Page 35 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 470 9 JOI 10 AUGUST 1972 3
Cîteva probleme aie fotbalului divizionar hunedorean
BUNA REPREZENTARE NUMERICA
SA SE REFLECTE IN REZULTATE
DE PRESTIGIU, DE ÎNALTĂ CALITATE
Daci fotbalul hunedorean poate fi apreciat aţa cum a nostru ocupînd primul Ioc pe ţară, după municipiul Bucureşti,
reieşit din recenta şedinţă lărgită de analiză efectuată de bi ca număr de echipe. Această concentrare de echipe ar trebui
roul Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport — ca să răspundă mai eficient unor cerinţe fireşti, să ofere popu
foarte bine reprezentat numeric In diviziile naţionale (11 laţiei din centrele urbane ale judeţului un bun mijloc de des
echipe, dintre care IA, 1 B şl 9 C), nu la fel poate 11 apre tindere şi de reconfortare.
ciată evoluţia sa, privită prin prisma rezultatelor, a valorii Din acest motiv, se impune necesitatea creşterii randa
şl calităţii lor. Este un adevăr Incontestabil că rezultatele şi mentului în joc a echipelor noastre, desfăşurarea activităţii
clasările echipelor noastre divizionare au indicat, la sfîrşitul fotbalistice la un nivel general bun, competiţional, eventual
campionatului 1971-1972, nu numai o stagnare, ci chiar un de performanţă. Lupta sportivă impune perfecţionarea, aspira
declin faţă de competiţia precedentă. Analiza comportării ţia spre mai mult, spre fruntea ierarhiei valorice. Insă, în ca
echipelor divizionare în ultima ediţie a campionatului este zul fotbalului, lupta incumbă concurenţa a o serie de factori
In măsură să evidenţieze cîteva cauze care stînjenesc evolu ce decid valoarea şi calitatea. Cum au fost el reprezentaţi şi
ţia formaţiilor noastre la nivelul aşteptărilor sutelor de mit prezenţi la echipele noastre în campionatul trecut ? Ce a fă
de spectatori, la baremul general al fotbalului românesc, ca cut ca în evoluţiile lor să se semnaleze stagnări, evoluţii în
să nu vorbim de cerinţele jocului modern. Cauze care nu declin, nerealizări, insuccese ?
răsplătesc eforturile materiale ce se fac de către organele lo Şedinţa de care vorbeam a avut tocmai acest scop, de
cale de specialitate şi colaboratoare, de către organizaţiile analizare a cauzelor care au dus la rezultatele cunoscute, ne
sportive, de către oamenii muncii In ultimă analiză, pentru satisfăcătoare, precum şi de trecere în revistă a stadiilor actu
susţinerea şi impulsionarea acestei discipline sportive. ale de pregătire, în contextul condiţiilor ce s-au creat pentru
Existenţa şl activitatea a 11 echipe divizionare de fotbal a se obţine un progres vizibil în activitatea de viitor. De ase
(In campionatul trecut) demonstrează viabilitatea unei puter menea, s-au punctat acţiunile necesare a se întreprinde pînă
nice baze de masă a fotbalului pe meleagurile hunedorene, in la începerea noului sezon, pentru a se asigura echipelor un
contextul unor preocupări bune pentru dezvoltarea acestui debut mai bun, o evoluţie mai convingătoare şi mai mult în
sport, atingtndu-se cantitativ cotele performanţei — judeţul cununată de rezultate pozitive.
Echipele - comportarea nismului prin repetata schim rul este plătit să facă treabă
şi dacă nu face să fie tras
bare a jucătorilor pe posturi,
inapţi de a fi folosiţi la ni la răspundere pentru rezulta
velul modern al „jucătorului tele muncii sale. Dar să fie
Sor - cauzele universal". Căutarea dispera competenta sau incompetenta.
lăsat să-şi poată demonstra
tă, pe măsura pierderii de
puncte, a dus la slăbirea mo In cazul Mureşului, acest lu
Jiul Petroşani. Singura noas — s-ar mai adăuga şi compo ralului, la apariţia neîncrede cru este valabil şi pentru
tră reprezentantă în primul e- nenţa restrînsă a lotului, ca rii şi dezorientare a multor ju campionatul trecut şi pentru
şalon al fotbalului românesc re nu a permis schimbările ce cători. In această situaţie, nici cel ce se pregăteşte în pre
s-a situat şi în campionatul au şi un rol stimulativ, prin secţia, nici clubul n-au avut zent, cînd din nou a fost a-
trecut la un nivel mediocru, concurentă, în pregătirea ju tăria, promptitudinea şi hotă- dus un alt antrenor.
