Page 49 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 49
ÄWiolscs Municipiului D«v¡
MA Di LECíURA
Proletari din toate tănle, unifi-vă!
Centenarul Avram lancu
Evocări, expuneri,
simpozioane, expoziţii
Apropiata sărbătorire a vederea realizării filmelor
centenarului morţii condu documentare „Pe urmele tan
cătorului revoluţiei transil cului" şi „Bradul, ieri şi
vănene de la 1848-49, Avram azi", fresce evocatoare ale
lancu, prilejuieşte în cadrul locurilor pe unde şi-a pur
aşezămintelor culturale or tat paşii odinioară marele
ganizarea a numeroase ac tribun, noile şi grandioasele
ţiuni cultural-educative.
realizări obţinute de oame
hîTM ItSIÏIlilïfM dedicat măreţei figuri a nii muncii în anii socialis
Casa de cultură djn Brad a
mului.
evocări,
munţilor
Craiului
Tot în semn de omagiere
simpozioane, expuneri ce au a figurii marelui conducător
avut loc în unităti economi al revoluţiei transilvănene,
ce ale oraşului, localităţi casa de cultură a iniţiat fes
din împrejurimi şi la sediul tivalul folcloric „Doina tan
instituţiei. Astfel, Ia coope cului" la care iau parle toa
ANUL XXIV Nr. 5 474 MARŢI 15 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI
rativa „Moţul" s-a prezentat te formaţiile de artişti ama
evocarea „Avram lancu — tori din Zarand. In faza fi
l'N Craiul munţilor". nală se vor întîlni ia Brad
In ciclul „Tribuni şi cola-'
cele mai bune formaţii din
In cinstea sile[de August şi boratori ai lui Avram Ian- Luncoiu de Jos, Vălişoara,
cu", la sediul casei de cul
Bucureşci, Ribita ş.a. Tn mo
tură, I.G.C.L. şi cooperativa mentul de fată, festivalul se
„Moţul" a avut loc simpozio află în faza întrecerii pe co
a celei de~a XXV-a ana Rjţpuhjicjl nul „Ion Buteanu — tribun mune.
al Iancului". Ciclul mai cu
prinde expuneri despre Pe
tru Dobra, Ion Axcnte Se
ver, Alexandru Papiu Pa La Baia de Criş se lucrea
0 insufleţitoare chemare mobilizează rian, Ion Balint, Alexandru ză în momentul de fată la
Corcheş,
Bătrîneanu,
Ion
amenajarea expoziţiei „Cen
Vasile Moldovan ş.a.
O iniţiativă frumoasă au tenarul morţii lui Avram
lancu" care cuprinde docu
avut membrii cineclubului
mente de seamă ce amin
colectivele de mun care în momentul de fată tesc de figura marelui tri
depun eforturi stăruitoare în
bun.
J
Cincinalul în patru ani şi jumătate In pagina a ll-a
ZIUA PRESEI ROMÂNEŞTI
UngajameRte concrete m Realizări de prestigiu m Iniţiative valoroase « Fapte eroice H Gînduri pentru cronicarii viefii
inedite a oamenilor şi aşezărilor
hunedorene
Rectificatorul Emil Gruicscu de la întreprinderea de industrie
Prin fructificarea exemplară a rezervelor localii Orftştie este apreciat de tovarăşii săi de muncă pentru
in
mai
desfăşurată.
• La F.C. Orăşiie s-a activitatea rectificator ştie De răspundă mulţi ani re evidenţiat acordă, muncă, @9 Album. Informaţii şi reportaje
dind
să
tinărul
încrederii
se
i
dat în exploatare cu 18 o Înaltă atenţie executării pieselor la dimensiunile cerule, In nu de la corespondenţii voluntari
de creştere a producţiei luni înainte de termen o măr cit mai mare şi de o calitate superioară. Foto : V. ONOIU
pentru
corpuri
maşină
din masă plastică sufla
te - cu o capacitate de
600 tone pe an - şi 4
ÎNTREPRINDEREA DE PREFADRICATE DIN maşini de injecţie pentru Afluenţă de public
diferite repere la autotu
rismele „Dacia 1300" şi La fiecare beneficiar la Pavilionul de
BETON DEVA SE ANGAJEAZĂ autocamioanele „Roman", : y ■> ; • • mostre de bunuri
cu o capacitate de cir
ca 1 000 de tone anual.
