Page 38 - Drumul_socialismului_1972_08

'JA-gm'ViS’Jf t! ,^tfu?rjjwagya!ga^gffTBBai l ” 1 « :aw» hi BHBffi^."i ^ ■ ■■ ■ s'iiw wwBwamüMiwq^' ■wwwwuwwgaw Eft^HBBMMBBBVnMHVB
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 471 © VINERI 11 AUGUST 1972

fa cinstea zilei ci® 23 ll
Creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor -

a ce/ei de-a XXV-a an a ? t f
obiectiv fundamental, permanent al muncii

Angajamentul unanim ai

oamenilor muncii hunedoreni politico-educative şi culturale

{Urmare din pag. 1) într-o direcţie unică a tutu­ început, un punct de plecare, multitudine de obligaţii pen­
ror pîrghiilor de formare şi de racordare la cerinţele spi­ tru a organiza neîntîrziat, din
mers, transpunerea în viată a
rituale în neîntreruptă evolu­
Cincinalul în patru ani şi jumătate logic al cadrelor didactice, al cialiste : invătămîntul de par­ ţie ale celor ce muncesc. programului de lucru elaborat
dezvoltare a conştiinţei so­
întregii munci politico-ideolo-
de Conferinţa Naţională a
Concepţia dinamică a unirii
tid, propaganda tehnică, mun­
gice.
Mutaţiile din conştiinţa co­ ca politică de masă, activita­ tuturor tortelor într-un torent partidului. Trebuie asigurată
muniştilor, a oamenilor mun­ tea de răspîndire a cunoştin­ unic, trebuie să capete con­ studierea lemeinică de către
cii hunedoreni, lărgirea ori­ ţelor ştiinţifice, munca cultu­ tur precis în practica activi­ toti membrii de partid, de oa­
■:*r •-•" * tăţii educaţionale, adică să menii muncii a documentelor
"wtf'...... zontului lor politic, de cu­ rală. In sfîrşit, este necesară
noaştere şi de înţelegere a im­ o preocupare de căpetenie înlăturăm cu hotărîre orice conferinţei, înarmarea lectori­
Angajamente Generate a Realizaţi de prestigiu a iniţiative -/aiaroase bs Fapte eraiss perativelor etapei actuale de pentru adoptarea unor forme încercare de sectarism, de lor, propagandiştilor, agitato­
Li dezvoltare a societăţii şi-au şi metode cît mai- evoluate, spirit departamental în orga­ rilor în vederea explicării
găsit corespondenta 1n rezul­ mai moderne şi mai convin­ nizarea muncii politice şi cul­ competente a tezelor teoretice
tatele economice cu care a gătoare de influenţare a con­ tural-educative de masă. In şi măsurilor practice de înal­
fost întîmpinată Conferinţa ştiinţei oamenilor şi, tn ace­ acest context trebuie să ex­ tă ţinută ştiinţifică conţinute
Lansarea acestei însufleţi- şabilă a angajamentului. Cu a întărit convingerea între­ contribui cît mai deplin la Naţională. De asemenea, acest laşi timp, înlăturarea cu ho- tindem, să generalizăm .şl să de acestea, reactualizarea a-
toare iniţiative s-a făcut du­ 6 zile mai devreme, planul gului colectiv de la Autoba­ îndeplinirea cincinalului îna­ lucru se remarcă şi din modul tărîre a ceea ce este depăşit, permanentizăm practica pro­ gitatiel vizuale în funcţie de
pă o amplă şi minuţioasă a- lunii iulie a fost îndeplinit za Haţeg că stă în puterea inte de termen — mărturi­ în care au fost marcate zile­ rutinier, formalist, de paradă, gramelor comune, să sporim noile sarcini, obiective si
naliză a posibilităţilor reale şi depăşit la toti indicatorii, sa respectarea cu cinste a seşte Filip Vintilă, secreta­ le desfăşurării lucrărilor con­ închistat în scheme „generai densitatea manifestărilor poli- angajamente, pregătirea de
de care se dispune. Colecti­ reuşindu-se să se realizeze angajamentului. rul comitetului de partid. ferinţei, în angajarea tuturor valabile". Argumentul viu, tico-ideologice In cadrul acti­ pe acum a studierii tn învă-
vul Autobazei din Haţeg n-a peste prevederi 383 250 tone Avînd ca bază materială Mergînd în acelaşi ritm de colectivităţilor de a îndeplini revoluţionar, preocupările şi vităţii, să apropiem întregul ţămîntul de partid a Raportu­