nedepăşlndu-şi condiţia de e- cătorilor — fapt datorat unei rîrea necesare de a interveni Considerînd aceste echipe
chipă din a doua jumătate a slabe productive pepiniere la timp. mai reprezentative, cu obiec
clasamentului. Evoluţia sa a proprii, unei echipe de tine- Ştiinţa Petroşani. Activita tive de performantă, putem
fost mult mai contradictorie ret-rezerve fără elemente de tea echipei în divizia C este releva că notabile au fost e- de Ia alte echipe, cu mari po le cu echipa şl aşteaptă nu
decît în anii trecuţi, pierzîn- valoarea diviziei A. Carenţa onorabilă şi foarte aproape de voluţiile formaţiilor Victoria sibilităţi de dezvoltare. Dar, mirea sa. La Victoria Călan Mai multă atenţie faţă
du-şl constanţa, odată cu scă aparţine desigur tot clubului performantă. Pentru a doua Călan, Minerul Teliuc şi dacă la Jiul aceste posibili încă nu e clarificată situaţia
derea potenţialului de joc. şi secţiei, inclusiv preşedinte oară, echipa studenţească ra C.F.R. Simeria, care s-au cla tăţi sînt reduse, la Corvinul antrenorului Garbeloti, iar de
După un început slab, datorat lui însuşi, care au fost preo tează la un punct cucerirea sat pe locuri bune, aşa cum şi Mureşul slaba preocupare la Nicolae Molnar (Minerul
„căutărilor de echipă" ale no cupaţi mai mult de rezultatele primului loc. Dar aici necazu îşi propuseseră şi chiar mai bu pentru creşterea jucătorilor de Ghelar) se aşteaptă mai mul de soarta activităţii
ului antrenor Eugen Iordache, imediate, neglijînd perspecti rile sînt pricinuite de lipsa u- ne. Aurul Brad, însă, Minerul mîine este cu totul inadmi tă severitate în disciplinizarea
căutări experimentate în jocuri, va. Din aceste cauze, Jiul, fi nor condiţii propice de antre Ghelar şi Constructorul Hune sibilă în condiţiile în care aici echipei şi a lui personal.
omogenizarea noilor introduşi resc, în loc să salte, coboară nament şi joc, neexistînd mult doara au evoluat mult sub funcţionează centre de copii Asupra tuturor acestor as fotbalistice din judeţ
făcîndu-se din mers, a urmat etapă după etapă, intrînd pî- discutatul teren. De asemenea, posibilităţi, indisciplina şl în (la Deva subvenţionat de pecte, secţiilor le revin sar
un final de tur ascendent, cu nă la urmă acolo unde nimeni se pare că Ştiinţa a fost în aceste cazuri fiind principala F.R.F., care de cîţiva ani a cini imediate, dar mai întîi
rezultate promiţătoare ce au nu se aştepta la sfîrşitul turu vinsă şi de conjunctură, de cauză. Analiza a evidenţiat dat un singur jucător — Sza- ele înseşi sînt pasibile de
adeverit că s-a descoperit, în lui : în zona periculoasă. jocul rezultatelor altor echipe,. cauzele care rezidă şi în sla badaş). Doar Minerul Teliuc, îmbunătăţiri. Majoritatea e- In contextul actual, al at De asemenea, prea mult sînt
sfîrşit, formula optimă. Termi- Corvlnul Hunedoara. A avut In orice caz, Ştiinţa ar pu ba activitate a secţiilor, dar Minerul Lupeni, Minerul Ghe xistă scriptic, activitatea fiind mosferei laborioase, de largă căutate rezolvări de orice fel
nînd turul echilibrat (5 victo o adevărată involuţie, de la tea mai mult, dacă ar avea şi în nivelul mediocru al ju- " lar, Aurul Brad şi C.F.R. Si lăsată pe seama a T, 2 oa emulaţie pentru aplicarea în numai cu scopul ca echipa să
rii, 5 egaluri, 5 înfrîngeri), pretendentă la un loc fruntaş propriul său teren de joc, te cătorilor. • meria promit, în acest sens, meni. Secţiile nu sînt încă viaţă a hotărîrilor Conferin cîştige cu orice preţ şl nu o-
