Page 43 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 472 ® SIMBÄTÄ 12 AUGUST 1972 3
Pe Ungă preocupările care se fac simţite CONFRUNTARE«
ş
' ' ' ' . . ' i ' ■ ' ■ ’ ^ SESIZĂRI—RĂSPUN
mi .
Un grup de muncitori de la 1972. Or, cum prin devansa
pirn şantierul Nădăştia de Sus al re blocul a fost dat în folo
întreprinderii de prospecţiuni
sinţă cu mai bine de 3 luni
şi explorări geologice ne scria
despre slaba aprovizionare înainte de termen, adică pe
data de 04. 04. 1972, aşa se fa
şi servirea preferenţială pe ce că în timpul acestui de-
Despre calitatea pîinil pe ta, refuzurile fiind în iulie cu muncS, ieşise şl pîine bună care le „asigură" gestionara vans, blocul nu are încă lift,
care o consumă locuitorii ora mult mai mari decît în apri dar şi cîteva care n-ar fi re Maria Pop de la magazinul care însă în prezent este în
şului Petroşani am mai scris. lie". zistat la confruntarea cu exi mixt nr. 91. lucru şi urmează a fi dat în
Un control al Inspecţiei co Toate aceste măsuri au fost genţele consumatorului. Din Cercetînd sesizarea, Inspec folosinţă la termenul stabi
merciale judeţene scotea in luate într-adevăr şi nu se cel la care lucra Petru Dor ţia comercială judeţeană a lit".
evidenţă o serie de acte de poate spune că nu se resimt cu, în schimb, ieşiseră numai constatat că: gestionara mai După cum se vede, con
indisciplină care constituiau în calitatea pîinii văzute în pîini neaspectuoase. sus amintită a vîndut prefe structorii s-au grăbit să pre
motivul principal pentru care rafturile magazinelor din Pe — N-aţi tras niciodată cu renţial făină de mălai, băuturi dea blocul cu 3 luni mai de
pîinea era de slabă calitate. troşani. ochiul la vecinul dumnea alcoolice pentru consum pe vreme. N-au reuşit să le pună
Răspunsul dat de Consiliul Revenim însă la o remarcă voastră Csolko, să vedeţi cum loc, deşi unitatea nu are acest chiar pe toate la punct, în
popular municipal Petroşani a inginerului şef potrivit că face de scoate o pîine atît de profil, nu afişează preţurile special pe cele care nu mai
ne încunoştinţa că s-au pre reia la recepţia de calitate frumoasă ? — l-am întrebat la unele mărfuri şi preţul de stăteau în puterea lor. Dacă
conizat o serie de măsuri pen refuzurile de pîine au sporit. pe Petru Dorcu. recuperare a ambalajelor de ne-am bucurat atunci cînd am
tru îmbunătăţirea calităţii la De fapt au sporit cam de 5 — ? ! la populaţie. De asemenea, intrat în casă nouă cu 3 luni
pîinea fabricată în Petroşani. ori. E bine că tot mai puţină aspectul general al magazi mai repede decît ne-am fi aş
Am informat opinia publică pîine cu defecte de calitate —• Dacă-i spui, n-ascultă ! nului vorbea despre lipsa sim teptat, noi zicem că avem da
despre aceste măsuri, iar la se strecoară în magazine, to •— completează Ferdinand ţului gospodăresc. Pentru toa toria măcar să ne exprimăm
scurt timp am revenit în fa tuşi cantitatea mare de pîine Csolko. te aceste „merite" gestionara fără a jigni despre unele
brică. In discuţia cu tovarăşa refuzată dovedeşte că pe una — Dealtfel, spune ingine a fost amendată cu 200 lei şi treburi care nu ne convin.
Elena Damian, inginerul şef al sau pe mal multe din verigile rul şef, din cei trei numai sancţionată cu avertisment. Căci „locatarii blocului B1“
întreprinderii de panificaţie şi procesului de fabricaţie ceva Csolko lucrează în permanen Locatarii blocului B1 din e de fapt un singur locatar...
morărit din Petroşani, am fost nu e In regulă. De aceea am ţă la coacere. Pe cei doi îi Uzina mecanică Muscel, judeţul Argeş. Aspect exterior al Uzinei mecanice Muscel, singura Aleea cîmpului nr. 4 Hune şi acela anonim.
