Page 42 - Drumul_socialismului_1972_08

tmatæBassæBznBamsssmgœam&miBaMHBXBmsBSBSBmsmsMBttnBmmtMBBaBmium
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 472 © SÎMBĂTĂ 12 AUGUST 1972

A
Viaţa şi munca comuniştilor,

Obiectivele stabilite de adunarea activului I 36 ! 'Ti-IferH r? 0
i ZîlE 1 £&'«. Ţ 0 ® I fi fi &§ etica şi echitatea socialistă

(Urmare din pag. 1)
de partid sânt urmărite cu consecvenţă cutau cofrajele, fierari- betoniştii Gheorghe Sima, Florea (Urmare din oaa. 1) e foarte rău. Nu-mi explic care a veni la timp la lucra
şi a pleca atunci cînd şti < ă
cum pot să-şi irosească tim­
Ohaci, Constantin Focea montau cadrele de fier-beton. U- la sută, am depăşit producţia pul, cum pot gîndi altfel de­ ţi-ai făcut datoria e o cinste.
Eu nu pot pleca acasă din
cît noi ?
nil creează front de lucru pentru ceilalţi. Se ajută şi se marfă cu 40 la sută, iar la pro­ — Cu aceştia avem datoria centrală, n-aş putea ieşi pe
a răspuns la sarcinile Au avut astfel, ca alţi comu­ Apreciez că au muncit însă înţeleg foarte bine. Se cunosc de atîţia ani. Nicolae Mer- ductivitate am înregistrat un
puse de Conferinţa pe nişti de pe ogoare, posibilita­ mai bine, mai cu tragere de fu lucrează de 12 ani la I.C.S.H., Fischer Wilhelm de a- procent de 163,90 la sută. Se să muncim mai mult, şi co­ uşă afară, dacă aş şti că în
Cţară a secretarilor co­ tea de a raporta în cinstea inimă membri ai comitetului proape 20. simte, deci, angajarea colec­ dul moral al comuniştilor ne-o secţie există un deranj. E-
cere — afirmă ion Andrăşes-
xemplul personal îl dai întot­
mitetelor de partid şi prima­ Conferinţei Naţionale a parti­ de partid Maria B. Tirea, Ni- Im urma lor vin, în acelaşi ritm, betoniştii cu turnarea tivului, participarea conştien­
rilor de la comune, adunarea dului obţinerea unor rezultate colae Herţeg, Eva Iancu, Pe­ betonului. Şi, aşa, din strădaniile susţinute, conjugate ale tă a oamenilor. cu, maistru principal la sec­ deauna prin faptele tale.
activului de partid de la care pe noi ne bucură. In zoo­ tru Răzăilă, comuniştii Ana tuturor, patul de turnare al furnalului primeşte dimensiu­ — Această participare con­ ţia chimică, secretarul orga­ — Munca, ea îl face pe om
C.A.P. Sălaşu de Sus a stabi­ tehnie, planul la efectivele de Farcaş, Romulus Vlad, Eva nea reală, trasată în proiect. Şi mai ales trainică, de nizaţiei de bază. E uşor să-l să discearnă ce e bun şi no­
lit, la începutul anului, un bovine a fost depăşit cu 25 Răzăilă (din zootehnie), cod- înaltă calitate. ştientă, care relevă înalta dăm afară pe cel ce nu se bil in viaţă, fără ea nu te
program concret care vizea­ capete, la lapte de vacă cu peratorii din cultura de cîmp Dar iată că a sosit un nou transport de scîndură pre­ conştiinţă profesională, însăşi încadrează în conduita gene­ poţi numi om, fără ea nu poţi
ză îmbunătăţirea activităţii e- 3 000 litri, la caşul de oaie Terezia Gabor, Olivia Itul, gătită pentru cofraje. Şi, odată cu el, a venit maistrul fizionomia morală a omului, rală a colectivului de muncă, fi patriot, nu poţi spune că
conomice, politice şi cultu­ planul de 1 500 kg a fost rea­ Maria Băluşe, Maria Bursescu Constantin Pichea, şeful atelierelor prefabricate din ca­ poate fi exemplificată? dar de aici pleacă şi se în­ trăieşti într-o colectivitate.