Jiul demonstra un potenţial la ameninţată cu retrograda ren care se află în construc In mod cu totul general se 2 ceva mai mult. organe colective obşteşti de ţei Naţionale din iulie a.c. dată -sînt neglijate strădaniile
posibil de ameliorări serioase rea, salvîndu-se abia în ulti ţie şi care trebuie grabnic dat poate vorbi şi despre o sla conducere a problemelor e- a P.C.R., pentru perfecţiona ca echipa să aibă la bază o
Pregătirile şi antrenamen
— fapt certificat prin par mul meci. Cauzele, în cazul în folosinţă. bă activitate politico-educati- tele s-au reluat la timpul po chipelor. Slaba lor activitate rea activităţii în toate dome pregătire tehnică şl fizică
curgerea unei bune perioade Corvinului, apar mai compli Minerul Lupeni. A avut un vă în rîndul jucătorilor. Sec trivit la majoritatea echipe rezidă şi în rezultatele de niile vieţii noastre economice temeinică.
de pregătire, cu promiţătoare cate, fiind atît de ordin admi retur foarte bun (nici un meci ţiile şi asociaţiile insuficient lor, desfăşurîndu-se pînă la pînă acum, cît şi în preocu şi sociale — sublinia tovară De asemenea, vor trebui ve
perspective în virtutea rezul nistrativ, cît şi tehnico-tactic. pierdut), fiind foarte aproape s-au achitat de sarcina lor parea privind dotarea cu şul David Lazăr, secretar al hement combătute manifestări
tatelor din meciurile de veri Conducerea secţiei de fotbal de a-şi realiza visul. Dar ac specială, de educaţia jucăto 6-8 antrenamente pe săptămî- mijloace materiale şi echipa Comitetului judeţean de par le de vedetism In rîndurile
ficare. Iată însă că din debu a sesizat încă înspre finalul cidentările unor jucători de rilor în spiritul unei sănătoase nă şi, în prezent, s-a trecut ment a echipelor. tid —, problema răspunderii jucătorilor, de subapreciere a
tul în retur, Jiul se descurcă turului că ceva în mecanis bază, imposibilitatea înlocuirii morale sportive, ceea ce, ine la omogenizarea şi filarea e- Se impune, deci, aşa cum faţă de măsurile ce trebuie partenerului, de automulţumi-
deja greu în fata unor parte mul echipei scîrţîie şi au lor cu rezerve de acelaşi ran rent, a dus la manifestarea ac chipelor din punct de vedere arătau majoritatea vorbitori luate pentru îmbunătăţirea re.
neri cil atît mai dificili, cu schimbat antrenorul, nesest- dament, datorită componentei telor de indisciplină. Or, era tehnico-tactic, în meciuri de lor : întărirea secţiilor, prin activităţii şi în domeniul edu Va trebui ca Întreg progra
cit se aflau în zona periculoa zînd sau neconsiderînd la a- reduse a lotului, ca şi indis de datoria acestor organisme verificare. Rămase în urmă la completarea lor cu cadre com caţiei fizice şi sportului, a ac mul de măsuri stabilit pentru
să a clasamentului (Crişul şi devărata lor valoare şi cazu ciplina (mai ales a antrenoru să se ocupe cu toată răspun acest capitol sînt Ştiinţa Pe petente, pasionate, de presti tivităţii fotbalistice, trebuie îmbunătăţirea activităţii fot
C.F.R. Cluj). Dar Jiul va pier rile de indisciplină a jucăto lui Băcuf) şi slăbiciunea sec derea de a transpune în via troşani, care nu poate relua giu, capabile, atît prin perso privită cu înalt simţ de răs balistice să fie făcut cunoscut
de mai mult din acumulările rilor, adîncirea disensiunilor ţiei ce exista numai prin per ţă programul educaţional sta pregătirile decît la întoarce pundere de către toţi factorii şi însuşit de către componen