încredinţaţi că preocupările pornit pe flux împreună cu rulăm pe la toate fazele pro unitate din ţară care produce autoturisme de teren. doara sesizau că aici apa se Cetăţenii din satul Cozia
pentru o pîine de calitate au inginerul şef al întreprinderii. cesului tehnologic, stadiul de distribuie cu program. De a- ne rugau să intervenim la
început de la grîu, o secţie a In camera de dospire erau calificare impunînd aceasta. pă caldă nu beneficiază de întreprinderea de transporturi
întreprinderii fiind şl furnizo mai mulţi recipient! cu cocă I-am adus la coacere pentru cît foarte rar, lifturile nu auto în legătură cu modifica
rul său de făină. la dospit. Erau descoperiţi, că doi din cocătorii cei vechi funcţionează. Consiliul popu rea orarului unei curse de
— „Nu mai acceptăm de Ia deşi pe marginea lor „şoma“ sînt în concediu. lar al municipiului Hunedoa autobuz şi să extindă cursa
pentru elevi şi pe timpul va
ra răspunde; „Avînd în ve
furnizori grîu pentru moara acoperămîntul din pînză albă. Iată deci încă un viciu: dere debitul scăzut al surse canţei. I.T.A. răspunde: „Re
de la Lupeni decît cu indicii — De ce nu acoperiţi pîi de planificare a concediilor. lor de apă precum şi faptul feritor la repunerea în circu
de calitate pe care îi reclamă nea? — l-am întrebat pe fră- Din trei buni, doi sînt ple că vechiul program de distri laţie a cursei la ora 6,30 De
o făină bună. (Intre noi fie mîntătorul Carol Sandor. caţi în acelaşi timp în conce buire a apei reci şi calde nu va — Cozia pe timpul vacan
vorba, acest lucru trebuia fă — Dacă pun pînza pe ea se diu. L a putut fi respectat, Comite tei şcolare, comunicăm că a-
cut demult, dar această con dospeşte prea repede. O maşină tocmai încărca tul executiv al Consiliului ceastă cursă e nerentabilă în
secvenţă a intervenit după ce — Ar trebui să aveţi tifon pîine pentru magazine. PRIN MUNCĂ VOLUNTAR- , 486 000 lei. Cifra propusă nu popular municipal Hunedoara timpul vacanţei. Programul
alţii au depus strădanii pen pentru acoperire. — Unde e reprezentantul numai că a fost obţinută cu răşllor Şotron Toma, Dionlsie a aprobat un nou program curselor pe această rută nu
tru ca judeţul să fie apro comerţului, cel care face ul PATRIOTICĂ 5 luni mai devreme dar a fost Muntean, Remus Irimie, Petru mai redus, în cadrul căruia şi poate fi modificat deoarece e
vizionat cu grîu şi făină mal — Da, dar nu ni s-a dat. tima recepţie a pîinii înain şi depăşită. S-au realizat veni Slmu, Ştefan Dltoi, Petru Ko- locatarii blocului sus-menţio- prevăzut în mersul autobuze
bune — s.n.). Totodată, la Şi frămîntătorii „se descur te de a pleca spre magazine ? turi de peste 500 000 lei. vacs, Viorica Toma ş.a. nat beneficiază de apă rece. lor ediţia 1972 — 1973 la în
Satele comunei Băcia şi-au
moară facem amestecul de că“ tot cum ştiu ei. — Eu fac recepţia — ne adăugat în această vară Ia ţi Consiliul de conducere al coo GH. ŞTIRBU In ceea ce priveşte apa cal tocmirea căruia a fost consul
grîne şi astfel obţinem o făi La coacere am întflnit trei răspunde un distribuitor. nuta vestimentară noi şi impor perativei agricole şi-a propus secretarul Consiliului popular dă, pentru moment, furnizorul tat şi Consiliul popular al co
nă mai bună. „mostre" de interes. Tocmai — Dar al cui salariat sîn- tante obiective. De pildă, la ca pînă la cea de-a 25-a ani comunal Băcia nostru, respectiv C.S.H., nu munei Cîrjiţi, care a fost de
In schimburile II şi III am se scotea din cuptor pîinea Tîmpa s-au construit peste un ne poate furniza agentul ter acord cu acest program de
asigurat asistenţa tehnică ne integrală. Cea pe care o cop- teţi ? braţ al apei Strelului 3 pode versare de la proclamarea Re mic în cantitate satisfăcătoa mers".