ral-educative. Comitetul de lizat încă din iulie, iar la şi alţii. drul I.C.S.H., care coordonează cu maximă responsabili­ — Desigur. O pot oricînd cadrează în alt colectiv. Cu Prin ea se conturează chipul
partid a urmărit cu consec­ lînă sarcinile au fost depăşite. Comitetul de partid şi or­ tate lucrarea. Citeva semne cu mina şi Fischer Wilhelm, dovedi comuniştii Gligor Pe­ ce am servi societatea ? Am adevărat al omului. Şi noi,
venţă transpunerea lui în via­ S-au executat la timp şi de ganizaţiile de bază din C.A.P. împreună cu doi oameni, a şi fost jos la descărcarea tre, Eugen Albu, Mircea Stăn- avut şi noi cîteva „mostre“ care avem mîndria de a fa­
tă. Drept rezultat, organizaţii­ calitate lucrările de întreţine­ vor desfăşura în continuare o materialului. cel, Viorel Adam, chiar şi în secţie. Absentau nemotivat ce parte din cel mai înaintat
le de bază şi-au îmbunătăţit re pe cele 40 ha cultivate cu şi mai susţinută muncă po­ — Lucrarea merge foarte bine - ne-a întărit părerea utecistul Jean Barbu, care e de la lucru, unii erau utecişti detaşament al clasei munci­
stilul şi metodele de muncă, cartofi, 250 ha cu porumb- litico - organizatorică pentru deja formată tovarăşul Pichea. Sarcinile reieşite din Ra­ de faţă şi a cărui profil mo­ şi nu participau la nici o ac­ toare, trebuie să fim pildă
s-a întării viaţa internă de boabe şi 10 ha cu legume, transpunerea în viaţă a ho- portul la Conferinţa Naţională a partidului sînt clare şi ral şi profesional ne-a îndem­ tivitate. împreună cu organi­ pentru toţi cei din jur (G.
partid (nu au mai avut cazuri ceea ce ne garantează o re­ tărîrilor adoptate de Conferin­ pentru noi. Ştim că furnalul va trebui să funcţioneze în nat să punem în discuţia adu­ zaţia de tineret, cu grupa Dumitrache).
— Comunistul nu are voie
de încălcare a disciplinei de coltă bună. Totodată, a fost ţa Naţională a P.C.R., pentru timp optim. Lucrarea noastră are termen de finalizare 23 nării generale, de săptămîna sindicală, ne-am ocupat în­ să aibă abateri. Normele eti­
viitoare, cererea lui de pri­
deaproape de ei. Unii, care
partid şi de stat), munca po- realizarea cincinalului înainte August, însă o vom apropia cu trei zile. S-ar putea s-o mire în rîndul comuniştilor. n-au înţeles de vorbă bună, cii şi echităţii socialiste ne
litico-edut ativă a căpătat per­ plantată cu nuci o suprafaţă de termen. terminăm chiar mai repede. Mulţumirea ne-ar fi cu atît
manenţă — toate contribuind de 5 ha şi pusă în funcţiune mai mare. Barbu n-a ţinut niciodată sea­ au ajuns şi la gazeta satiri­ cer să fim exemple. Şi cu
că. Dacă înainte nu aveam
sau
du,pă-amiază
ma
de-i
atît mai mult aici, înlr-o u-
la o participare mult mai bu­ o moară. ANA MIRON In acelaşi ritm intens se acţionează şi la alte lucrări. noapte dacă a fost nevoie de vorbe de laudă la adresa lui nitate industrială de talia ter­
nă a comuniştilor, a membri­ La înfăptuirea obiectivelor secretara Se iau angajamente, se înfăptuiesc, se împlineşte tot mai el în întreprindere, S-a sim­ Ioan Petruţ, Astancăi Căpitan, mocentralei noastre, avem o-
lor cooperatori la lucrările din mult cel de al 9-lea izvor de fontă al Hunedoarei socialis­
campaniile agricole şi din zo­ stabilite au contribuit mulţi comitetului de partid te. Nu peste mult timp el va trebui să producă şarjă. „Şi ţit chemat, şi a venit. acum nu mai putem spune a- bligaţia să le respectăm (Ion
— Ne puteţi spune de ce o
otehnie. comunişti şl cooperatori. al C.A.P. Sălasu de Sus va produce" - asta e hotărîrea fermă, unanimă a con­ faceţi ? celaşi lucru. Dimpotrivă. Mer­ Andrăşescu).