de iarnă în perioadele de în şi dezarmoniei în echipă. Abia soana preşedintelui acesteia, bilit de plenara C.C. al P.C.R. rea jucătorilor din practica nalitatea lor, cît şi prin ab cărora le revin sarcini în acest ţii cluburilor şi asociaţiilor, de
negaţie să rezolve probleme
trerupere a campionatului. ulterior au fost luate unele Ion Untea, nu au oferit cadrul din noiembrie 1971. In acest productivă, Victoria Călan, domeniu. Fotbalul, ca orice către secţiile de fotbal şi ju
? Aici, în aceste întreruperi, se măsuri disciplinare, suspenda optim de desfăşurare a activi sens şi în general privind Minerul Lupeni şi Mureşul le ce se ridică, sarcinile sport, se înscrie pe linia preo cători, să fie organizată trans
ce le revin j o susţinută preo
găseşte explicaţia declinului rea lui Mercea fiind exempla tăţii de performanţă, ştiut fi preocuparea pentru activitatea Deva, care au întîrziat din cupare a secţiilor pentru în cupărilor generale ale politicii punerea lui în viaţă. Măsuri
contrariant al Jiului. Cauza o ră. Dar se părea că venirea ind că echipa era angajată în fotbalistică din judeţ, nici pricina schimbărilor de an partidului şi statului nostru le propuse şi stabilite trebuie
aflăm de la tovarăşul Ioan la conducerea tehnică a an cucerirea primului loc. O mai activitatea de îndrumare şi trenori. Conducerile tehnice tărirea bazei materiale a e- în domeniul social şi cultural- să găsească înţelegere, mate
Carpinet, preşedintele clubu trenorului P. Stănilă va rezol veche meteahnă la Minerul control a organului judeţean actuale: Ştefan Coidum — chipelor, creşterea fondurilor educativ, făcîndu-se în aceas rializare, finalizare pozitivă,
lui : „In aceste perioade s-a va totul. Şi, într-adevăr, s-a Lupeni — instabilitatea antre sportiv nu s-a desfăşurat e- Petre Libardi la Jiul; Gh. I- proprii şi folosirea lor cît tă direcţie mari eforturi atît reuşindu-se în acest fel o dez
slăbit ritmul si intensitatea mai limpezit atmosfera din si norilor — are efecte dăună gal la toate echipele, ajuto rimie la Ştiinţa, Gh. Gavena mai judicioasă; asigurarea u- materiale cît şi umane. Dar voltare a responsabilităţii faţă
pregătirilor. Dintr-o anumită nul secţiei, dintre aceasta şi toare asupra continuităţii în rul acestuia nu a fost la ni la Minerul Teliuc oferă în nui înalt nivel de pregătire rezultatele obţinute în jude de problemele ce le ridică orga
doză de automultumire, dato club, lucru care însă nu s-a muncă,' asupra preocupării velul cerinţelor reclamate mai crederea într-o muncă susţi fizică; introducerea în antre ţul nostru nu se ridică la ni nizarea şi desfăşurarea la ni
rată relativei noastre linişti, menţinut mult timp, unitatea pentru creşterea elementelor ales de problematica unor e- nută de viitor. Mai neclară namente a exerciţiilor analoa- velul eforturilor, nu satisfac vel calitativ superior a acti
jucătorii — şi vinovat este şi armonia sufletească şi de tinere. chipe. apare situaţia la Corvinul, ge şi similare jocului compe- pe deplin cerinţele, aşteptările vităţii celor 10 echipe divizio
antrenorul Eugen Iordache — interese între jucători dete- Mureşul Deva. S-au făcut Intre cauzele reieşite din unde, aşa după cum remarca tiţional î îmbunătăţirea jocu susţinătorilor, ale publicului nare de fotbal din judeţul
nu nu mal tras, permitîndu-şi riorîndu-se treptat din nou şi mari eforturi pentru ridicarea analiza făcută mai pot fi tovarăşul Florian Duţă, vice lui la mijlocul terenului; spo spectator. Cauzele se cunosc, nostru.