cesară cu ingineri şi tehni sese Ferdlnand Csolko era — Al fabricii. publicii să obţină din acest PLANUL LA LAPTE A FOST re, astfel că şi apa caldă dis Un grup de muncitori de
cieni. Regimul tehnologic se foarte frumoasă, aproape fără — Noi practicăm un auto ţe în lungime de cîte 20 de sector încă 200 000 lei venituri. tribuită populaţiei nu are în la şantierul de modernizare a
m fiecare. In satul Petreni al
stabileşte din timp pe baze nici un defect la aspectul co control exigent — spune in bia unui pîrîu s-a canalizat pe DEPĂŞIT totdeauna temperatura nece liniei ferate Petroşani — De
ştiinţifice, în funcţie de lotu mercial. Din cuptorul la care ginerul şef. o lungime de 150 m şi s-a PRIN CONTRIBUŢIA sară. Pînă la rezolvarea de va, cu domiciliul în satul Me-
rile de făină, iar Ia recepţia lucra Petru Dorcu, cocător ca — N-ar fi mai logic să albă pavat un drum sătesc în supra Acordînd o atenţie susţinută către C.S.H. a problemei a- rişor, ne sesizau că nu pot
pîinii am sporit mult exigen re s-a calificat la locul de comerţul controlul său ? Nu faţă de 600 mp. In curs de CETĂŢENILOR sectorului zootehnic, membrii gentului - termic, I.G.C.L. Hu să-şi schimbe buteliile de a-
punem la îndoială buna cre cooperatori din Băcia au reu nedoara a luat unele măsuri
finisare se află şi bufetul ce ragaz deoarece pe la ei nu
dinţă a controlorilor de cali funcţionează în reşedinţa de Locuitorii din satul de reşe şit să realizeze noi şi impor care să îmbunătăţească situa trece maşina cu butelii. în
tate ai fabricii, dar comerţul comună Băcia. Pe lîngă aces dinţă al comunei Băcia şi-au tante succese în perioada ce ţia actuală, cum ar fi: curăţi treprinderea pentru livra
Tinerii de ia cocserie nu poate neglija acest as te lucrări, în satele comunei mobilizat o parte din eforturi, lor 7 luni care s-au scurs. Ast rea aparatelor de contra cu rea produselor petroliere
pect. s-au mai construit în perioada în perioada actuală, la acţiu fel, planul la producţia de rent, experimentarea unui Timişoara — depozitul Pe
îşi sporesc angajamentele Afirmam la începutul aces relatată 1 000 mp trotuare şi nile de muncă patriotică pentru lapte livrat la contract a fost program de distribuire alter troşani ne răspunde: „Prin
tor rînduri că refuzurile mari s-au reparat 5 km de drum, transpunerea în practică a o- depăşit cu 18 400 litri. Acor nativă a apei calde pe micro- înţelegere cu consiliul popu
CALAN. In cinstea zilei Pînă acum ei au recupe de pîine la propriul control toate prin muncă voluntar-pa- biectivelor prevăzute, întîmpi- dînd şi în continuare aceeaşi raioane etc. lar trimitem tot la două săp-
de 23 August şi celei de-a rat pe această cale 410 kg de calitate dovedesc exigenţă triotică. nînd ziua de 23 August cu re grijă faţă de sectorul zooteh După graficul făcut cu con tămîni butelii de aragaz —
25-a aniversări a Republicii, de plumb şi 430 kg de cu sporită dar şl slăbiciuni în alizări tot mai de seamă pri nic, membrii cooperatori de structorul şi aprobat de orga în Merişor — la centrul fix
din iniţiativa Comitetului pru. La aceste acţiuni au anumite verigi ale procesului TRAIAN CRISTOIU vind gospodărirea şl înfrumu aici speră să realizeze produc nele competente, blocul B1 stabilit. La primul drum vom
U.T.C. pe secţia cocserie a răspuns cu multă convin de fabricaţie. Ceea ce bănu secretarul Comitetului comunal seţarea localităţii. ţii de lapte şi mai mari. trebuia să fie dat în folosinţă trimite şi în sectorul respec
Uzinei „Victoria" din Călan, gere tinerii Sterian Achim, de partid, primarul comunei Intre altele, cetăţenii au la 15.08.1972, şi drept urma tiv,_ dar pe viitor îi rugăm pe
între tinerii de aici au fost Solomon Danilescu, Andrei iam s-a adeverit. Aceasta du Băcia participat la săparea fundaţi * PETRU SIMU re montarea liftului â fost solicitanţi ca în fiecare joi să
organizate întreceri pentru Cerghezan şi alţii. ce la concluzia că pe lîngă ei pe locul de amplasare a directorul Căminului cultural contractată cu I.F.M.A. Bucu vină cu buteliile goale la
măsurile care s-au luat, pe
din comuna Băcia
recuperarea şi valoriîicarea De la începutul anului, VENITURI DIN GOSPODĂRIA statuii Dr. Petru Groza, la fi reşti pentru data de 31.07. centrul fix".