structorilor. ge pe drumul bun şi Mihai — Aici avem nevoie de oa­
— De spus e greu — măr­ Sooş, care pe lîngă ţinuta meni disciplinaţi, lucizi, con­
turiseşte Jean Barbu. Vedeţi, necorespunzătoare mai era şi ştienţi permanent de impor­
noi aici muncim, aici ne cîşti- recalcitrant. Avem obligaţia tanţa muncii încredinţate —
găm existenţa, aici trăim bu­ să veghem la formarea tine­ conchide secretarul comitetu­
noastre,
curiile
strădaniilor
Imperativul muncii adică ale meseriei pe care rei generaţii, pentru că mîi- lui de partid pe întreprinde­
ne ea ne va reprezenta. Şi
re. Codul moral al comunis­
ne-am ales-o.
ca să ne reprezinte bine, tre­
tului trebuie să fie crezul
— Există tineri de vîrsta bui s-o modelăm. Şi, cred eu, nostru de viaţă şi el va de­
dumneavoastră, şi cu siguran­ cel mai bun model e exem­ veni crez atunci cînd fiecare
ţă i-aţi întîlnit, care au o con­ plul personal. Eu lucrez aici dintre noi va creşte, alături
elaborare a eronată. uzină. Cunosc nenumărate e- de el, un om, un cutezător,
cepţie despre muncă complet
de cînd s-a ridicat această
aşa cum spunea însuşi secre­
xemple de muncitori pentru
—- Sînt puţini, dar sînt. Ş>
tarul general al partidului.
apreciabilă la realizarea
oţelurilor speciale ansamblul fabricii. Maria
I FIECARE ZI, FIECARE sarcinilor de producţie pe
Pînă
ieri,
răsucitoarele
FILATOARE-2 HG FIRE DE MATASE şi Ana Bancu
Vlădulescu
au dat cu regularitate, în
VISCOZÂ FESTE PLAN“ fiecare zi, cîte 3 kg fire
(Urmare din pag. 1) sînt rezultatul activităţii rod­ de la Hunedoara şi-au luat mătase vîscoză peste norma
nice depuse de întregul co­ în primire cu matură respon­
şarjei cu aproximativ o oră, lectiv al secţiei noastre — sabilitate măreţele sarcini pe de plan, iar Maria Galben
scade consumul de feroaliaje, care hotăiirile Conferinţei Na­ (Urmare din pag. 1) realizăm integral planul, la şi Maria Baba au realizat
creşte omogenitatea şl puri­ a ţinut să precizeze tovară­ ţionale a partidului le-au pus toţi indicatorii, la toate cîte 2 kg în plus.
tatea oţelului. In această or­ şul Nicolae Avramescu, se­ în faţa siderurgiei româneşti. se alătură succeselor înre­ sortimentele. Pe lîngă sporul cantita­
cretarul organizaţiei de partid
gistrate în celelalte secţii
dine de idei, ne-am propus Interesul pentru aplicarea ale fabricii, succese cu ca­ La o primă citire, s-ar tiv, angajaţii F.F.A. „Vîsco-
ca începînd cu anul viitor, o- pe secţie. Ele dovedesc pe proceselor tehnologice mo­ părea că a da 2 sau 3 kg za" Lupeni acordă o deo­
deplin că noi am înţeles să re colectivul nostru de de mătase fire vîscoză pes­ sebită importanţă indice­
dată cu montarea unor insta­ derne, pentru folosirea la ma­ muncă întîmpină sărbătoa­ te sarcinile de plan în fie­ lui de calitate, neînregis-
laţii ajutătoare, să finalizăm transpunem în fapte de mun­ ximum a capacităţilor de pro­ rea eliberării patriei şi a care zi de către fiecare fi­ trînd în ultima vreme re­
că deosebite măreţele sarcini
această nouă tehnologie. ducţie şi realizarea unei pro­ 25-a aniversare a procla­ latoare nu este prea mult. clamaţii din partea benefi­
Scontăm pe o creştere a pro­ trasate de Conferinţa Naţio­ ductivităţi superioare, nu prin mării Republicii. Rezultate­ Raportînd însă aceste cifre ciarilor. Colectivul F.F.A.