SA REALIZEZE PLANUL CINCINAL cale ferată uzinală nr. 5 I N V E S T I Ţ I I L E de consum
•
Colectivul staţiei de
a C.S. Hunedoara a dat
Cel de al Vl-lea Pavilion
in exploatare 23 de ra- de mostre de bunuri de
IN PATRU ANI SI JUMĂTATE în timp optim, la parametrii proiectaţi consuni — inaugurat in
complexul expozitional de
la Pia(a Scînteii din Capi
tală — se află in atenţia
Deşi nu a împlinit încă 4 spor de producţie de peste 75 struirea unei noi unităţi în Noi publicului larg şi a specia
ani de cînd a intrat în func milioane Iei. cadrul întreprinderii, a cărei liştilor din ţara noastră,
ţiune, întreprinderea de pre- — Această hotărîre a co finalizare şi punere în func precum şi a reprezentanţi
fabriate din beton Deva s-a muniştilor, a tuturor salariaţi ţiune la capacitatea optimă es lor unor firme comerciale
impus ca o unitate economi lor din întreprinderea noastră te anul 1974. Ne preocupă în- succese de peste hotare. Cu toate
că' puternică, cu personalitate are la bază realizările frumoa tr-un înalt grad pregătirea că de la deschidere au tre
in rîndul întreprinderilor in se obţinute în anul trecut şi cadrelor pe care o vom reali [forturi susţinute pentru punerea in funcţiune cut numai cîteva zile, nu
dustriale similare din tară. A- în aceeaşi măsură rezervele za prin Grupul şcolar de ma mărul vizitatorilor a depă
firmatia are acoperire în dis tehnice şi de inteligenţă uma teriale de construcţii Deva, in cronica şit 64 000. In „fişele de son
tincţiile acordate în acest an nă pe care sîntem datori. să care va funcţiona din acest an daj" şi sugestiile înscrise
I.P.B. Deva pentru rezultatele le valorificăm deplin — ne şi pe care-1 vom tutela. Este înainte de termen a obiectivelor miniere in „cărţile pavilioanelor",
deosebite obţinute în 1971 : spunea tovarăşul Nicolae De- necesară însă mai multă în circa 15 000 de vizitatori
..Ordinul muncii" clasa a Il-a, vian, secretarul comitetului de ţelegere şi cooperare între în întrecerii şi-au exprimat preferinţele
Diploma şi Steagul roşu de partid pe întreprindere. La treprinderea noastră şi unele şi dorinţele în legătură cu
întreprindere fruntaşă pe ra Conferinţa Naţională a parti întreprinderi care beneficiază Noul suflu creator generat şeful sectorului XI investiţii o proporţie de 90-95 la sulă. produsele expuse, în spe
mură. dului, t o v a r ă ş u l Nicolae de produsele noastre, a că de Conferinţa Naţională a par — am reuşit Să obţinem un Receptiv la problematicile cial pentru inspiratele mo
Efervescenta politică şi e- Ceauşescu ne-a indicat cu ror gamă o vom extinde con tidului, spiritul de abnegaţie plus de un milion de lei la dezbătute de Conferinţa Na dele noi de confecţii şl
conomică declanşată de docu .clarviziune direcţiile pe care siderabil în anii viitori. niificaţii de linie ferată şi de înaltă exigentă partini planul valoric, realizarea a 53 ţională a partidului, sectorul încălţăminte, articole de sti
mentele Conferinţei Naţionale trebuie să le urmăm pentru Avem în vedere soluţiona cu profil îmbunătăţit, a că izvorîte din grandiosul pro ml peste plan, ceea ce echi de investiţii al minei a luat clărie şi ceramică, mobilă
a partidului a găsit în acest progresul şi prosperitatea pa rea şi a ailor probleme tehni executat întărirea şi bu- gram elaborat au cuprins toa valează cu o depăşire de pe iniţiativa deschiderii a noi ca modernă, frigidere „Frlge-
tînăr dar harnic colectiv de triei. Noi am analizat cu dis- ce, ,mai complicate, dar pe ca rarea liniilor pe o dis te colectivele de muncă din ste 3 000 mc la volumul cxca- pacităţi de producţie la blo ro", motociclete, autoturis
muncă un profund ecou, l-a cernămînt sarcinile ce revin re sperăm să le rezolvăm cu tanţă de aproape un ki judeţul nostru, ca dealtfel cul 0 şi blocul 2, lucrări la me. Un interes deosebit a-
mobilizat la o activitate mai întreprinderii noastre din succes încît să ne putem o- lometru şi a expediat o- din întreaga tară, le-au mobi care au fost depăşite deja fa cordă publicul modelelor de
intensă, mai rodnică. I.P.B, De grandiosul program al Confe nora exemplar angajamentul ţelăriilor peste 150 tone lizat activ la realizarea şi de zele preliminariilor. Atenţia a confecţii, tricotaje, blănuri,
va a făcut paşi însemnaţi în rinţei şi am concluzionat, prin • asumat. de fier vechi. păşirea sarcinilor de plan. In fost îndreptată în special spre încălţăminte şi marochină-
