Page 47 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 473 © DUMINICA 13 AUGUST 1972 3

r
,
,
Gospodărirea judicioasă a avoţiei obşteşti în CJLP. impune: rZŢ *vr.ŢŢţ’ŢŞT''ŞTV’Ş..*'.f'**'•
Faptele s-au petrecut la j CARTEA e SCENA e DISCUL ■ ECRANUL
orizontul „minus 108" al j
din
j
Exploatării
miniere
Aplicarea riguroasă t Fundu Moldovei, unde cu j
puţin timp în urmă izbuc- ;
nise un incendiu. Focul a- j Editoriale
meninţa să distrugă utila- j
a controlului preventiv jele, dar înainte de toate ; de ştiinţe sociale şi politice
© Sub egida Academiei
punea în primejdie viaţa j
in mmeviumbr actbaiitatii mânia a apărut, la Editura
a Republicii Socialiste Ro­
Una din condiţiile funda­ plăţi ilegale, Iar în ceea ce un precedent pentru sustrage­ Politică, volumul „Perfecţio­
mentale care asigură progre­ priveşte evidenţa şi gestiona­ rea lor. Nu mai puţine proble­ narea organizării şl condu­
sul unităţilor agricole coope­ rea avuţiei obşteşti au e- me se ridică, de asemenea, la In ambianţa plină de lnsufleţl- minat de marile desfăşurări de marilor industrii petrochimice cerii vieţii economice, de
ratiste este gospodărirea cu xistat o serie de defi­ C.A.P. Cîmpuri-Surduc, unita­ re şi pe avint, caracteristică şi prezen­ energii surprinse din efervescenţa moldoveneşti, apărut pe harta ţă­ stat şi sociale“.
vii­
tului
care-1
înfăptuim
cotidianului.
maximă chibzuinţă a avu­ cienţe. In legătură cu pri­ te unde valoarea plusurilor torului spre care ne îndreptăm, O serie de documentare aflate de rii în ultimii douăzeci do ani.
ţiei obşteşti, in cooperativele mul capitol este de sem­ înregistrate cu ocazia reviziei luminaţi de recentele directive curînd pe ecrane sau altele in Documentarul va prezenta, în © Mihail Kogălniceanu :
te­
realizare
Naţionale
agricole unde acest deziderat nalat că, cu dispoziţia de de fond însumează peste 5500 Iale Conferinţei curînd încheiată, par­ curs şi de proiecte de Însumează major, filmări actuale combinate cu Documente diplomatice. Vo­
a
de
interes
tidului,
ci­
me
îşi găseşte materializarea în plată nr. 73 din 1971, s-a plă­ lei. In principal acestea vizea­ neaştii documentarişti — aflaţi ca oglindite in imagini cinematogra­ reportaje, jurnale de actualităţi lumul, Insumînd peste cinci
fapte, unde consiliile de con­ tit costul unor mese — peste ză modul de gestionare a pro­ întotdeauna în miezul evenimen­ fice încărcate de sugestivă forţă sau secvenţe documentare reali­ sute de pagini, cuprinde se­
ducere se preocupă cu răs­ 380 lei — la cabana turistică duselor agricole — grîu, orz telor actualităţii soeial-politice — emoţională. MAI TINÄR OŢEL“ — zate de-a lungul acestor ani, înăl­ lectiv 244 documente din ac­
aduc pe ecran in filmele lor pul­
odată
oraş
noului
cu
„CEL
con­
ţarea
pundere de folosirea cu efici­ din fondurile C.A.P. ? Fiind şi ovăz — unde „rezervele“ sul acestui timp minunat al ma­ filmul realizatorului, de aseme­ struirea marilor obiective Indus­ tivitatea diplomatică a aces­
enţă ridicată a fondurilor ma­ evidentă ilegalitatea plătii, peste prevederile scriptelor se rilor realizări şi chipurile lumi­ nea tînăr, Gh. Cabel, ne aduce pe triale ale chimiei moderne pe pla­ tei mari personalităţi din
Intr-un
teriale şi băneşti, unde se ur­ suma respectivă a fost impu­ ridicau la mai mult de 1 800 noase ale celor ee-1 făuresc, cu ecran entuziastă şi montaj de paralel iurile moldovene, dar şi viaţa coti­ istoria politică şi culturală
plină
dă­
munca
braţele şi eu mintea.