ductivităţii muncii cu 10 la nală a partidului. Nu putem intensificarea efortului fizic, le de care vorbesc sînt in­ la numărul lucrătoarelor „Vîscoză“ este hotărlt să
sută şi pe o reducere sub­ spune însă că noi am făcut ci printr-o intensă muncă de cluse în realizarea planu­ din această secţie, vom ve­ depună toate strădaniile
stanţială a efortului fizic ce totul. Mai avem de luptat cu lui la producţia globală cu dea că, într-o lună, canti­ pentru a-şi onora exemplar
se depune la conducerea pro­ unele deficienţe tehnologice, concepţie, sînt imperative ale 100,2 la sută, a productivi­ tatea firelor de mătase vîs­ sarcinile de plan ce-i revin
cesului de oxidare. O garan­ concentrate îndeosebi în jurul activităţii de fiecare zi. Ei tăţii muncii cu 101,2 la su­ coză dată peste plan ' este în acest an, pentru a trans­
ţie în plus pentru realizarea întreţinerii vetrelor, ajustării fac dovada înţelegerii profun­ tă, precum şi a planului de considerabilă. De remarcat pune neabătut în viaţă do­
scopului propus ne-o dau în­ şi reparaţiei la cald a cuptoa­ de a noilor sarcini economice fire mătase vîscoză în pro­ că filatoarele care s-au an­ cumentele Conferinţei Na­
şişi oţelarii, care au reuşit relor, mai avem de înlăturat şi pentru a le răspunde fap­ porţie de sută la sută pe gajat să dea mai multă mă­ ţionale a partidului, înca-
încă de pe acum să stăpî- numărul încă mare al şarjelor tic s-au aliniat în primele rîn- cele 10 zile scurse din a- tase vîscoză peste sarcinile drîndu-se în efortul gene­
nească acest nou procedeu de cu incluziuni, de redus con­ duri ale coloanei întrecerii. ceastă lună. De asemenea, de plan zilnice îşi respec­ ral al poporului nostru de
elaborare. Bunăoară, pe pri­ sumurile specifice. In conti­ pe primele 7 luni ale anu­ tă cu stricteţe angajamen­ a realiza planul cincinal
mele 7 luni ale anului am nuare, în atenţia noastră stă lui, noi am reuşit să ne tul, contribuind în măsură înainte de termen.
dat peste plan 1 275 tone oţe­ îmbunătăţirea tehnologiei de
Echipa condusă de comunistul Nicolae Sturza de la secto­ Legume
rul I Alusarlu este cunoscută tn întreprindere pentru realiză­ luri aliate, am asimilat 11 elaborare a oţelurilor înalt
rile obţinute şl pentru calitatea lucrărilor executate. mărci noi de oţeluri şi am aliate, îmbunătăţirea bolţilor
trecut' în contul de economii de la cuptoare prin folosirea şi frueie
Foto: Gljt. IMPARAT
al secţiei peste 2 milioane lei. de cărămizi superaluminoase. la export
— Toate' aceste- realizări Oamenii oţelăriei electrice
DEVA. întreprinderea
pentru valorificarea le­
gumelor şi fructelor De­
La C. A. P, Ţebea va a livrat în această
vară la export, prin
centrele sale din judeţ,
750 000 kg legume proas­
Preocupări sporite pentru creşterea pete de seră, precum şi
40 000 kg de fructe
din
deshidratate,
care
20 000 kg prune, 20 000
kg mere şi 110 000 kg
O
deshidratată.
ceapă
producţiei de lapte şi carne cantitate apreciabilă de
fructe — 27 000 kg şi
legume — 98 000 kg s-a
livrat sub formă de
conserve. Mare parte
— La noi la Ţebea — ne pînă acum nu mi-amintesc bunăstarea tuturor cooperato­ bea au o mare mulţumire su­ din legumele şi fructele
spunea deunăzi preşedintele să-l fi auzit vreodată spu- rilor. fletească. Ei au citit hotărirea livrate au fost trimise
cooperativei agricole. Ioan Su- nînd: „m-am plictisit de ani­ Demn de relevat este că la Conferinţei Naţionale a P.C.R. în R.D.G., R.F.G. şi
ciu, care este şi inginerul şef male“. Tot timpul pe unde sectorul zootehnic de la coope­ cu privire la pregătirea forţei U.R.S.S.