metalelor vechi. Răspunzînd tinerii de Ia cocserie au lîngă preocupările care se nisarea noului sediu al postu
cu spirit patriotic la acţiu colectat peste 100 tone me fac simţite în calitatea pîinii, ANEXA
nile organizate, cei peste tale vechi •>. îndeplinindu-şi mai e nevoie de mult interes lui de miliţie, efectuarea lu
80 de tineri au reuşit să re angajamentul economic pe pentru a avea şi la Petroşani Cooperativa agricolă de pro crărilor de demolare necesare
cupereze plumbul şl cuprul acest an şl creînd premise o pîine cu adevărat de cali ducţie din Băcia şi-a stabilit la pentru începerea reparaţiei ca
de la cablurile electrice le de a-1 spori cu încă 80 tate. începutul anului să realizeze pitale la şcoală şi altele. La bunul mers al casei de
rezultate de la demolări. din sectoarele gospodăriei a- La execuţia lucrărilor amin
de tone.
Printr-un procedeu simplu, v,v. ION CIOCLEI nexe venituri în valoare de tite se remarcă, aportul ţova-
plumbul din mantalele ca
blurilor, care altă dată se GHEORGHE DÂBUCEANU copii sînt obligaţi să-şi aducă
arunca, se transformă în secretarul comitetului U.T.C.
lingouri. secţia cocserie - Călan
gere a incendiilor la locuri
le de muncă ;
— să se asigure păstrarea, contribuţia toţi salariaţii!
întreţinerea şi funcţionarea
N O T Ă corespunzătoare a utilajelor
Succesele se devină stimulente din dotare de practică pom In oraşul Orăştie funcţio primirea lor. Atunci cînd ieşea cut educatoarea, care este şi
pieristică ;
— să fie organizate echi nează o casă de fete. Aici lipsă, încerca să întocmească bibliotecară, că fişele citito
cresc, învaţă şi se educă mi
bonuri fictive. Aşa a ajuns să
rilor se păstrează zece ani ?
Cercul vicios al pe de primă intervenţie în nore, care din motive oareca înregistreze minusuri în gesti Ilegalităţi s-au produs şi cu
caz de incendiu din rînduri-
nerespectării contractelor pentru rezultate şi mei iune le personalului existent la re au fost vitregite de căldura une în valoare de aproximativ privire la acordarea alocaţiei
4 000 lei. De modul în care-şi
familiei. Pentru ca să nu le
de stat pentru copii la unii sa
locurile de muncă ;
— să nu se execute şi să lipsească nimic, statul le asi făcea datoria magazinera şti lariaţi. Deşi conducerea casei
au atît directorul unităţii, Ma
gură totul. Cu gospodărirea şi
nu se admită exploatarea de fete cunoştea foarte bine
Curtea întreprinderii poligrafice Deva e inundată de Printre numeroşii munci lui de rond şi alte sarcini, instalaţiilor electrice de ilu administrarea bunurilor mate ria Cazan, cît şi contabilul şef, că şoferul unităţii are domici
deşeurile de hîrtie neridicate. Asta în ciuda faptului tori de la atelierele mecani formaţia în care activează minat şi forţă improvizate riale cu care este dotată a- loan Maican, dar nici unul liul stabil în satul Măgura —
că între amintita întreprindere şi întreprinderea pen ce ale I.M. Barza, care se cu bune rezultate şi Ion sau defecte j ceastă instituţie au fost însăr dintre ei nu a întreprins ni în mediul rural deci — i s-a
tru contractări, achiziţii şi preindustrializarea materii evidenţiază curent atît în Jurca, Viorel Ştef, Nicolae — verificarea permanentă cinaţi să se ocupe directorul mic concret pentru ca activi acordat alocaţie în cuantum
lor prime există un contract pentru ridicarea deşeuri- activitatea productivă, cît şi Tudor, se anunţă printre e- unităţii, Maria Cazan, şi conta tatea acestei salariate să se pentru mediul urban. Şi astfel
prin grija faţă de avutul ob videnţiatele angajate la ob a stării de funcţionare a sis bilul şef, Traian Malcan. Lor schimbe în bine. acesta a încasat ilegal suma
,Toate greutăţile acestea sînt cauzate de beneficia ştesc, ferirea acestuia de ţinerea unor bune rezulta temelor de alimentare cu le revine prin lege obligaţia Neregulile sesizate, din ne de 3 600 lei.