pregetat să scoată la iveală pînă acum vom putea rapor­ înainte de termen actualul mutaţiile în conştiinţa oame­ conţinut al muncii de proble­ lui tovarăşului N i c o l a e
disponibilitatea rezervelor ta la 31 august scurtarea cin­ cincinal, de a susţine prin nilor din uzine, de pe şantie­ matica reală a colectivelor în Ceauşescu, a celorlalte do­
interne, n-a zăbovit să se cinalului cu prima jumătate fapte politica internă şl ex­ re şi ogoare trebuie să stea care se desfăşoară. Consider cumente programatice ale
angajeze la finalizarea cin­ de lună, fapt ce ilustrează ternă a partidului şi statului la baza a tot ceea ce între­ că este timpul şi locul ca partidului nostru, organizarea
cinalului înainte de termen. Iniţiativele muncitoreşti se că „cincinalul în patru ani nostru. Organizaţia judeţeană prindem pe acest tărîm atît fiecare intelectual din judeţ dezbaterii sarcinilor ce ne re­
Cuvintele şefului de autoba­ şi cinci luni" la care ne-am de partid a raportat marelui de complex. să răspundă iniţiativei de a vin din Raportul prezentat de
ză, Gheorghe Valea, sînt în angajat este pentru noi o forum al comuniştilor, tovară­ Desigur, obiectivul . central susţine cel puţin o acţiune secretarul nostru general la
acest sens edificatoare. realitate. Nu ne precupeţim şului Nicolae Ceauşescu în­ care trebuie să polarizeze în­ cultural-educativă pe săptămî- conferinţă, a proiectului de
— Am plecat de la ipote­ materializează în fapte deosebite eforturile. Mijloacele mun­ deplinirea cu 20 de zile mai treaga muncă politico-educa­ nă. De la înalta tribună a norme ale vieţii şi muncii co­
za că desfăşurarea activită­ cii politice şi organizatorice devreme a angajamentelor lu­ tivă şi culturală de masă es­ Conferinţei Naţionale, tovară­ muniştilor, ale eticii şi echită­
ţii noastre în schimburi pre­ converg dealtfel tocmai ate în entuziasta întrecere te sporirea contribuţiei sale la şul Nicolae Ceauşescu a a- ţii socialiste, a proiectelor
lungite, utilizarea a 50 la spre mobilizarea fiecăruia desfăşurată în cinstea acestui mobilizarea conştientă a co­ dresat intelectualităţii vibran­ noilor legii publicate. Avem,
sută din parcul de autobas­ dintre noi pentru întregirea istoric eveniment ¡ în zilele lectivităţilor hunedorene pen­ ta chemare: „Puneţi toată de asemenea, de organizat în
culante în brigăzi de 2 şo­ „Planul fiecărei eforturilor la găsirea celor conferinţei s-au obţinut în si­ tru îndeplinirea înainte de priceperea şl cunoştinţele perioada care urmează o ac­
feri în două schimburi în mai bune soluţii de finaliza­ derurgie, minerit, construcţii termen a planului cincinal. In voastre In slujba dezvoltării ţiune cu semnificaţii de is­
condiţiile în care realizările re exemplară a sarcinilor de şi în alte unităţi producţii cadrul acestui obiectiv se im­ patriei noastre pe baza celor torie : comemorarea împlinirii
schimbului II se situează la plan şi a angajamentelor. record. Toate acestea dove­ pune acordarea unei atenţii mai înaintate descoperiri ale unui secol de la moartea lui
nivelul celor din schimbul I, luni în 25 de zile“ Valoroasa iniţiativă de Ia desc că judeţul nostru, minu­ deosebite sprijinirii şi stimu­ ştiinţei, tehnicii şi culturii Avram Iancu, vajnicul luptă­
atingerea unui coeficient de Haţeg se traduce aşadar în naţii săi oameni, în frunte cu lării iniţiativelor şi angaja­ contemporane!" Un îndemn tor din 1848-1849. Toate aces­
utilizare a parcului de -re­ fapte. Organizaţia de partid comuniştii, se găsesc în pri­ mentelor muncitoreşti, popu­ căruia, cu toată certitudinea, tea sînt acţiuni care necesită
morci aproape de 100 la su­ veghează permanent la în­ mele rînduri ale eforturilor e- larizării figurii înaintate a intelectualitatea hunedoreană un nivel calitativ superior de
tă sînt doar cîteva elemen­ făptuirea acesteia şi îndeam­ roice, creatoare ale întregu­ muncitorilor fruntaşi, a meto­ îi va răspunde printr-o parti­ prevedere şl organizare, do