măreşte ca pe seama fiecărui tată fostului preşedinte al u- kg boabe. Tot aici s-a con­ Jurnalele cinematografice pe ruire a neobosiţilor constructori diană a oamenilor săi, surprinsă a tării noastre. Colectivul
leu investit să se creeze va­ nităţii. Confruntîndu-se scrip­ statat un debit de 3 127 ne­ minerilor aflaţi în frontu- j care ni Ie prezintă săptăminal pe ai celui mai recent centru side­ în climatul puternic tensionat al de redacţie : prof. unlv.
românesc
Uzina
oţe­
re
lori cît mai mari, se întîlneşte tele cu realitatea, tot la uni­ onorat din 1969 de C.A.P. rile de lucru. In aceste îm- f ecranele ţării, după mai ne-au a- rurgic aliate clin : platforma de indus­ activităţilor sociale româneşti. George Macovescu, redactor
luri
luna
(lin
încă
in
teme
dus
o situaţie economico-financia- tatea amintită s-au găsit ne- Sălaşu de Sus. Totodată, s-au prejurări grele, conştiinţa i care oamenii muncii de la ora­ trială a Tlrgoviştei. Şi ne pre­ „TOATE APELE DUC LA responsabil, Dinu C. Giures-
ră bună şi se asigură un ni­ înregistraţi 14 miei, 87 kg orz, făcut imputaţii de 800 lei cio­ muncitorească şi-a spus pe j şe şi sale au intîmpinat Confe­ zintă secvenţe evocatoare din CIUNGET“ — va fi cea dc-a tre­ cu, Constantin I. Turcu.
îndrăzneţ
simplu
vor
vel ridicat de retribuire a 2,6 mc cherestea şi 4 kg să- banului Gheorghe Hîndureanu deplin cuvîntul. Maistrul i rinţa, de se roadele ocupa în continua­ şi cotidianul oţelari, pe şi care li sur­ al ia mărturie cinematografică din
viitorilor
învăţămintelor
re
muncii. mînţă de ghizdei. De aseme­ pentru consumul de furaje cu principal Remus Boia a reu- i directivelor Înţelepte ale marelui prinde în plină acţiune de desci­ seria documentelor care consem­
şi
pro­
Slnt însă şi unele coopera­ nea, s-au înregistrat pagube oile proprietate personală din şit să evacueze o parte din- j sfat comunist, imbrăţişînd conducerii frare a topit, tainelor focului maiştrii meta­ şi nează, în imagini, principalele e-
ia
acasă
perfecţionării
lului
blemele
pentru
tive agricole în care, din cau­ de peste 5 000 lei în dauna a- nutreţurile C.A.P. tre minerii aflaţi în peri- i şl organizării producţiei, îni’ăţi- colegii lor — muncitorii hune- tape ale muncii neobosite hidrocen­
construirea
puternicei
za ignorării unor norme ele­ vuţiei obşteşti. O bună parte Acum, în perioada recolta­ col. In acelaşi timp, alt i şînd chipul moral al comunistu­ doreni. trale de pe I/Otru. Filmul lui Er-
transpu­
sau
mentare privind disciplina fi­ din acestea au fost cauzate de tului, este de maximă însem­ lui zilelor fapt noastre însufleţitelor an­ „OMUL NOSTRU“ — de Octav tvin Szekler ne va prezenta sec­ Pentru
a
nerea
in
se
ocupă
nanciară sau gestionarea bu­ nătate ca în fiecare coopera­ maistru, utecistul Ilie Ma- j gajamente şi iniţiative din toate Ioniţă, desfăşurată In de activitatea venţe interesante, din care se
largă
mijlocul
ma­
nurilor materiale, se semna­ ciobanii cooperativei, care au tivă agricolă să se urmăreas­ «an, s-a avîntat de-a lungul j principalele domenii ale vieţii e- rilor colective industriale de desprinde dobtndirea înaltei cali­
avut lipsă oi din efectivul
lează o serie de deficienţe, ri­ proprietate obştească şi au că înregistrarea cu exactitate galeriilor spre a-i anunţa j conomice, soeial-politice şi cul­ către delegaţii muncitori şi ingi­ ficări profesionale a montorilor melomani
turale.