apă şi a căilor de acces la
rii' noştri — spune tovarăşul Iancu Avram, şeful servi deteriorările provocate de te în cinstea zilei de 13 acestea; să urmărească modul în care fericire, nu se opresc aici. Şi Şirul neregulilor ar putea fi
ciului colectări de la această întreprindere. Intrucîtnu incendii, se numără şi sudo septembrie, „Ziua pompieri — să fie respectate locu fiecare salariat încadrat aici alţi salariaţi din aparatul ad continuat. Originea acestor a-
ni se primesc deşeurile de hîrtie colectate, am ocupat rul Ioan Ştefan care în timpul lor". rile pentru fumat; se achită de sarcinile de ser ministrativ scăpaţi de sub bateri se află în stilul defec
cu ele toate spaţiile noastre. Pur şi simplu nu mai a- executării operaţiilor de sudu Responsabilitatea pentru a- viciu. Normal ar fi ca toţi cei control au încălcat în mod tuos de muncă pe care l-au
vem unde să le punem. Vom improviza un şopron şi ră respectă cu stricteţe reguli părarea bunurilor împotriva — şefii formaţiilor civile care lucrează la această şcoa grav regulamentul de funcţio manifestat atît directorul şco
vom depozita în circa trei zile acolo deşeurile de hîr le de protecţie a muncii şi incendiilor este o obligaţie de pompieri să acorde toată lă, indiferent de funcţia pe nare al acestei instituţii. Ad lii cît şi contabilul şef. In loc
tie de la întreprinderea poligrafică“. de prevenire a accidentelor. legală a tuturor salariaţilor, atenţia executării întocmai a care o au, să fie un exemplu ministratorul Paraschiva Gher să conlucreze amîndoi, să ve
E interesant de ştiut că I.G.A.P.M.P. Deva are con De asemenea, se evidenţi dar în acelaşi timp şi o în programului de pregătire, personal pentru elevele în man, în colaborare cu magazi gheze cu maximă atenţie Ia
tracte cu beneficiarii săi. Dar au făcut ce au făcut be- ază formaţia civilă de pom datorire patriotică. . Sînt verificare şi menţinere în preajma cărora stau zi de zi: nera Ioana Voina, şi-au însu bunul mers al unităţii, au lu
neficiarii respectivi, s-au înţeles cu cine s-or fi înţeles pieri, comandată de Gligor demne de reţinut, în virtu cea mai bună stare de func corectitudine, dragoste faţă de şit fără aprobarea conducerii crat sectar, superficial şi s-au
din centrala D.C.A. şi au obţinut acceptul de a nu mai Faur, fruntaşă pe judeţ. La tea acestei obligaţii, cîteva ţionare a tehnicii de luptă muncă. Lucrurile însă aici nu şcolii o parte din cota de lem- bucurat reciproc cînd unul
ridica de la întreprinderile acestei centrale deşeurile de concursurile profesionale re obligaţii şi reguli de pre din dotare, să supravegheze s-au petrecut aşa. In ultimul ne-butuci, ce fuseseră aduse dintre ei a comis o greşeală.