luxul odihnei, ceea ce a scos aceasta şi din cauza antreno acestei echipe. Lotul, pe par menţionate : slaba preocupare preşedintele clubului, antre rirea capacităţii de finalizare ele au fost reliefate şi în şe Organele locale de partid
^echipa din ritm, neacomodîn- rului P. Stănilă. Şi, dacă de cursul a doi ani, a fost de a unor cluburi şi asociaţii norul şi-a însuşit teoretic cri a acţiunilor de atac; îmbună dinţa de analiză. Ceea ce se răspund şi ele de activitatea
% !u-se după aceea cu meciurile spre desfăşurarea antrenamen cîteva ori reîmprospătat, în- tica activităţii în campionatul tăţirea marcajului şi dublaju impune acum este necesita fotbalistică, lor le revine în
bisăptămînale. Vinovată este telor nu se poate spune că cît acum aici activează o e- pentru crearea şi folosirea trecut, dar practic nu mani lui în fazele de apărare. tea de a mobiliza şi organiza primul rînd sarcina bunei des
veniturilor proprii, a bazei
şi conducerea clubului şi a nu au fost la nivelul cerut, chipă cu totul nouă. Şi, to materiale corespunzătoare, in festă încă dovezi suficiente toate forţele pentru lichidarea făşurări a activităţii educati
secţiei, care n-au manifestat atunci se poate afirma cu cer tuşi, Mureşul nu depăşeşte suficienta preocupare pentru în acest sens". La Mureşul Pentru îmbunătăţirea disci lipsurilor care au stat la baza ve, de pregătire politico-ideo-
exigenta cuvenită asupra titudine că indisciplina a fost condiţia locului doi, chiar da creşterea jucătorilor, faţă de Deva, după părerea preşedin plinei la antrenamente şi în rezultatelor slabe sau necores logică, în lumina programului
menţinerii continuităţii şi o cauză principală, alăturată că valoarea individuală a ju selecţia şi formarea tinerilor telui secţiei, ing. Dumitru jocuri este necesară — ca o punzătoare. In primul rînd va educaţional elaborat de con
ritmicităţii în pregătire". La si unei lipse de orientare cătorilor este superioară nive jucători. La toate acestea s-au Cepănaru, „noul antrenor, L. cerinţă de prim ordin — des trebui ca activitatea să fie ducerea partidului. Intre nive
aceste cauze — cele mai ho- tactică a echipei într-o serie lului diviziei C. Cauzele sînt Vlad, prezintă garanţii pentru făşurarea unei munci mai in lăsată pe seama factorilor lul de pregătire politi.co-ideo-
tărîtoare în declinul echipei de jocuri şi dereglării meca mai adăugat: capacitatea re tense de educare şi pregătire competenţi şi responsabili, ca logică şi disciplina sportivă
complexe şi vizează atît la dusă de efort a jucătorilor e- o muncă susţinută, cu bune multilaterală politico-ideologi- re au datoria să rezolve toa
tura conducerilor tehnice şi chipelor noastre divizionare; rezultate“. La Lupeni, Teodor te problemele legate de aceas există o relaţie directă, dia
administrative, cît şi jucăto o serie de deficienţe tehnico- Mihalache a reluat pregătiri că şi educativă a jucătorilor. tă activitate. Creşterea şi lectică. Creşterea preocupării
rii. Şi aici desele schimbări tactice (prelungirea şi menţi promovarea elementelor lo organelor de partid faţă de
de antrenori duc la tărăgăna nerea mingii în joc, jocul cale, îmbunătăţirea vieţii spor activitatea sportivă în general
rea pregătirilor şi alcătuirii e- lent, absenţa jocului fără tive a fotbaliştilor, a discipli şi îndeosebi faţă de organiza
chipei de bază din numeroşii minge, demarările lente etc.); O eficientă colaborare nei liber consimţite şi a re rea noului sezon fotbalistic —
jucători noi aduşi la fiecare precaritatea calităţilor fizice laţiilor dintre echipe vor tre a arătat în încheiere vorbito
început de sezon fotbalistic. (rezistenţă, viteză); slaba bui să revină mai mult în a- rul — va constitui garanţia
Inexistenta unei unităţi de in pregătire tactică a echipelor; tenţia organismelor de condu
terese în sînul echipei, neo- jocul şablonizat, fără tactică între echipe cere. In general va trebui obţinerii de rezultate net su
mogenitatea şi dezarmonia individuală, creativitate; a- schimbată optica asupra con perioare şi în acest domeniu
jucătorilor au diminuat poten cordarea lesnicioasă, atît de ducerii activităţii fotbalistice, al activităţii noastre.