direcţia extinderii şi moder voinţa fermă, unanimă a co Cîteva din rezervele de ca această atmosferă de emulaţie La EJL lucrările cheie: canal de ae- rie, prezentate de organi
nizării, a perfecţionării cadre lectivului nostru, că putem re dispune I.P.B. Deva pentru • Pe şantierul noului s-a integrat şi harnicul colec raj pentru noua statie de ven zatori, precum şi demon
lor şi a introducerii unei teh realiza sarcinile acestui plan atingerea obiectivului propus hotel din Deva, lucrările tiv al sectorului de investiţii tilatoare centru, obiectiv dat straţiilor practice pentru li
nologii moderne de lucru, ob- cincinal în numai patru ani şi — realizarea cincinalului în de finisaj au coborît la de la E. M. Petrila, situat de în funcţiune în zilele Confe nele articole de uz casnic
tinînd an de an rezultate tot jumătate. patru ani şi jumătate — ne-au parter, la corpul de ca ani de zile printre fruntaşii rinţei, complexul de la putui şi gospodăresc, electroteh
mai bune în muncă. — Sigur că nu este prea u- fost expuse şi de tovarăşul zare, acestea fiind prac de marcă ai bazinului carbo vat. O serie de preliminate auxiliar est, care va prelua nice, televizoare, radio etc.,
Analizînd cu responsabili- şor să realizăm această im Paul Mărgineanu, inginer şef tic încheiate. nifer Valea Jiului. Din 1960 au fost devansate cu 40-45 de temporar funcţiunile întregu care au Ioc zilnic — tn pa
tale şi autoexigenţă disponibi portantă sarcină economică la adjunct cu problemele de cer • In dreptul numelui şi pînă azi, aici s-au realizat zile. Cum au fost posibile a- lui complex de la puţul 2 est vilioanele A şi P — In o-
lităţile tehnice şi umane, a- care ne-am angajat — apre cetare şi dezvoltare din ca drujbistului Stelian Ne cca 30 km de galerii şi peste ceste realizări ?, In primul suprafaţă, de la orizonturile rele de mare afluenţă.
bordînd cu o înaltă conştiin cia cu luciditate tovarăşul drul întreprinderii: gru - şef de brigadă la 2 500 m de puţuri, lucrări de rînd prin omogenizarea tutu XII şi XIV.
ţă politică posibilităţile de ing. Carol Szabo, directorul — Vom pune un accent U.E.I.L. Orâştie stă con anvergură care au creat în ror formaţiilor de lucru (chiar Vitezele de avansare au
realizare integrală a sarcinilor întreprinderii. Dar putem face deosebit pe extinderea proce semnat un nou succes : permanentă fundamentul liniei dacă exista şi două brigăzi de crescut continuu, prin adap
mobilizatoare reieşite din docu acest lucru. Avem toate posi sului de autodotare şi auto- lichidarea o 4 parchete de front active, al producţiei „vîrf" — cele conduse de Pe tarea schemei de puşcare la
mentele Conferinţei Naţionale bilităţile. Este vorba de orga utilare, pe îmbunătăţirea teh însumind o masă lem propriu-zise a minei. tru Tătar şi Arpad Kadar —, configuraţia stratificatiei de la WffltffA
a partidului, colectivul I.P.B. nizarea mai bună a producţiei nologiilor de lucru, pe mo noasă de peste 12 000 Lucrările efectuate peste prin plasări judicioase şi do fiecare front de lucru, prin a-
Deva s-a angajat să realize şi a muncii, întronarea unei dernizarea unor maşini şi u- mc în condiţiile în care prevederile preliminarului, în tări corespunzătoare ale locu provizionarea tehnică cu ma
ze planul cincinal în patru stări disciplinare ireproşabile, tilaje pentru a le putea folosi parchetele lichidate au valoare de milioane de lei în rilor de muncă. teriale de susţinere şi cu scu
generalizarea schimbului II şi fost predate organelor fiecare an, poartă pecetea sîr- le în apropierea frontului (ma PENTRU 24 ORE
ani şi jumătate, aducînd ast la capacitatea maximă. Ne Acolo unde „operează" bri
extinderea schimbului III, creş gîndim încă de pe acum la silvice înainte de ter guinţei şi priceperii, abnega ximum 50 m), asigurîndu-se Vreme călduroasă, cu cerul
fel economiei naţionale un terea randamentelor şi utili fundamentarea ştiinţifică a men, fără nici un preju ţiei cu care oamenii de la găzile de investiţii s-a ame stocuri pentru cel puţin 43 de variabil, mal ales după-amia-
local
vor
zarea la capacităţile optime a normelor de muncă, la orga diciu. sectorul investiţii au partici najat definitjv, pînă la front, ore, prin întreţinerea în bună za, cînd slabe de sc ploaie, semnala
averse
însoţi
maşinilor şi agregatelor, la ca nizarea mai raţională a unor • A fost încheia pat la strădaniile generale ale linia dublă, permitîndu-se fo funcţionare a utilajelor din te de descărcări electrice.