te care ne-ar ajuta ca planul kilometrice convenţionale şi avansul dobîndit pînă acum, nă cu responsabilitate la lui popor pentru făurirea so­ delor lor de muncă, a eroilor cipare entuziastă pe frontul iniţiativă şi gtndire colectivă,
fiecărei luni să fie realizat să se obţină venituri supli­ spiritul de înaltă conştiinţă transpunerea în viată a pro­ cietăţii înaltei civilizaţii şi zilelor noastre care pun, mai culturii, al vieţii spirituale, de dăruire. Nu ne este permis
cu 5-6 zile mai devreme. mentare de peste 211000 şi responsabilitate muncito­ gramului elaborat de Confe­ prosperităţi materiale şi spi­ presus de toate, interesele so­ strîns legată de imperativele să lăsăm Ioc, într-un aseme­
...Şi faptele confirmă că lei. rească statornicit aici, şofe­ rinţa Naţională a partidului. rituale. cietăţii. actuale ale activităţii practice. nea climat politic de angajare
„ipoteza" a devenit o reali­ Aportul deosebit al unor rii autobazei au hotărît ca Este un crîmpei din viaţa şl Raportul secretarului gene­ Un obiectiv de prim ordin Documentele Conferinţei Na­ şi fapte, formalismului, mersu­
tate. Ţinînd cont de aceste şefi de coloană, al echioei raportarea îndeplinirii pla­ munca unui colectiv, din nă­ ral al partidului — care tra­ al muncii politico-educative şi ţionale consacră un loc de o lui lucrurilor de la sine, inac­
măsuri, urmărind transpune­ mecanice, al unor şoferi la nului pe luna august să se zuinţele lui supreme care în­ sează cu rigurozitate ştiinţifi­ culturale îl constituie, în eta­ importantă primordială norme­ tivităţii pe motivul că nu a-
rea lor în faptă, în prima această realizare l-am -făcut producă în ziua de 22 au­ că şi cutezanţă revoluţionară pa actuală, promovarea nou­ lor vieţii şi muncii comuniş­ vem nişte soluţii de-a gata.
lună de la lansarea iniţiati­ cunoscut cititorilor încă la gust, în ajunul sărbătorii e- deamnă la respect şi la înal­ jaloanele directoare ale edifi­ lui, mobilizarea eforturilor tilor, ale eticii şi echităţii Activul nostru de partid,
vei colectivul autobazei a începutul acestei luni. Cert liberării patriei. te aprecieri. cării societăţii socialiste mul­ pentru sporirea eficientei eco­ socialiste. In contextul amplu membrii organelor de la toa­
raportat îndeplinirea irepro­ este că succesul înregistrat — Ne animă dorinţa de a I. COJOCARU tilateral dezvoltate —, celelal­ nomice, ridicarea calităţii şi al necesităţii participării con­ te nivelurile au dobîndit o
te documente ale Conferinţei competitivităţii produselor. In ştiente a tuturor cetăţenilor, bogată experienţă în munca
Naţionale constituie un bogat acest domeniu sînt necesare bărbaţi şi femei, vîrstnici şi organizatorică, ideologică si
tezaur de teze teoretice, ori­ acţiuni conjugate ale organi­ tineri, la opera de făurire a politico-educativă, au spirit
I. P, B. Deva raportează entări programatice şi măsuri zaţiilor de partid, de masă şi noii societăţi, aceste norme, de iniţiativă, gîndesc şi acţio­
ioi dotări la practice ce vor călăuzi parti­ obşteşti, consiliilor oamenilor aceste principii depăşesc ca­ nează matur, pe fondul şi în
dul şi poporul spre noi iz­
muncii. Va trebui să îmbună­
litera liniei politice generale
drul vieţii de partid, al co­
Regionala C.F. îndeplinirea planului pe primei® bînzi în opera sa nemuritoare tăţim propaganda tehnică, să muniştilor ; ele trebuie să de­ a partidului. Deci, putem să
pe rare o durează. Ele repre­
asigurăm un sistem informa­
zintă un vast material de stu­ tional corespunzător şi, îndeo­ vină carta de conduită a fie­ asigurăm organizarea şi desfă­
şurarea cu cele mai bune re­
cărui constructor al socialis­
Deva 8 luni ale anului diu şi de lucru, de profundă sebi, în organizarea mai te­ mului şi, îndeosebi, a tine­ zultate a acestor acţiuni.