de
direcţie,
nele destul de îngrijorătoare, furajat cu nutreţuri de la a tuturor produselor, să . se pe ceilalţi mineri. O inter- j Un ciclu special, „REPUBLICA neri clin comitetele şi îndruma­ şi electricienilor centralei de la
de
conducere
organe
totodată
va
vizind gospodărirea avuţiei C.A.P. cu peste 100 capete oi acorde deosebită atenţie redu­ venţie eficientă, rapidă şi j B LA 25 DE ANI“, pe care-1 vom re colectivă a activităţii produc­ Ciunget şi conjugării releva eforturilor di­
in­
namica
săptăminal,
pină
Ia
obşteşti. proprietate personală mai cerii cheltuielilor materiale vedea tot mare eveniment pe tive In întreprinderile economi­ dustriei noastre de specialitate la ® „Eu sînt fată dobrogea­
următorul
Printre unităţile unde, în mult faţă de prevederile con­ de producţie. Astfel se vor de mare curaj. Acţiunea de ; care-1 vom sărbători in luna de­ ce ale ţării. Filmul aduce in prim scară republicană, pentru înfăp­ nă", „Seara-ncetişor se la­
îndrăzne­
luminoase,
plan
figuri
urma reviziilor de fond făcu­ tractului. crea premise ca mijloacele salvare a oamenilor şi fron- j cembrie, va aduce in filmări de ţe, de oameni harnici, înţelepţi şi tuirea importantului obiectiv e- să“, „Flăcăii din Dobrogea"
docu­
te de organele bancare, s-au financiare şi bunurile ob­ turilor de lucru a fost co- j actualitate, de combinate cu profundele devotaţi colectivului în mijlocul cono-mic. şi „Ride Comorova-n soare"
arhivă,
mente
de
soarta
că­
muncesc
şi
constatat neajunsuri în legă­ Neajunsuri privind gospo­ şteşti să fie gospodărite efici­ tată de specialişti drept j transformări intervenite in aceşti căruia se ocupă cu dragoste şi pa­ se intitulează melodiile popu­
ruia
PORŢILE
DE
LA
„EPILOG
tură cu gospodărirea mijloa­ dărirea avuţiei obşteşti s-au ent, să se asigure sporirea ani in viaţa oraşelor şi satelor siune. FIER“ — va fi un nou şi ultim lare interpretate de Aneta
odată
şi
ţării
celor financiare şi a bunurilor întîlnit şl la C.A.P. Brănişca. continuă a avuţiei obşteşti şi „excelentă", ea depăşind j izbinzile întregi poporului cu munca abor- „DUPĂ 20 DE ANI“ — va fi un documentar din seria filmelor Stan (imprimate recent pe
nostru,
materiale se numără şi C.A.P. La unitatea respectivă s-au un nivel tot mai ridicat de re­ toate haremurile înscrise în j dînd prezentul Ia scară republi­ film de portret social, Erou dedicat care au fost dedicate dc-alungul discul 45 — EPC 10232), in
şi
ceferistului
fruntaş
al
Zam. La unitatea respectivă, creat plusuri în gestiune de normele tehnice. cană şi prefigurînd viitorul Iu- Muncii Socialiste, Gabor Ioan, a- anilor acestei îndrăzneţe reali­ acompaniamentul Orchestrei
între altele, s-a evidenţiat fap­ peste 1000 kg grîu, orz şi tribuire a muncii cooperatori­ eum pensionar. Cu două­ zări, mărturie a geniului con­ de muzică populară a Radio-
tul că s-au efectuat unele ovăz, ceea ce poate constitui lor. zeci de ani în urmă, cu­ structor românesc şi a puterni­
noscutul documentarist Ga­ televlziunli, dirijată de Ra­
briel Barta debutase cu cei noastre industrii. Filmul Îşi du Volnescu.