al unităţii — din sectorul zoo­ mergem se laudă cu viţeii“. rativa agricolă de producţie de muncă şi creşterea nivelu­ Pînă la sfîrşitul anu­
tehnic obţinem mai mult de 60 Asemeni îngrijitorului Şte­ din Ţebea adăpatul animale­ lui de trai al populaţiei în lui, salariaţii de la
la sută din veniturile coopera­ fan, am aflat că sînt toţi cei­ lor, transportul gunoiului, lu­ care se prevede că, pînă la I.P.V.L.F. Deva şi-au
tivei. Preconizăm ca în urmă­ lalţi membri cooperatori zoo- crări care pînă mai ieri erau, sfîrşitul acestui an, minimul propus să expedieze
torii 2—3 ani să facem acest tehnişti de la Ţebea. Medicul de ce să nu recunoaştem, gre­ garantat al cooperatorilor zo- partenerilor externi, la
sector şi mai puternic. Coo­ veterinar Ilie Tudoran afirma le, astăzi se fac mecanizat. otehnişti care lucrează cel pu­ cerere, încă 770 tone
peratorii care lucrează în zo­ că în acest an nu s-a înre­ Asta nu înseamnă însă că ţin 25 de zile lunar va spori fructe deshidratate, 800
otehnie depun eforturi stăru­ gistrat nici o mortalitate. Co­ dacă s-au uşurat o seamă de de la 400 la 800 lei. Aceasta tone conserve de legu­
itoare, pentru ca animalele să operatorii respectă programul lucrări zootehniştii stau de­ constituie un nou imbold me, 500 tone conserve
fie bine hrănite, să dea pro­ de furajare, adăpare, mulgore geaba. Din contră, în restul pentru fiecare lucrător din de fructe, 170 tone cea­
ducţii mari. şi îngrijire corporală. S-a în­ de timp ei rezolvă alte pro­ zootehnie, pentru a obţine pă deshidratată, precum In cadrul I.I.L. Orăştie, echipa de croitorie piele condusă de Cornel Miga obţine succese
I-am căutat pe cei 9 coope­ cetăţenit aici obiceiul ca la bleme : muls, ţesălat, curăţat. producţii sporite de lapte şi şi alte cantităţi de le­ însemnate in realizarea planului de producţie. Şeful de echipă, de mai mui(i ani fruntaş în produc­
ţie, a imprimat membrilor formaţiei de lucru preocupări sporite pentru realizarea de economii la
ratori despre care ne-a vorbit nici un animal să nu se în- Animalele trebuie să fie fru­ carne. , gume şi fructe. materiale şi scurtarea termenelor de execuţie. Foto: V. ONOIU
cu mîndrie preşedintele unită­ tîrzie cu aducerea hranei. Cînd moase. Şi într-adevăr aşa sînt. N. PALTIN
ţii. Pe doi dintre ei, soţii Tro- se întîmplă ca unul dintre Toate cele 350 de bovine sînt
fin şi Sînziana Ştefan, i-am cooperatori, dintr-un motiv bine îngrijite şi oamenii se
găsit ocupaţi cu alăptatul ar­ neprevăzut, să vină mai tîrziu mîndresc cu ele. Să nu mai
tificial al viţeiloV. Nu prea la adăposturile de animale, spunem de producţiile de lap­
aveau timp să stea de vorbă. cei care sînt prezenţi îl înlo­ te şi carne pe care le obţin.