reflecţie, un nepreţuit îndrep­
retului — beneficiarul plenar
întreaga noastră activitate
meinică, pe scară largă, a
Zilele acestea a fost pusă tar în reconsiderarea critică ridicării nivelului profesional al viitorului luminos al pa­ ideologică, politico-educativă
a ceea ce am făcut, în elabo­
în funcţiune o maşină tip Animat de dorinţa de n tor realizări merite deosebite Este o mîndrie pentru noi rarea propriilor noastre pla­ al muncitorilor, tehnicienilor, triei. De aceea, organele şi şi culturală trebuie să aibă
B. N.R.I. automată pentru ri­ transpune neabătut în fapte revin întregului nostru colec­ că sîntem prima întreprinde­ nuri de măsuri pentru ac­ al inginerilor, ţăranilor coope­ organizaţiile noastre de par­ ca obiectiv central înarmarea
dicat. ripat şl burat calea. prevederile Conferinţei Naţio­ tiv care tine să onoreze cu re din judeţ care raportăm tivitatea politico-organi/ato- ratori. a acţiunii de comple­ tid, organizaţia revoluţionară oamenilor muncii cu concep­
Această maşină de " mare nale a partidului, de a-şi în­ cinste „Ordinul Muncii" clasa îndeplinirea planului pe cele rică, pentru trecerea neîn- tare a studiilor de cultură ge­ a tineretului, şcoala, familia, ţia ştiinţifică despre viată a
productivitate face parte deplini cu cinste angajamen­ a Il-a pe care l-am primit în 8 luni ale anului şi nu ne tîrziată la înfăptuirea obiec­ nerală. Patronarea şcolilor societatea au datoria de a se clasei muncitoare — materia­
! s* din primele utilaje grele tele luate în cinste'a zilei 'de întrecerea din 1971. Aş re­ vom precupeţi eforturile pen­ tivelor propuse. de către întreprinderi şi unită­ ocupa cu cea mai înaltă res­ lismul dialectic şi Istoric —,
pentru mecanizare cu care 23 August şi celei de-a 25-a a- marca însă aportul deosebit tru a continua şirul realizări­ Pentru activitatea ideologi­ ţile socialiste din agricultură I ponsabilitate şi fermitate de cu ştiinţa şi cultura cea mai
a fost Înzestrată Regionala niversărL a proclamării Repu­ ai secţiei de prefabricate (şef lor în întîmpinarea cu cinste că, politico-educativă şi cul­ trebuie să se soldeze cu un educarea tinerei generaţii în avansată a contemporaneităţii-
C. F. Deva. blicii, de a finaliza prevederi­ de secţie, ing. Anton Tocaci), a zilei de 23 August şi a celei turală de masă prezentă şi vii­ ajutor reciproc: pentru şcoa­ spiritul dragostei fată de Făurirea omului nou, cu cu­
Maşina este exploatată le cincinalului înainte de dintre care echipele de beto- toare, pentru întreaga muncă lă, în direcţia legării organi­ muncă, al patriotismului şi noştinţe multilaterale, capabil
de cadre specializate, cu termen, colectivul nostru ra­ nişti conduse de comuniştii de-a 25-a aniversări a procla­ ce se adresează formării şi ce a învătămîntului de prac­ internaţionalismului socialist, să înţeleagă, să interpreteze