hîrtie. Acum, întreprinderile acestea, printre care şi cent disputate, la faza pe venire a incendiilor: îndeplinirea obligaţiilor de an s-au semnalat o seamă de pentru încălzitul dormitoare Desigur, toate aceste carenţe,
cea de la Deva, au înghiţit găluşca. Numai că indiges sector, această formaţie s-a — lunar să se execute mai sus. lipsuri. Iată cîteva dintre ele. lor. Cizmarul Petre Marcu o- au fost speculate de cîţiva sa-
tia o au furnizorii lor. Şi uite aşa, eu nu respect con clasat pe primul loc, numă- instruirea întregului perso Acţionînd în acest mod, Magazinera Ioana Voina — bişnuia să facă reparaţii ficti lajiaţi incorecţi. Cum? — s-a
tractul, tu nu respecţi contractul, ca într-un cerc vici nal din ateliere, depozite rezultatele bune nu întîrzie pînă mai acum cîteva zile an ve la încălţăminte. Pentru a văzut mai sus I Regretabil este
os, dar de suferit suferă unii care . n-au nici o vină. rîndu-se deja printre prota etc. cu privire la sarcinile să apară, contribuind efi gajată aici — a risipit o par putea deconta cantităţile mari că nici Inspectoratul şcolar ju
Întrebăm conducerea I.C.A.P.M.P.: a fost sau nu crea gonistele fazei judeţene. ce îi revin pentru preveni cient şi la buna desfăşurare te din bunurile pe care statul de materiale pe care el le fo deţean nu a intervenit la timp
tă această întreprindere cu scopul de a participa la Prin respectarea riguroasă a rea şi stingerea incendiilor; ■a activităţii productive. E- le-a dat casei de copii, cu losea în scopuri personale, le pentru a curma această stare
repunerea în circuitul economic a deşeurilor — mate programului de pregătire, — să se acţioneze pentru xemplele şi evidenţierile să scopul de a fi folosite numai solicita fetelor să semneze în de lucruri, deşi. se cunoşteau
rii prime? Atunci cine să-l rezolve problemele sale, întreţinerea utilajului din aplicarea şi respectarea nor devină stimulente ale acti pentru fete. Fosta magazine registrul de decontări. Fie că multe din aceste abateri de la
vităţii generale de pază şi
alţii ? dotare, executarea serviciu melor de prevenire şi stin prevenire a incendiilor. ră obişnuia să elibereze materia cizmarul bătea un blachiu, fie disciplina muncii şi de la lege.
că schimba un şiret, el decon
le, alimente fără ca beneficia
rii să semneze pe bonuri de ta la fiecare elevă 0,300 gr. Dealtfel, de la inspectoratul
talpă de piele. Şi aşa a reuşit şcolar nu a participat nimeni
Petre Marcu să facă reparaţii — nici măcar în al doispreze
de încălţăminte şi pentru per celea ceas — lă verificarea
soane particulare. gestiunii de fond care s-a fă
Neajunsurile, superificalita- cut recent la casa de fete, deşi
tea în muncă, sustragerile nu
Consiliul popular judeţean a
$1 E s-au oprit numai la aparatul verificare echipa corpului unic
trasat sarcina ca în această
administrativ. Ele s-au mani
festat şi în activitatea condu de control financiar-intern să
cerii acestei instituţii, a unor fie dublată de cea a instituţiei
educatoare. Astfel, directorul judeţene de resort. Evident, în
Livrarea către fondul pieţei calul mi-a plăcut. Un singur @ Ordinea efectuată verbal nu înlocuieşte dezordinea noastre. Cu unele excepţii, a- sea la bar), un canal era în şi contabilul şef au aprobat ca urma cercetărilor întreprinse,
unui volum tot mai mare aspect m-a impresionat ne existentă firmaţia s-a adeverit. Excep fundat. Pe masa de lucru din una dintre educatoare, care es toţi cei vinovaţi au fost sanc
e mărfuri impune cu strin- plăcut. Este vorba de instala ® Acolo unde e preocupare, mîna gospodarului se ţiile ar fi: capete de ţigări bucătărie „concertau" muşte te şi bibliotecară, să primeas ţionaţi pe măsura abaterilor.