un subiect în cuprinsul că­ propune să rememoreze In Ima­
ruia ii filmase şi pe cefe­ gini semnificative principalele e-
© EPD 1303... sau vocea
construcţiei
sistemului
ristul fruntaş in muncă. L-a tape ale hidroenergetic şi de lui Iovi Dionisie, cunoscutul
rcintilnit
pe
eroul
său
dunărean
in
Cu e sufletul iei mame cînd îşi dm fetind cum într-o sale. l-a Aceea de transport plan fluvial, aducînd contribu­ In cîntăreţ de,muzică populară
an
şi
filmat
acest
a-
a
ipostază
nouă
importanţa
prim
bănăţeană. Acompaniat de or­
existenţei
şi
ştiinţifice
pensionar, mereu activ şi ţiilor ia dezvoltarea tehnice româ­ pe chestrele George Vancu şi
energeticii
neşti
preocupat de problemele plan internaţional. Nelu Stan, solistul interpre­
vieţii sociale şi ale colec­
căruia
tivului in pentru mijlocul sublinia „O FAMILIE DE ŢARANI“ — tează cîteva piese de neui­
la miliţie pentru că nu vrea să nuntească ideea un că anotimp al nu es­ în viziunea fi documentaristului Ion să mă-ntorc", „Mîndrulita
tat, cum ar fi „Pe sub mină
a
trăieşte,
bătrineţea
film
un
destinat
să
va
Moscu,
te
sfârşitu­
mea din Bozovici“, „M-a fă­
secvenţe
lui
au
teresante,
oamenii vieţii sociale învăţat pentru prezinte spectatorilor din viaţa in­ şl cut mama-n Lugoj", „Pune
să
revelatoare
care
trăiască dinamic şi pasio­ ocupaţiile membrilor cooperati­ mîndro-n grădiniţă“ sau „Cu-
producţie
dintr-o
Există Ia Hunedoara — negaţie, sînt exemple de Colegii tăi, sudorii, au obli­ respect de către toţi ortacii. nal de-a lungul întregii lor vei agricole de bănăţeană. Came­ cu cîntă primăvara“.
activităţi.
mare
comună
ca şi în toate oraşele ţării conduită şi cinste în muncă, gaţia să facă şi lucrul lui — Ne ruşinăm noi de ru­ Din păcate, regizorul ra cinematografică va descoperi
pe
dispărut
— ore la care nu te poţi în societate, în familie. Nu­ ioan Gaşpar, în timp ce el şinea acelor tineri care Barta, şi in plină neaş­ astfel la Reeaş, lingă Timişoara, ® Două discuri, purtlnd
efer­
teptate
plimba Străzile şi bulevar­ mărul celor care refuză să stă cu „prietenii“ ? desconsideră munca şi o bat­ vescenţă a creaţiei sale, chipuri de ţărani cooperatori emblema cunoscutei case
dele refuză să-i găzduiască muncească este mic, dar nu Nu primim răspuns. jocoresc, trăind fără să mun­ nu a putut să-şi încheie români şi de alte naţionalităţi, R.D.G. de discuri „Eterna",
pe plimbăreţii cu mers do­ de neglijat. — Cîţi bani ai la tine ? cească — spunea unul din filmul la -care a ţinut atlt suprinşi lntr-o exemplificatoare au apărut recent cu „Missa
mol. Sînt ore care se repe­ Discuţia este întreruptă — Trei lei. De ţigări. cei trei vrednici mineri. Noi de a mult, astfel incit de aces­ activitate productivă In se care împle­ e- Solemnis" de Beethoven, di­
co­
finalizat
tradiţionale
lemente
fost
ta
tă cu regularitate de trei de o bătaie sfioasă în uşă. — Mîine pe ce o să-ţi muncii îi datorăm totul. Prin legul şi prietenul său, re­ tesc cu mijloacele moderne ca­ rijată de Herbert von Ka-
ori pe zi — ore la care mii, In birou îşi face apariţia o cumperi mîncare, ţigări ? muncă ne-am afirmat şi gizorul Mirel Ilieşu. racteristice agriculturii Înaintate, rajan. La realizarea acestui
zeci de mii de oameni se bătrînică, plînsâ şi necăjită. Dacă nu munceşti de unde ne-am creat un rost în via­ Un alt film cu temati­ înfrăţiţi nu numai in munca zil­ „Caiet“ şi-au dat concursul
dar
ou
grăbesc spre locurile de — Ştiţi că am mai fost pe o să ai bani ? tă, ne-am ridicat ca oameni. că industrială, dezvoltare şi ci­ nică sau în viaţa civică, dar şl Elisabeth Scwzkopf, Christa
aspecte
de
muncă. Pe toate străzile la dumneavoastră în luna Nu ni se răspunde. Hunedoara are mii şl mii vică contemporană, în prin intermediul aceloraşi ele­ Ludwig, Nicola Zaccaria, co­
curg şuvoaie de oameni în- de asemenea tineri. Ei con­ prezent încă fără un mente de specific folclor local. rul „Prietenii muzicii din
tr-un singur sens : spre por­ damnă vehement pe acei Scenă din filmul „Timpul ber- titlu definitiv va fi Viena" şi orchestra Filarmo­
„Gh.