multă experienţă în secto­ portează îndeplinirea planului Dumitru Mihăilă, Vasile Ian- mării Republicii. dezvoltării conştiinţei omului tică. pentru întreprindere şi de a pune eforturile, preocu­ just şi să folosească conştient
C.A.P., sprijin din partea ca­
rul de mecanizare. de producţie pe primele 8 chiş, Dumitru Nicula, Ovidi.u nou sînt caracteristice — aşa drelor didactice în acţiunea de pările sale, nesecata energie pentru accelerarea înfăptuirii
unui înalt grad de civilizaţiei;
Tot pentru buna Întreţi­ luni ale anului la data de 9 Revnic, Gheorghe Halaciu în­ NICOLAE DEVIAN după cum au reliefat lucrările completare de către oamenii şi sete de cunoaştere şl afir­ legii*"- obiective ale dezvol­
mare ce o caracterizează în
nere şl reparaţie a liniilor, august. Pînă la 1 septembrie scriu cele mai semnificative secretarul comitetului de Conferinţei Naţionale — cîte­ muncii a studiilor de cultură slujba măreţei opere de edi­ tării sociale, să acţioneze si
Regionala C. F. Deva a fost vom realiza suplimentar o izbînzi. partid al I.P.B. Deva va principii fundamentale, hi generală. ficare multilaterală a socia­ să se comporte în spirit re­
dotată şl cu o maşină de producţie globală şi marfă de primul rînd, activitatea polî- Aşezămintele de cultură — lismului Să dăm un mai larg voluţionar, comunist, va con­
ciuruit. peste 7 milioane lei, concre­ tîco-ideologică nu are un ca­ casele de cultură, cluburile curs muncii patrlotţce, să stitui garanţia sigură a viito­
Prin Înzestrarea şi folo­ tizată în producerea peste racter de campanie, ci o con­ sindicatelor căminele cultu­ rului glorios al naţiunii noas­
sirea acestor maşini va fi prevederi a mai mult de 5 000 tinuă ascendentă, afirmarea permanentizăm şantierele ti­
neretului brigăzile de tineret,
mult înlocuită munca fizi­ mc prefabricate din beton. tot mai largă a iniţiativelor rale — au făcut progrese în schimburile de ştafetă între tre socialiste, viitor pe care
l-a prefigurat cu atîta clari­
ce priveşte creşterea conţinu­
că, atît calificată cît şi ne- Menţionez că Ia ora actua­ şi spiritului creator, a contri­ tate Conferinţa Naţională a
caliîicată, iar productivita­ lă angajamentul nostru anu­ buţiei proprii de gîndire a fie­ tului educational al activităţi­ generaţii 3 ) alte acţiuni in- Partidului Comunist Român,
lor pe care le desfăşoară. Es­
structiv-formaliv-educative.
tea muncii va creşte para­ al de a pune la dispoziţia e- cărui organ sau organizaţie Raportul secretarului general
lel cu calitatea, într-un conomiei naţionale o produc­ de partid. In al doilea rînd, te însă necesar să considerăm Organele şi organizaţiile de al partidului.
ritm mai mare. ţie suplimentară de 10 milioa­ trebuie asigurată coordonarea această orientare doar un partid au, în aceste zile, o
ne Iei, materializată în 5 000
CONSTANTIN AOANEI mc prefabricate din beton, es­
corespondent voluntar te In întregime înfăptuit.