Sînt meticuloşi cu viţeii. De cuiesc fără nici un fel de De la o vacă furajată se rea­ MEDICUL VETERINAR POARTA 0 MARE RĂSPUNDERE
fapt lor le revine obligaţia de discuţie. Sabin Matieş, Ioan lizează lunar producţii sporite
a-i înţărca, de a-i obişnui să Baianţ, Romulus Medrea, Pe­ de lapte. La contract s-a livrat
se hrănească cu furaje. Şi tre­ tru Simon, Petru Mut, Estera pînă acum jumătate din car­
buie să recunoaştem că e o Bold şi Lucreţia Olar, nume de nea planificată. PENTRU SOARTA PRODUCŢIEI ANIMALIERE
muncă delicată. „De multe ori cooperatori despre care s-a Garanţia că membrii coope­
e mai greu de înţărcat un vi­ vorbit şi se vorbeşte frumos ratori de la Ţebea şl-au pro­
ţel decît de furajat 3 bovine în adunările generale, sînt pus să ajungă pînă la sfîrşi-
mari — ne spunea Trofin Şte­ învăţaţi cu greutăţile muncii tul acestui cincinal la 500 ca­ Realizarea indicatorilor de In unităţile unde asemenea
fan. Le pui în faţă furaje şi ştiu ce înseamnă ca oame­ pete bovine este evidentă. De plan în sectorul zootehnic, în deziderate şi-au găsit mate­ punzătoare şl pentru a aplica în cadrul circumscripţiilor ve­ tratamentului. Asemenea ca­
proaspete, bogate în vitamine nii să se ajute între ei, mai acest lucru ne-am convins fiecare unitate agricolă şi co­ rializarea în fapte, medicii ve­ întocmai indicaţiile primite de terinare din Lăpugiu de Jos şi zuri intolerabile se cer a fi
şi vezi că viţeii se încăpăţî- ales cînd cunosc că acest a- cînd am văzut noul adăpost mună este nemijlocit legată terinari se bucură de un bi­ la Direcţia agricolă judeţeană. Rişculiţa, unde-şi desfăşoară combătute cu tărie, toţi me­
Aprecieri asemănătoare se pot
rtează să nu le mănînce". jutor se dă pentru dezvolta­ de animale de 100 capete, la de activitatea pe care o des­ nemeritat prestigiu în rîndul face şi la adresa medicilor activitatea medicii Avram Ju- dicii veterinari avînd obliga­
„Bărbatu-meu are o răbdare rea cooperativei în care tră­ care de curînd i s-a turnat făşoară medicii veterinari de cooperatorilor, indicaţiile şi veterinari Ilie Septimiu (Bre­ la şi respectiv Ioan Porcea. ţia să tragă maximum de în­
mare cu ci — no relata comu­ iesc şi muncesc şi de unde temelia. Va fi un adăpost mo­ circumscripţie, de modul cum sfaturile pe care le dau sînt tea Română), Domiţian Popo- In ultimul timp, prin nepă­ văţăminte din astfel de situa­
nista Sînziana Ştefan despre se obţin venituri mari, veni­ dern, dotat cu tot ceea ce aceştia îşi îndeplinesc obliga­ aplicate fără rezerve în pro­ vici (Ilia), Marin Dogaru sarea şi neglijenţa ce-o ma­ ţii. De asemenea, nu poate ii
este necesar pentru ca în vi­
trecută cu vederea nici aba­
omul care era înconjurat de turi care adunate cu cele de itor din acest sector să se ob­ ţiile ce le revin. Colaborînd ducţie, ceea ce se resimte fa­ (Turdaş) şi a altora. nifestă unii medici veterinari, terea săvîrşită de Constantin
nu numai că s-a afectat în­
cei 20—30 de viţei. Ii place la cultura mare şi de la sec­ ţină venituri şi mai mari. strîns cu conducerile unităţi­ vorabil în îndeplinirea indi­ In contrast cu exemplele deplinirea indicatorilor de Izvoreanu, medicul circum­
zootehnia. Din anul 1959 şi toarele anexe contribuie la Cei 9 cooperatori de la Ţe­ lor agricole, cu inginerii şefi catorilor de plan şi ridicarea amintite se află activitatea u- plan în sectorul zootehnic, ci, scripţiei veterinare din Sarmi-
şi şefii de ferme, precum şi cu rentabilităţii activităţii ferme­ nor medici veterinari care prin aplicarea greşită şi fă­ zegetusa, care, dovedind su­
consiliile populare comunale, lor zootehnice. In acest sens nu-şi îndeplinesc cu conştiin­ ră simţ de răspundere a tra­ perficialitate în muncă, a
medicii veterinari poartă o se pot evidenţia circumscrip­ ciozitate atribuţiile ce le sînt tamentelor, ei au determinat provocat infectarea cu antrax
mare răspundere pentru rea­ ţiile veterinare din Orăştie, încredinţate. Astfel, medicul producerea unor pagube în­ a unei importante cantităţi
lizarea efectivelor de animale Bretea Română, Ilia, Turdaş veterinar Iosif Foht de la semnate în unităţile C.A.P. de carne la abatorul din Ha­
şi a producţiilor planificate. ş.a., care se prezintă cu re­ circumscripţia Nandru, deşi Un astfel de caz s-a semnalat ţeg. Paguba produsă s-a sta­
In acest scop, le revine sarci­ zultate meritorii în îndeplini­ are în raza de activitate o la circumscripţia veterinară bilit să fie recuperată de la
na să se preocupe cu rea planului. Spre exemplu la singură cooperativă agricolă din Bretea Strei, unde medi­ cel vinovat.