ţile combinatului, şantiere­ puţini dintre ei care îşi tî- zelor“ — de mîine la cinemato­ închinat noului oraş centrul ION MIHU nicii din Londra.
graful „Patria“ din Deva.
Ghcorghlu-Dej“,
le I.C.S.H.-ului, exploatări­ răsc viaţa prin restaurante
le miniere... Unul care ar şi cafenele, nu ard la flacă­
merge împotriva acestor şu­ ra muncii şi a afirmării per­
voaie de oameni n-ar avea sonalităţii lor. La „panoul
nici o şansă să înainteze. ruşinii" din centrul vechi al CALEIDOSCOP a CALEIDOSCOP
Dimpotrivă... oraşului este privită cu re­
t pulsie figura lui Petru Găi­
Oamenii merg la muncă mai. Pentru Ioan, feciorul „Prietenul“ lui se numeşte
nă, de la bluming; alţi ti­
i cu aceeaşi obişnuinţă cu meu. Atunci cînd nu vroia Ioan Mureşan, şofer, de cu- neri, ca : Florea Dăbulean şi
care mănîncă, se îmbracă, să meargă ia lucru. Acum a rînd eliberat din închisoare.
Dumitru Trocaru, ambii de
se distrează. Pentru că ştiu dispărut din nou de-acasă. Cu acesta cheltuie banii (pe la I.C.S.H., sub masca făţişă N ă s t a s e ş i - in exclusivitate
că dacă nu merg la muncă Nu ştiu nimic de el de cîte- cei care i-a câştigat cît timp
nu pot mînca, nu se pot va zile — se tînguieşte Mal- a lucrat n.n.), în ultimele că mai muncesc din cînd în
îmbrăca, distra... Numai că vina Gaşpar. trei luni nedîndu-i mamei cînd, sînt bătăuşi şi huligani
spre locurile de muncă în­ Sînt anunţate organele sale nici un leu. Cu cîtă du­ înrăiţi. pentru socialismului“
totdeauna se grăbesc. Să fie competente şi bătrînică se rere în suflet face mama ..La poarta principală a
la timp, să fie punctuali şi mai linişteşte. Peste o oră gestul de a-şi duce feciorul combinatului priveam chipu­
corecţi, să dea cel mai bun revine în biroul secretaru­ la miliţie, la alte organe rile miilor de tineri ce ie­
randament. Să se întoarcă lui. De data aceasta cu fe­ pentru că nu vrea să mun­ şeau de la muncă. Radioase,
acasă satisfăcuţi, mulţumiţi ciorul, Ioan Gaşpar, de 19 cească ? pline de sănătate şi voie Prezent la meciurile semifinalei „Cupei Davis“, de la
că „şi astăzi" şi-au făcut pe ani, înalt şi bun de muncă. Tineretul Hunedoarei, ca bună. Aşa cum cele ce lân­ Bucureşti, dintre echipele României şi Australiei, colabora­ 73L
deplin datoria. Atunci şi o- L-a găsit, a vrut să-l ducă al întregii ţări, s-a consti­ cezesc prin cafenele, pe torul nostru, prot MIRCEA PASCU, vicepreşedintele clubu­ s j » *
rele libere, pînă la ziua de la miliţie, dar... tuit în brigăzi de producţie, străzi, fără nici un rost, as- lui Jiul Petroşani, a răspuns cu amabilitate solicitării noas­
muncă următoare, sînt mult — Am rămas văduvă cu brigăzi care stabilesc şi do­ cunzîndu-se de muncă, n-au tre de a pregăti unele materiale în exclusivitate pentru zia­
mai pline... doi copii cînd el avea cîteva boară zi de zi recorduri în în ele nici o fărîmă de ro­ rul nostru, în care să relateze cititorilor şi pasionaţilor te­
In această linişte a străzii luni. I-am crescut cum nu­ muncă. busteţe fizică şi nici mora­ nisului de cîmp din judeţul nostru o serie de amănunte şi
găsesc — cred ei — cei cer­ mai eu ştiu. Fata s-a căsă­ lă. Pentru că numai munca, să ofere autografele davis-cupmenilor români.