ţialul real al echipei, iar către antrenori, cît şi de că Existenţa a 10 echipe hune materiale a echipelor şi alte la toate nivelurile, în legătu
pregătirea morală pentru jo tre conducerile secţiilor, a dorene în campionatul divi le. „Trebuie — a subliniat ră cu responsabilitatea tutu
curile în deplasare a fost de concesiilor în pregătirea jucă zionar viitor incumbă — aşa vorbitorul — să se manifeste ror factorilor faţă de soarta
ficitară, randamentul în aces torilor j nefolosirea de către cum s-a arătat — luarea unor în tot cazul mai mult interes acestei discipline sportive. Pagină realizată de:
te meciuri fiind slab. Secţia secţii a armei controlului rigu serioase măsuri pentru asi Sigur, în fotbal toată lumea
şi asociaţia se fac şi ele vi ros asupra activităţii factorilor gurarea unei evoluţii calitati din partea tuturor factorilor pretinde că ştie totul, toţi dau N. STANCIU
şi o mai bună coordonare a
novate, sub acest ultim as din subordine — jucători, an ve ridicate. Acest deziderat problemelor".
pect, ca şi prin intervenţia trenori ; slaba asistenţă medi impune însă şi o mai strînsă sfaturi şi foarte mulţi critică.
inoportună, inadecvată în tre cală în ceea ce priveşte re colaborare a echipelor, pe
burile antrenorului. Antreno cuperarea jucătorilor. plan local, în privinţa rezol
vării mai multor aspecte. ;,Ar
fi necesar — sublinia tovară
Ce se poate face şul Florian Urican, preşedinte
le A.S. C.F.R. Simeria — ca
între noi să existe relaţii prin
cipiale de colaborare şi în
pentru obţinerea unor trajutorare, strâduindu-ne pen
tru creşterea jucătorilor lo
cali şi promovarea lor în
rezutate mai bune? echipele din judeţ, nu la al
tele din afară". Acest fapt se
realizează eficient, aşa cum
arătau tovarăşii Carpinet şi
Dacă acestea au fost rezul te acoperite la Jiul Petroşani, Cepănaru, între Jiul şi Mu
tatele şi cauzele lor, desigur Minerul Lupeni, Mureşul De reşul Deva. In spiritul acestei
că se impun unele măsuri va, Aurul Brad etc. Aceasta cerinţe, Jiul, Corvinul şi
menite să ducă grabnic la va impune o muncă suplimen
lichidarea neajunsurilor, la tară pentru pregătirea altor chiar divizionarele C cu o-
biective de performanţă tre
prevenirea lor în viitor, la jucători, reprofilarea lor pe buie să desfăşoare o mai in
ridicarea nivelului competi- posturile neacoperite. Merită
ţional. Este demn de notat subliniată preocuparea şi o- tensă muncă de depistare şi
că, în majoritate, secţiile au rientarea secţiei de fotbal a selectare a jucătorilor de
desprins din evoluţiile prece clubului Jiul, care din impo perspectivă din judeţ, ceea ce
dente necesităţile de viitor şi sibilitatea de a completa şi slab s-a făcut pînă acum. Dar
aşa
presupune,
colaborarea
au luat măsurile corespunză întineri lotul din resursele cum sublinia secretarul gene
toare. Se evidenţiază o bună locale, eşalonul rezervelor şi ral al Federaţiei Române de
preocupare pentru completa juniorilor fiind încă sărac în Fotbal, tovarăşul Florea Tănă-
rea loturilor din punct de ve
Atît la înaintaşi, cît şi la apărători va trebui să se dezvolta elemente de perspectivă, s-a sescu, şi alte laturi: rezolva Creşterea tinerei generaţii de jucători reprezintă o solidă pîrghie în ridicarea fotbalului hune
eficienţa acţiunilor. dere numeric. Totuşi, postu orientat înspre aducerea unor rea problemelor cadrelor teh dorean. Exemplul echipei Grupului şcolar siderurgic — campioană republicană In competiţia şcoli
rile deficitare nu au fost toa elemente tinere, valoroase, nice, ’’îmbunătăţirea situaţiei lor profesionale — trebuie urmat eu mai multă vigoare. v "