maximă atenţie de aplicarea C.A.P. Orăştie efectivele de şi efective reduse de animale, cul veterinar Ioan Fodor, prin Aducînd cazurile amintite
riguroasă a acţiunilor menite bovine prevăzute pentru pri­ pe lîngă că nu se preocupă aplicarea greşită a unui tra­ în atenţia cadrelor tehnice
să contribuie la îmbunătăţirea mul semestru al acestui an de realizarea efectivelor şi tament, lucru confirmat şi de
veterinare, este de aşteptat
reproducţiei, la creşterea in­ s-au depăşit cu 75 de capete, a producţiei animale, nu asi­ analizele făcute la Laborato­ ca fiecare medic de circum­
dicelui de natalitate şi a pro­ iar producţia de lapte este gură nici asistenta sanitar- rul central din Bucureşti, a scripţie să se preocupe cu ma­
ducţiei pe cap de animal, la mai mare faţă de prevederi veterinară la nivelul cerinţe­ provocat pierderea a 83 de vi­ ximă răspundere de finaliza­
reducerea mortalităţilor, la a- cu 21 000 litri. Datorită con­ lor, înrcgistrîndu-se un pro­ ţei. După tratamentul osca- rea sarcinilor reieşite din pro­
meliorarea raselor şi introdu­ ducerii judiiioase a procesu­ cent ridicat de mortalităţi. Ba rialiozei cu sulfat de cupru gramul naţional de dezvolta­
cerea pe scară largă a tehno­ lui de reproducţie, numărul mai mult, el nu a efectuat nici în doză mult prea mare, cei 83 re a zootehniei şi de creşte­
logiilor avansate în sectorul viţeilor planificaţi a se obţi­ operaţiunea simplă de ecor- de viţei, avînd o vîrstă între 0-6 re a producţiei animaliere, de
de creştere a animalelor, să ne — 137 — s-a realizat în nare a viţeilor care trebuiau luni, fiind intoxicaţi grav, au realizare exemplară a obiec­
urmărească ridicarea perma­ totalitate, iar la capitolul livraţi la complexul intercoo- trebuit să fie sacrificaţi la tivelor puse de Conferinţa
nentă a calificării profesiona­ mortalităţi nu s-a înregistrat peratist din Orăştie, iar un o greutate medie de 55 kg Naţională a partidului în faţa
le, personale şi a tuturor co­ nici un caz la specia bovine. număr de 10 viţei nu se pot fiecare, faţă de greutatea de lucrătorilor din agricultură,
operatorilor care lucrează în Totodată, pierderile la ovine valorifica la export, din cau­ 300 kg la care trebuiau să a- ştiut fiind că principalul cri­
zootehnie. Pe un prim plan sînt minime, reprozentînd nu­ za intervenţiilor pe care lc-a jungă şi să fie livraţi. Paguba teriu de apreciere a eficienţei
este necesar să fie pusă, de mai 10 capete la un efectiv făcut, contrar indicaţiilor date, produsă în dauna avutului co­ activităţii pe care o desfă­
asemenea, grija faţă de rea­ do 1 300 oi. Fără îndoială, re­ medicul veterinar. O slabă operativei agricole se ridică
lizarea planurilor lunare de zultatele amintite atestă fap­ asistentă acordă de asemenea la suma de 45 000 lei, din care şoară este modul de îndepli­
nire a indicatorilor de plan
acţiuni sanitar-veterinare si a tul că şi medicul veterinar crescătorilor de animale cu 17 000 lei vor fi recuperaţi pe în fermele zootehnice.
îmbunătăţirii condiţiilor de aprovizionare a populaţiei de Ia sate i se acordă mereu o aten­ prevederilor de livrare a pro­ Cornel Anca a depus străda­ gospodării individuale din seama medicului veterinar Ing. PETRU RADU
ţie sporită. In acest scop, in satul do reşedinţă a comunei Luncoiu de Jos s-a dat In folosinţa un duselor la fondul centralizat nie pentru a asigura o asis­ raza sa de activitate. Situaţii Ioan Fodor, care se face vi­
director general adjunct
magazin spaţios, modern. al statului. tenţă sanitar-veterinară cores­ asemănătoare se întîlncsc şi novat de aplicarea greşită a Ia Direcţia agricolă judeţeană