Desigur, la dobîndirea aces­
Í.. 1 Deschiderea noului an şcolar
Äciiihäiri /generale? ale^ä^nilorLmunci
bate Ia uşă
(Urmare din oag. 1) comunist trebuie să facă
muncă de educaţie la locul
său de activitate şi oriunde
realizărilor la producţia s-ar afla.
marfă cu peste 7 milioane
lucrare - cu lei. Nici lucrările de pregă­ fi niciodată de acord ca pro­ A'oile să/î de e/asă vor
— Nu putem fi, si nu vom
tire pe exploatare n-au fost
ductivitatea obţinută acum
responsabilităţi şi cu realizate la cuantumul stabi­ să fie mai mică decît cea
lit, situaţie tn care se află
şi planul fizic la activitatea obţinută în 1969 — arăta,
în cuvintul său, Anton Du-
termene de finalizare de investiţii. Care sînt cau­ ban de la atelierul electro­ putea primi elevii ?
zele acestor rămîneri în ur­
mă ? Ce trebuie făcut pentru mecanic. Una din cauzele
principale ale acestei situa­
■ precise redresarea situaţiei ? Aces­ ţii este şi folosirea necores- 1 {Urmare din pag. 1) se află în construcţie o sa­
te întrebări au dominat lu­
lă de clasă, nu am găsit pe
crările dezbaterilor ce au punzătoare, fără pricepere, fundaţie? Localnicii cu care nimeni la lucru. Mai avem de
a utilajelor cu care sîntem
avut loc în recenta adunare făcut nişte umpluturi, de bă­
— Pentru a ne putea înca­ — Montăm construcţiile generală a oamenilor mun­ dotaţi. Aceasta duce la de­ am stat de vorbă se arătau
dra în termenele stabilite prin metalice la buncărul nr. 7, pe cii de la E.M. Lupeni. Dez­ fectarea combinelor, iar lip­ total nemulţumiţi de modul tut duşumeaua şi de instalat
graficele de execuţie, noi am care ne-am angajat, în cinstea baterile au fost străbătute sa pieselor face ca utilajul soba — ne relata locţiitorul
repartizat toate lucrările mari, zilei de 23 August, să-l ter­ ca de un fir roşu de hotărî- să stea mult timp pe „linia cum constructorul — l.G.C.L. secretarului Comitetului comu­
importante, pe echipe, cu res­ minăm în 18 august. In para­ rea unanimă a comuniştilor moartă“. Dacă în prezent se Deva — se achită de obliga­ nal de partid Sălaşu de Sus,
ponsabilităţi precise, cu date lel, lucrăm şi la buncărele nr. de a acţiona cu toată ener­ sparge un simplu rulment, ţiile asumate prin contract. tovarăşul loan Marica. Sîn­
de finalizare precise — spu­ 8 şi nr. 9, pe care le vom fi­ gia pentru eliminarea nea­ nu avem cu ce-1 înlocui şi Ba mai mult, pe lingă faptul tem totuşi optimişti, existînd
nea maistrul principal montor naliza, de asemenea, în aceas­ junsurilor. pentru transpune­ activitatea ya stagna. că nimeni nu lucra la con­ condiţii ca — respectîndu-se
Teodor Malancea. Oamenii tă lună: nr. 8 — în 25 au­ Despre aceleaşi neajunsuri strucţia noilor săli de clasă, angajamentul asumat de către
muncesc cu spor şi dacă ar gust, nr. 9 — în 30 august. rea neabătută în viată a în aprovizionare a vorbit şi nici la şcolile existente nu cooperativa de consum, rare
fi să evidenţiez vreo echipă Trebuie să răzbim. Intrarea în grandiosului program elabo­ minerul loan Boca, şeful s-au Făcut zugrăvelile şi repa­ execută lucrările — pînă la
mi-ar fi foarte greu. Toate funcţiune a furnalului la rat de Conferinţa Naţională „brigăzii de tineret“. Lipsa raţiile necesare (!). tn ceea ce începutul lunii septembrie a.c.
sînt aproape la fel de bune, timp ne obligă, sarcinile — a partidului. Au fost expu­ perforatoarelor, Intîrzierile priveşte şcoala din satul sala de clasă să poată fi dată
toate depun strădanii deose­ destul de mari — ne mobili­ se păreri critice şi autocriti­ sectorului nr. 14 în trimite­ Păuliş, pînă acum nu s-a în folosinţă.