taţi cu munca, momentul torit, o duce bine. Cu el nu Teodor Blaga, Constantin trăirea incandescentă la Colaboratorul nostru s-a întors cu tolba plină : un me­
potrivit să iasă din ascunză­ ştiu ce să mă fac. Mă pun Trifan, Iordache Scînteie tensiunea ei dau omului pu­ saj al Iui Ilie Năstase către cititorii ziarului nostru ;
tere, îl ridică la exigenţele
tori. O fac tiptil, ceea ce în genunchi în faţa lui, îl sînt mineri la E.M. Ghelar stimei şi respectului, ale fotografiile cu autografe ale celor doi mari tenismeni
înseamnă că sînt conştienţi rog să se facă om de trea­ şi fac parte dintr-o aseme­ români ; autografele componenţilor echipelor combatante şi,
că fură de la societate şi bă. Ce să fac? Is mama lui. nea brigadă. Numele lor es­ preţuirii depline. in continuare, relatările profesorului Mircea Pascu :
nu dau nimic. Cu chipurile Numai eu ştiu ce am pe su­ te cunoscut şi rostit cu GH. I. NEGREA
buhăite de nesomn, de ca­ flet pentru el.
fele, băutură şi tutun, îsi — De ce nu vrei să mun­ Pregătirile pentru debutul bate, nea Mircea, şi mi se va ciul lui Năstase cu Dibley. refăcut, mai încrezător înşi­
mută trupurile ostenite, fă­ ceşti ? — îl întrebăm. întîlnirii cu Australia se în- împlini pronosticul" — şi Fără probleme. După meci, ne, dispus să joace dublul.
ră vlagă din cafenea în ca­ — M-au dat afară de la cheiaseră şi mă despărţeam Năstase şi-a văzut de ale lui. Ilie mi-a dat autograful pro­ Şi l-a jucat magistral împre­
fenea, cer coniac şi cafea aglomeratorul 1. Eram su­ de Ţiriac, care urma să încea­ Ţiriac a fost atît de aproape mis şi declaraţia pentru zia­ ună cu Năstase.
tare — să se dreagă! — dor... pă meciul cu Mal Anderson. de victoria aceea, îneît în- rul nostru. Bine dispus, Ilie Fraser, căpitanul australie­
sînt de-o blazare şi plicti­ — De ce te-au dat afară ? Apare Năstase, mai devreme frîngerea dramatică suferită la nu-şi făcea probleme în le­ nilor, avea să recunoască, o
seală ce inspiră milă. Şi oa­ — Am lipsit nemotivat... Cu ce se soldează unele „mici de cum i-e obiceiul pentru mare luptă l-a făcut inabor­ gătură cu soarta rezultatului dată în plus, cu mai multă
menii le-o acordă : îi privesc — A cîta oară eşti „dat încălzirea în vederea meciu­ dabil. Toţi i-am pierdut ur­ întîlnirii, Sîmbătă seara a a- convingere: „Năstase este
cu milă şi dezgust... afară"? lui cu Dibley. „Ţiriac va ma după meci. A urmat me­ părut, în sfîrşit, Ţiriac, mai un jucător de super-clasă.