enţă asigurarea desfacerii a- ţiile sanitare, unde de cele vede împinse cu mătura sub radia : le, atrase de resturile de min că indemnizaţie pentru aceas Sperăm — şi acest lucru este
estora în condiţii de igienă mai multe ori lipseşte hîrtia ® Plecarea în concediu nu absolvă de răspundere pe toare (în sala bar de la etajui eare necurăţate. In legătură tă funcţie şi pe timpul cît es cît se poate de necesar, mai
orespunzătoare. In strînsp igienică, iar curăţenia nu e nimeni restaurantului), lipsa hîrtiei cu cele constatate, şeful mo te în concediu de sarcină şi ales la o unitate unde se edu
îgătură cu gradul de civili- menţiută (Ion Sălăjan, jude ® Critica însuşită... doar în parte. prosop pentru mîini la insta telului ne-a spus că în mare lehuzie, folosind un artificiu că copii — că în viitor atît In
aţie, astăzi preocuparea ţul Bihor). Cam aceleaşi o- laţiile sanitare, aglomerarea parte ele se datoresc anima contrar legilor statului nostru. spectoratul şcolar cît şl orga
oastră nu se îndreaptă nu- pinii ne-a împărtăşit şi Iosif spaţiului de lucru a barma- ţiei din zilele de duminică Iată cum au procedat: Pe sta nele locale îşi vor îndrepta
rai înspre bogăţia şi varie- Negru, muncitor la, Centrala să. Desele intervenţii ale pre lul" din Hunedoara. Dînsa vă nei (sala de la parter) cu am (dar noi am văzut toate aces tul de salariu a fost trecută o mai mult atenţia spre această
atea produselor ci şi asupra minereurilor neferoase Deva. sei, ale altor organe de con va conduce. balaje inutile, pardoseala ne tea într-o joii), lipsei de per altă educatoare, care a semnat unitate, vor interveni mai e-
iodului cum acestea ne sînt însoţiţi de şeful unităţii, trol au dat, se pare, ceva re Şi ne-a condus. Insă, în spălată din bucătărie şi dez sonal etc. de primirea banilor, şi apoi nergic pentru a restaura cli
ervite, respectiv în ce con- tovarăşul Giovani Ionescu, zultate aici. De s-ar face din prealabil, noi văzusem... lipsa ordinea printre butoaiele cu Din cele arătate se des i-a înmînat educatoarei care matul sănătos de ca.re s-a dus
iţiî de igienă. Destinderea vizităm anexele braseriei. In asta o condiţie sine qua non broaştelor de la uşile cabine motorină din curtea interioa prind o serie de probleme, răspundea de bibliotecă pe lipsă multă vreme aici.
ăutată, după o zi de muncă, stalaţiile frigorifice funcţio a existentei complexului Rus lor de la grupul sanitar, lip ră. Dacă n-ar fi fost aceste care nu ţin în exclusivitate considerentul că soţul acesteia
n ambianţa unui restaurant nează, carnea se păstrează în ca drept o unitate de presti sa hîrtiei igienice, un canal excepţii s-ar fi confirmat din numai de conducerile unităţi a înlocuit-o la bibliotecă cît N. PANAITESCU
iste, evident, umbrită la ve- condiţii bune. Mai puţin pîi giu în reţeua turismului hu- înfundat. Am mai văzut că plin afirmaţia de mai sus a lor. Aşa sînt cele ridicate de ea a fost în concediu de sarci
erea unui halat murdar, a nea, aflată într-un coş de nu nedorean! însoţiţi de tovară mozaicul din sală nu e prea tovarăşului Francisc Petrovici. încăperile necorespunzâtoare nă şi lehuzie. Cînd a fost însă IOAN MEDRUŢ
In urmă cu cîtva timp, zia
inuî pahar insuficient de bi- iele descoperit, la discreţia şul Augustin Sebeştyen, şe spălat, că pe jos zac capace rul nostru a criticat unele as pentru' instalaţiile sanitare vorba să prezinte la organele şeful corpului unic de control
de la sticlele de bere desfă
le spălat... zburătoarelor şi împiedicînd ful unităţii, procedăm la o cute. Şi am văzut muşte. Mul pecte negative, legate de igie (braseria „Turist" Deva), in de control fişele cititorilor, bi financiar-intern al