mase
plastice
bite pentru finalizarea în ter­ zează. este Operatorul Iosif Praţa, din secţia conştiinciozitatea a F.C. Orăştie, ce, s-a accentuat asupra mă­ rea materialelor solicitate au schiţat nici un gest la efec­ Din discuţia purtată cu
in
muncă,
apreciat
priceperea
fi­
pentru
şi
men a lucrărilor, pentru ra­ — Şi oamenii ? ind evidenţiat in Întrecere In fiecare trimestru. surilor de primă urgentă ce influente negative asupra tuarea reparaţiei capitale. To­ prof Lucian Mihutiu am des­
portarea unor frumoase suc­ — Toţi unul şi unul, har­ trebuie întreprinse pentru rezultatelor brigăzii tinerilor varăşul Constantin Covaci, prins faptul că există certitu­
cese în cinstea zilei de 23 nici, pricepuţi, pătrunşi de ieşirea din impas a produc­ mineri. secretarul Comitetului comu­ dinea ca elevii claselor l-IV
August. Acţionăm în paralel, responsabilitate. Cîteva nume ţiei, astfel îneît şl colectivul Necesitatea de a se lua nal de partid Şoimuş, ne spu­ să poată învăţa, începînd din
cu toate forţele, în multe din cele 10 din echipa mea : minerilor de la Lupeni să toate măsurile pentru continua nea că este nevoie să fie re­ această toamnă, în cele două
puncte de lucru : la instalaţia Carol Nistor, Ştefan Manciu, Culegere de referate şi comunicări se alinieze detaşamentelor pregătire a oamenilor — co­ făcute proiectul şi devizul de noi săli de clasă aflate în
pneumatică din statia trol ii­ loan Hanc. Repet, buni sînt de muncitori din întreaga respunzător noilor utilaje lucrări. Cu alte cuvinte, asu­ faza de finisaj în satul Clopo-
lor, la buncărele de cocs şi toti. de geografie şi biologie tară pentru realizarea cinci­ din dotarea minei —, grija pra datei cînd vor fi atacate tiva. Dealtfel, aici am întîl-
de minereu, la înechiparoa Şi Vasile Murin a dat fuga nalului înainte de termen. crescîndă pentru reducerea lucrările planează încă incer­ nit zidarii în plină activitate.
cauperelor, la toate celelal­ la lucru. In 18 ani, de cînd Sub egida Inspectoratului Toti cel care au luat cu- cheltuielilor materiale de titudinea. Ce să mai vorbim Concluziile ce se desprind,
te lucrări ce revin montori- lucrează la I.C.S.H., a parti­ tematizarea şi organizarea vîntul au analizat cu lucidi­ producţie, creşterea vitezelor atunci despre terminarea aces­ destul de îngrijorătoare de­
lor. Dacă vreţi să discutaţi cu cipat la înălţarea a zeci de şcolar judeţean, a Casei teritoriului) şi spre cunoaş­ tate şi dlscernămtnt situaţia de avansare în abataje, a- tora ? altfel, sînt limpezi. In preaj­
cîtiva oameni, luati-i pe şe­ obiective siderurgice, ,,de la corpului didactic şi societă­ terea condiţiilor naturale a- în care se află activitatea provizionarea cu piese de Serioase semne de întreba­ ma deschiderii noului an şco­
fii de echipe Vasile Murin şi un capăt la altul al C.S.H.”, ţilor de geografie şi ştiinţe le judeţului. productivă a exploatării, au schimb şi alte materiale ne­ re se ridică şi in privinţa e- lar se constată restante inad­
Cornel Cibian, de la estacada cum se exprima chiar el. La biologice a apărut, în con­ In primul capitol, „Geo­ scos la iveală nenumărate cesare întreţinerii optime a xecutiei lucrărilor de reparaţii misibile in privinţa finalizării
buncărelor. Merită toată lau­ furnalul nr. 9 a lucrat, îm­ diţii grafice excelente, cule­ grafia şi biologia în şcoală“, cauze, au schiţat planuri utilajelor, folosirea la ma­ capitale la şcoala din satul construcţiilor planificate. Ieşi­
da. preună cu alte echipe, la a- gerea de referate şi comuni­ au fost înglobate referate pentru îmbunătăţirea situa­ ximum a fondului de timp de reşedinţă a comunei Bă- rea grabnică din impas neco­