— Hunedoara a crescut în — Am mai fost şi în mai... Cînd ai o echipă cu un ase­
anii din urmă. Este lînără Şi acuma... Tot pentru ne­ menea as, poţi merge la si­
ca şi oamenii ei — spunea motivate... neatenţii“ in timpul lucrului gur pe victorie. împreună cu
Remus Iacob, secretar al co­ — Unde ai fost de n-ai Ţiriac, ei va forma acel cu­
mitetului municipal U.T.C. mers la lucru ? plu care, în eventuala fina­
Majoritatea covîrşitoare a a- — Cu prietenii... Prevederile Legii nr. 5, din l-a răsturnat pe picior o altă lă, va constitui atuul unei
ccstora fac mîndria oraşului. — Crezi că alţii trebuie 1965, ridică problema protec­ piesă grea produeîndu-i con­ posibile victorii depline".
Muncesc cu, pasiune şi ab- să muncească în locul tău ? ţiei muncii la grad de proble­ tuzii şi plăgi. A scăpat rela­ Totuşi, Fraser mai spera...
mă de stat. Cum ar putea fi tiv uşor. Dar dacă respecta Pînă la meciul Ţiriac — Di­
diminuată importanţa unei indicaţia că numai şeful de bley. După aceea, totul era
astfel de probleme legate de echipă dirijează oamenii unde d a r : România va juca a tre­
CONFRUNTAREA produc bunuri materiale în- să meargă şi în concluzie îi ia sa finală a „Salatierei de
integritatea fizică a celor ce
şi supraveghează în timpul
tr-o societate în care totul se lucrului nu s-ar fi supus a- argint".
Va cîştiga România ? Ilie şi
face pentru om ?
SESIZÄRI-RÄSPUNSURI Hunedoara a întreprinderii de cestei neplăcute întîmplări. A- Ion nu s-au pronunţat precis.
vram Netote, tot pregătitor de
In cadrul colectivului bazei
„Va fi, oricum, prilejul pen­
material,, a fost trimis să a-
colectare a metalelor, măsu­ jute la stivuirea unor seîn- tru o dublă revanşă a noastră
şi a mea personală asupra
După multe promi­ gazin o motoretă „Mobra-50“ rilor pentru protecţia muncii duri în atelierul de la Hune­ Iul Smith" — spune Năstase.
cu instalaţia' electrică defec­ şi tehnica securităţii li se a- doara ; la stivuit de scânduri „S.U.A. a învins meritoriu în
siuni, poate se şi tă. Pentru reparaţie, s-a adre­ cordă atenţia cuvenită. La şi nu la altceva. Circularis- Spania şi ne convine jocul cu
face ceva sat atelierului mecanic auto toate locurile de muncă sînt tul Sandor Szasz l-a chemat americanii" — preciza Ţiriac.
al cooperativei „Moţul" din create condiţii pentru ca pro­ să-i ajute la fasonarea unor Peste aproape două luni vom
Brad, dar a fost purtat timp cesul de producţie — deloc seînduri. Dar A.N. nu fusese afla un răspuns mai precis.
Un grup de locatari ai de 3 săptămîni pe drumuri fă­ simplu, aşa cum s-ar crede — instruit pentru a lucra ia
blocului 10 din colonia Cîrnu, ră a putea rezolva ceva. să se desfăşoare în condiţiile circular. O miră neatenţie şi Personal, îmi permit să amin­
Ghelar, ne-au sesizat despre Uniunea judeţeană a coo­ păstrării integrităţii fizice a circularul l-a lăsat fără prima tesc nronosticul meu : victo­
degradarea în care se găseş­ perativelor meşteşugăreşti, ca­ oamenilor, a sănătăţii lor. A- falangă de la două degete. rie. Dealtfel, înaintea meciu­
te imobilul lor, precum şi re a cercetat sesizarea, ne-a coasta a făcut ca la un colec­ Intîmplare nefericită ? Nu, ro­ lui cu Australia, şi Năstase
despre multele promisiuni trimis următorul răspuns : tiv destul de numeros, acest dul nerespeciării unor dispo­ era sigur că vom cîştiga „Cu­
pa Davis". Şi cred că şi a-
primite din partea adminis­ „Conform prevederilor in­ eveniment neplăcut care e ac­ ziţii de către ambii munci­
traţiei E. M. Ghelar, care e strucţiunilor 800 A, unitatea cidentul de muncă să fie re­ tori. cum e convins, dar, probabil,
datoare să facă unele repa­ de depanare auto-moto din dus numeric la maximum, iar Dan Arsenie, logător de sar­ a devenit mai rezervai, asa
raţii, rugîndu-ne in final să cadrul cooperativei „Moţul" ca gravitate să nu se soldeze cină la atelierul Simeria, n-a cum stă bine unui mare spor­
tiv ca el.