Raidul pe care I-am între- accesul în magazie. O altă verificare a anexelor: bucă stalaţiile frigorifice, precum şi bliotecara titulară a afirmat Consiliului popular al judeţului
>rins în zilele trecute arată anexă, un fel de cameră un tărie, magazii, bufet. Peste te muşte. Restaurantului „Me nă, constatate la motelul de ventilaţie (restaurantul că le-a distrus. Să nu fi cunos- Hunedoara
nodul în care sînt asigurate de se pregătesc legume, zar tot curăţenie, ordine. O insta talul“ nu-i sînt caracteristice Cinciş. De atunci a trecut su „Rusca" — Hunedoara), con
:ondiţiile de igienă în unele zavaturi, ne întîmpină ostil: laţie frigorifică din bucătă numai aspecte negative. Exis ficient timp pentru ca lucră struirea unei magazii de am
lintre unităţile alimentaţiei coji de cartofi, de ceapă, de rie nu funcţionează. tă şi aici lucruri bune, dar rile să se îndrepte în totali balaje, pentru a nu mai fi
tate. Poposind acum la motel,
mblice din judeţ. castraveţi aglomerează mese — I s-a defectat motorul şi mai e necesar încă mult simţ am avut prilejul să constatăm depozitate lîngă clădire (mo La odihnă şi irafamenf
Primul popas — la brase- le de lucru şi pardoseala. de aproximativ trei săptămîni gospodăresc şi o mai activă telul Cinciş). In afara aces
ia „Turist" din Deva. Soli- Tovarăşul Ionescu ţine să ne l-am trimis la Deva, la prezenţă a şefului de unitate, că într-o oarecare măsură cri tora, este necesar ca toate u- Timpul frumos şl călduros din această vară a îndemnat
:ităm cîteva păreri de la amintească la ce serveşte o- I.R.U.C., pentru a fi reparat, chiar dacă-1 înlocuieşte pe ti tica a fost însuşită, dar mai nităţile de alimentaţie publică spre odihnă şi drumeţie mii şi mii de salariaţi din judeţul
persistă unele stări nesatisfă
ronşumatori. daia, ca o scuză probabil în încă nu l-am primit şi avem tular. cătoare. Le-am constatat îm din judeţ, nu numai cele vi nostru. Dintr-o statistică rezultă că do la începutul anului şi
au
trimişi
pînă
— In raport cu alte unităţi faţa dezordinei. Dar zarzava mare nevoie de acest frigider „Sînt un om căruia îi pla preună cu şeful de unitate, zate, să manifeste o mai mare ment acum mult fost 11 800 prin sindicat la odihnă şl trata şi
întreprinderile
din
angajaţi
de
de
mai
le acest fel, de mare circu- turi, legume nu se pregătesc — ne spune tovarăşul Se ce curăţenia", au fost cuvinte tovarăşul Septimiu Răzvan. răspundere şi grijă pentru instituţiile co funcţionează în judeţ. Pînă la sfîrşitul anului
aţie, braseria se prezintă ac- în tot cursul zilei I beştyen. le cu care ne-a întîmpinat Zona din jurul clădirii mo igienă, pentru practicarea u- — no-a comunicat tovarăşul Vasile Avram, din cadrul Direc
:eptabil sub aspectele legate Restaurantul „Rusca" din — Eu sînt în concediu şi responsabilul restaurantului telului nu arată prea îngrijită nei serviri a populaţiei în ţiei judeţene pentru probleme de muncă şl ocrotiri sociale —
vor mal pleca la staţiunile ce funcţionează în ţară pentru re
le curăţenia sălii, ţinuta per Hunedoara. Sîntem plăcut im mă înlocuieşte tovarăşa Bă „Feroviarul" din staţia C.F.R. conformitate, cu cerinţele u- facerea potenţialului de muncă mai mult de 11 000 oameni ai
sonalului, igiena servirii. presionaţi de ordinea şi cu lan Veronica — ne-a întîm- Simeria, tovarăşul Francisc din cauza hîrtiilor aruncate pe nui comerţ civilizat, modern. muncii.
Am trecut de mal multe ori răţenia care domneşte în sa pinat Dumitru Marcu, gestio Petrovici, atunci cînd l-am jos. La instalaţiile sanitare ..r* S w »-• \ ,r-
pe aici şi de fiecare dată lo- lă, la barul de zi sau pe ter»- narul restaurantului „Meta comunicat scopul vizitei lipsea hîrtia igienică (se gă- I. GABOR