatea unităţilor miniere din de specialişti de la C.M.JM.
mis să ne depăşim lunar pla­ reducerea importului valu­ cadrul M.M.P.G. Nevoile Deva depun strădanii susţi­
nul în proporţie de 10 la su­ tar. Realizări de seamă în a- producţiei au impus autodo- nute, hotărîte să contribuie B erei! io
tă. Bunele noastre rezultate ceastă direcţie au fost obţi­ tarea Atelierelor centrale cu toată priceperea şi pu­ Ut i UNA
sînt o oglindă fidelă şl a nute şi în luna Conferinţei Crişcior cu o serie de insta­ terea de muncă la îmbună­
activităţii celorlalte brigăzi, Naţionale a partidului şi in laţii, ele fiind acum în mă­ tăţirea producţiei, la creşte­
între care amintim pe cele primele zile scurse din au­ sură să execute utilaje com­ rea productivităţii muncii, la
conduse de Emilian Bălan, gust. plexe care, pînă nu demult, sporirea eficientei economi­ PiMfteOB Pitim DIMM! biruinţa ior,
Vasile Bularda, Gheorghe Co­ — Preocupările noastre se importau de la alte fa­ ce.
cioabă, loan Maican. sînt orientate spre valorifi­ brici din ţară sau chiar din
carea deplină a potenţialului străinătate. Aşa este maşina G. DINU
V_. — ------------- ' Oricare unitate comercială te de mîncăruri calde şi, in facem degetele pentru a numă­
noi credem in ei
seamănă leit cu cel care o plus, grătare, frigărui, cîrnă- ra sortimentele.
conduce. Cînd acesta este un ciori, mititei, un bogat sorti­ — Nu, nu desfaceţi degete­
om priceput, interesat, bun ment de preparate la bufetul le. N-aveţi ce număra. Am
gospodar, localul este bine a- rece, alte mîncăruri şi salate două feluri de vin. Atît!...
provizionat, curat, în el se de sezon. O altă dovadă a in­ — Bine. Două categorii de
practică o servire promptă, ci­ teresului pe care-1 manifestă vin. Dar ce mîncăruri bune (Urmare din pag. 1)
vilizată. Şi, viceversa... şefa de unitate pentru satis­ aveţi ? — mutăm noi discu­
Asta, în general. In parti­ facerea tuturor cerinţelor con­ ţia.
cular să ne ocupăm azi de sumatorilor este şi aceea că — Mîncăruri ? Mititei ştiu ceastă „primă-zi", cind fur­
cele două crame, din Hune­ din luna ianuarie a.c. a intro­ că sînt... O clipă să mă duc nalul va trebui să producă
doara şi Deva. Am reţinut o dus un meniu fix, Ia preţul de să văd ce mai are... fontă, este binecunoscută de
părere exprimată recent. „Ce­ 7,50 lei, meniu tot mai mult Curiozitatea ne face să ne... către fiecare constructor şi
le două crame se aseamănă solicitat de consumatori. uităm şi noi. Bufetiera ne a- cu toţii se străduiesc s-o a-
doar prin faptul că ambele... Preocuparea necontenită pen­ rată dulapul frigorific în ca­ propie cil mai mult.