— Cu plăcere, dar cît se samblarea blindajului corpu­ cări susţinute în ultimele şi comunicări susţinute în ţiei în perioada următoare. şi alte importante probleme cia. Pînă ieri, din partea con­ sită eforturi deosebite din
poate de scurt — ne-a lunl-o lui furnalului, la cadrele de sesiuni de comunicări şi cadrul simpozionului „Edu­ — Rămînerile în urmă ale activităţii exploatării, an­ structorului — l.G.C.L. Sime- partea consiliilor populare co­
înainte destoinicul Vasile susţinere de la furnal, iar a- simpozioane organizate pe caţia ideologică şi politică trebuie să ne dea mult de gajarea unanimă de a lucra ria — nu s-a deplasat nici un munale, a conducerilor şcoli­
Murin. Avem atîta de lucru că rum efectuează această lucra­ plan local. Culegerea repre­ a elevilor prin predarea gtndit, pentru a găsi căile cu mai mult randament au lucrător la faţa locului. lor, locuitorilor satelor şi
nu-1 mai biruim. Dimineaţa, re deosebit de complexă şi de zintă o dovadă certă a unei geografiei". prin care să ne putem ataşa Gheorghe Ştirbu, secretarul Inspectoratului şcolar jude­
venim cu o oră mai devreme pretenţioasă la estacada bun­ orientări mai pregnante a A doua parte — „Studii întregii ţări la realizarea polarizat discuţiile tuturor
decît ar trebui — pentru că cărelor, Două dintre ele, de cadrelor didactice de spe­ şi cercetări" — cuprinde lu­ cincinalului înainte de ter­ vorbitorilor. In adunarea ge­ consiliului popular comunal, ţean care, prin acţiuni conju­
atunci macaraua nu e solici­ la capătul nord, au fost com­ cialitate spre cercetarea ştiin­ crări de geografie fizică şi men — arăta loan Predoşan, nerală a oamenilor muncii ne spunea că s-a făcut doar gate, bine organizate si sus­
tată — şi începem lucrul în plet terminate, iar alte trei ţifică (metodică şi de spe­ aplicată (geomorfologie, pe­ şeful unei echipe de lăcă­ de la E.M. Lupeni s-a cris­ demolarea unor pereţi prin ţinute, au datoria să asigure
plin. Ne aprovizionăm din se află, după cum spuneam, în cialitate) ale cărei rezultate dologie şi hidrologie aplica­ talizat hotărîrea întregului contribuţia cetăţenilor. Sîntem încheierea tuturor lucrărilor
timp cu material, cu tot ce no faza de finalizare. Oamenii îşi n-au întîrziat să se arate. tă), de geografia turismu­ tuşi. Starea disciplinară nu colectiv de a se mobiliza îngrijoraţi că nu s-au început Ia obiectivele aflate în con­
trebuie, aşa că utilizăm la mat cunosc atribuţiunile şi le în­ Aceasta contribuie la ridi­ lui, geobotanică aplicată, este corespunzătoare şi a pentru recuperarea rămîneri- încă lucrările — afirma in­ strucţie pînă la începutul lu­
ximum programul de lucru deplinesc cu responsabilitate, carea calitativă a predării entomologie şi geologie, fi­ influenţat hotărîtor realiza­ lor în urmă acumulate pînă terlocutorul — deoarece am nii septembrie a.c., numai ast­
care la noi, la constructori, e- cu înaltă conştiinţă muncito­ disciplinelor geografie şi ind o contribuţie la cunoaş­ rea planului. Vina o poartă in prezent, în scopul reali­ prevăzut prin contract ca a-
rească. Aşa se împlineşte fur­ biologie, la o mai bună a- terea unor posibilităţi de fel putîndu-se răspunde prin
chivalează cu „ziua-lumină". şl conducerea exploatării şi zării integrale a sarcinilor
nalul nr. 9 de la Hunedoara. propiere de practica produc­ valorificare a mediului am­ cestea să fie terminante pînă fapte exigentelor impuse de
— Concret, la ce lucraţi a- tivă (în agricultură, în sis- biant. a sectoarelor. Dar, fiecare de plan pe 1972. la data de 26 august a.c. dezvoltarea si modernizarea
cum ? DUMITRU GHEONEA Nici în satul Riu Alb, unde uivătămîntului.