intervenim. Brad are obligaţia de a depa­ cu o prea lungă perioadă de avut răbdare ca materialul
Consiliul popular al muni­ na motoreta celui în cauză a- incapacitate. Aceasta, bineîn­ din cîrligul macaralei să fie
cipiului Hunedoara, verificînd tît în garanţie cît şi în post- ţeles, datorită faptului că la aşezat în stivă şi a început
la faţa locului cele sesizate garanţie. Totodată, am luat cea mai mare parte dintre să tragă de cablul cu care e-
de cetăţenii din Ghelar, a măsuri ca şi conducerea coo­ membrii colectivului măsurile ra legată sarcina. A căzut şi
constatat că sînt reale. Prin- perativei „Moţul" să urmă­ întreprinse au găsit ecoul do­ a suferit o fractură a tibiei
tr-un deviz de lucrări sim­ rească rezolvarea acestui rit. de la un picior. Roman Bo­
bol, Exploatarea minieră Ghe­ caz şi în general să manifes­ Iată însă ce i se poate în- ra, muncitor încărcător la de­
lar a primit aprobare pentru te mai mult interes asupra tîmpla acelei părţi minoritare pozitul din Brad, lucra la
executarea lucrărilor de repa­ modului în care trebuie să-şi care din uşurinţă sau incon­ descărcarea unei maşini, dar
raţii necesare. S-au dat une­ desfăşoare activitatea unităţi­ ştient minimalizează impor­ se aşezase cu picioarele pe o
le indicaţii şi s-au făcut une­ le în subordine, îndeosebi tanţa măsurilor de tehnica ţeavă. Ţeava s-a rostogolit şl
le recomandări conducerii privind deservirea populaţi­ securităţii muncii. D.A. a fost proiectat peste o-
E.M. Ghelar asupra celor ce ei". Maria Moisin lucra la pre­ blonul camionului. S-a ales
are de făcut, iar Comitetul e- Că repararea defecţiunii e- gătirea fierului vechi pentru doar cu scalparea pielii pe o
xecutiv al Consiliului popular ra obligaţia unităţii de depa­ expediere, în atelierul de la porţiune a capului.
comunal Ghelar va urmări în­ nare auto-moto a cooperati­ Simeria. Un alt muncitor le­ Am dat aceste exemple, de­
deaproape executarea lucrări­ vei „Moţul" din Brad ştiam. ga o piesă grea pentru a fi altfel singurele evenimente
lor prevăzute. Dar ce s-a întîmplat pînă la dislocată din părnînt cu trac­ neplăcute din acest an la ba­
urmă cu motoreta tovarăşului torul. Fără să-i ceară nimeni za I.C.M. Hunedoara, pentru
Furdui, deci rezolvarea cazu­ să intervină şi mai cu seamă ca alţii să poată vedea cu ce
O unitate de
lui sesizat, şi cine se face fără să ia măsuri de preve­ se pot solda nişte mici nea­
depanare... în pana vinovat de tărăgănarea lucru­ dere, s-a dus să ajute la le­ tenţii. Şi ce mult ne-am fi
rilor n-am aflat din răspunsul gatul piesei. Cablul legat de bucurat cu toţii dacă nu a-
Tovarăşul Traían Furdni primit. Poate ne spune con­ piesă a fost întins fără ca veam exemple concrete în rîn-
din satul Ţărăţel, P-ia.l, ne-a ducerea cooperativei „Mo­ M.M. să aibă timp să se re­ durile de faţă 1 Autografele Jucătorilor români Autografele jucătorilor australieni
scris că a cumpărat din ma lul" din Brad, tragă, iar. în timpul întinderii