funcţionează la subsol. In tru îmbunătăţirea în continua­ re tine ceva carne şi un cas­ Dar, acum, cînd se dă zo­
rest, deosebirile sînt ca de la re a activităţii cramei s-a tron mare cu specialităţi. rul cel mare pentru finali­
cer la pămînt...". transmis şi lucrătorilor din zarea lucrărilor, apar şi
Să încercăm o evidenţiere, subordine. Elena Pînzaru, Mn- — Eu nu vă sfătuiesc să multe greutăţi, parte dintre
fie şi sumară, a multor deose­ ria Drăghici, Maria Crişan, I- mînraţi din ele. Sînt cam ele — prevăzute, altele su­
biri ce există între cele două rina Fulop sînt mereu preo­ vechi — ne spune cinstit bu­ biective. Aşa sînt unele ne­
unităţi. cupate de practicarea unei fetiera... De-a dreptul condam­ concordante Intre proiect şi
Zi de sîmbătă, zi în care a- serviri ireproşabile. Mai tre­ nabilă această atitudine de a lucrarea in execuţie, neîn-
fluenţa de consumatori este buie subliniat un amănunt nu lăsa să se strice specialităţi­ cradrarea unor utilaje pe
sporită în raport cu alte zile. lipsit de interes. Şefa de uni­ le de carne. platformele pregătite, neco-
Crama din Hunedoara (res­ tate este mereu prezentă prin­ Aresta este „tabloul" cra­ relâri de lucrări chiar înlre
ponsabilă Margareta Cioponea) tre consumatori, dirijează şi mei din Deva, la care mai constructori şi montori, lip­
primeşte consumatorii cu... coordonează munca lucrători­ trebuie adăugată murdăria sa unor materiale şi apara-
braţele unei aprovizionări a- lor unităţii. din local, dezinteresul unor
bundente, cu o servire promp­ In aceeaşi zi, de sîmbătă lucrătoare, muzica — dacă taje. In toate asemenea si­
tă şi atentă. Localul este cu­ iată-ne „consumatori" şi la ponte fi numită aşa — care tuaţii se acţionează însă o-
rat, aranjat cu mult gust. Nu crama din Deva. Prima con­ cîntă, nu cîntă, mai mull in perativ, se adoptă măsuri con­
lipseşte nimic din ceea ce statare, deşi nu pentru prima urechile chefliilor, nu pentru crete, eficiente, dar timpul
numim ambiantă plăcută, re­ dată, aici se aşteaptă foarte local. Şi, pentru ca tabloul să afectat remedierilor muş­
confortantă. mult pînă să te întrebe ci­ fie pe de-a-ntrequl complet, că nemilos din „porţia“ sta­
Cincisprezece sortimente de neva care ti-e dorinţa. Fieca­ subliniem că şeful unităţii, bilită pentru avansări. Oa­
vinuri, alb şi roşu — înce- re ospătară are cile un rînd Constantin Milu, nu-i aproape menii ştiu acest lucru şi de
pînd de la vinul casei la ki­ de mese, aproape niciodată o- niciodată de găsit printre con­ aceea nu au limp de discu­
logram, de Alba, Dealu Mare. cupate tonte, dar servirea e sumatori. în sala de servire. ţii. Ei mai ştiu că au nişte
Coteşti, Cernavodă, conţinu- tare greoaie. Cînd mergem In Dacă oslo în unitate, stă în angajamente de îndeplinit şi
înd cu vin la butelie, de Mi har pentru a invita(l) ospăta birou. Cum morne servirea, nu concep să nu le onore­
niş, Fetească, Murfatlar, Şte ra la masa noastră, vedem o este o altă poveste. ze In întrecerea lor perma­
făneşti Argeş, Muscat Otlo- altă ospătară care se... odih­ „Spune-mi rum e şeiul nentă cu timpul, constructo­
nal, Aligoté, Tîrnave ş.a.. neşte în dosul vitrinei frigo şi-am să-ti spun cum e... cra­ rii liunodoreni au ieşit în­
stau la dispoziţia consúmalo rifice. ma". Afirmaţia e plină de a- totdeauna biruitori. Vor ieşi
rilor. Bineînţeles, se adaugă — Cp vinuri se pol. servi la devăr, -Faolele constatate în
O discuţie „la ziuă", înainte de a intra in schimb, e binevenită. Şeful de schimb Vaier Ţirlea, din brigada condusă de şi de asia dată Primii care
minerul Dumitru Fulga, de la sectorul IV al minei Aninoasa, se sfătuieşte întotdeauna cu ortacii. De aceea munca lor, in adincuri, un sortiment bogat de bău­ crama dumneavoastră ? — în­ teren o întăresc.
culege roade bogate. Foto: ION LICIU turi spirtoase naturale. Bucă­ trebăm ospătară cînd, în sfîr- cred în b'ruintă sin! ei. Iar
tăria oferă zilnic 6 sortimen- şit, a venit — şi dăm să des­ G. IGNAT noi credem in ei.