Iniţiativele re se pot aduce încă substan formaţii de lucru în secţiile tă plantarea conducte colectivului minei. losirea simultană a două ma dotare. Vîntul va sufla slab din nord
ţiale îmbunătăţiri. Avem de prefabricate, armături şi pre- lor principale pe străzi — Numai în prima jumătate şini de încărcat. Această im est. Temperatura 10 minimă 14 va fi
cuprinsă
între
grade,
şl
asemene.a în vedere extinde mo, la mecanizarea unor pro le : Atelierului, Cuza Vo a celui de-al doilea an al cin portantă măsură a avut efec T. MIHĂIESCU Iar cea maximă între 27 şi 31
muncitoreşti rea întreprinderii, faptul că dă, Teilor ş.a. in vederea cinalului — ne-a declarat to tul pozitiv că, în sector, în grade.
din această toamnă urmează cese care încă se mai efectu- alimentării cu apă pota varăşul ing. Carol Schreter, cărcarea mecanică a ajuns la (Continuare in pag. a 2-a)
să funcţionăm cu o capacita DUMITRU GHEONEA
se materializează te sporită cu 15 000 metri bilă a oraşului Sinieria.
cubi. Mai este vorba de con (Continuare in pag. a 2-a) A
în fapte deosebite In agricultură se cere a ii efectuai un volum apreciabil de lucrări
In prezent, o parte din
FIECARE constructori lucrează de zor [SIE NECESARA 0 MOBILIZARE SUSŢIiTA A CHPIRMHUIR
VI la platforma de turnare a
furnalului. Aici, stîlpii au
ECHIPĂ fost turnaţi în proporţie de
90 la sută, iar turnările pen
CU PLANUL tru platforma propriu-zisâ au SI MECAIIZATORIIOR LA FINALIZAREA ACŢIUNILOR DE SEZON!
fost executate în proporţie
de 70 la sută.
DEPĂŞIT" Batalia continuă Pentru a reduce la maxi
mum durata de montaj a in Pe agenda lucrătorilor o- tre care amintim pe Nicolae dor Oneasă. Inlr-adevăr, me unde s a lucrat la slrinsul re
In rîndul constructorilor de stalaţiei de cocs mărunt, goarelor se află o multitudine Săbău I, Ion Peşterean, Ilie canizatorii au trebuit să depu coltei. La coopeialiva agiico-
la Şantierul nr. 1 al T. C. Angrenaţi cu toate forţele plet coşul de fum al furna constructorii au adoptat me de acţiuni a căror finalizare Peşterean, Nicolae Săbău II şi nă eforturi în plus. Terenul lă din Sîntâmăria-Orlea, în
Deva, entuziasmul în muncă în ridicarea colosului side lului pînă în ziua de 18 au toda montării la sol, pe sub- exemplară necesită eforturi alţii, care treierau cu o combină pe care s-a aliat griul a fost brigăzile Subcetate şi Bucium,
- de care au dat întotdea rurgic, constructorii hunedo- gust". In aceste rînduri, sîn ansamble, a instalaţiei res susţinute din partea coopera-' griul de pe ultimele hectare. moale. Deseori, din acest mo circa 30 de cooperatori au
una dovadă —, îndrăzneala reni fac, zilnic, paşi impor tem în măsură să-i informăm pective, aşa cum au proce torilor şi a mecanizatorilor, La cooperativa agricolă de tiv au trebuit să tracte/.e o cosit la fin. Şi la cooperativa
de a transforma entuziasmul tanţi către finalizarea înain pe cititorii noştri că ieri, 14 dat, cu bune rezultate, şl la fiecare zi de întîrziere a une producţie din Rîu Alb, 7 Irac- combină cu 2 tractoare. Demn agricolă din Bărăşti membrii
în act creator se materiali te de termen a tuturor lu august, harnicii constructori ridicarea altor importante a- ia sau alteia din lucrările de cooperatori au cosit şi strîns
zează zilnic. Cuvîntarea se crărilor marelui obiectiv, a- conduşi de Mihail Milolin au gregate ale furnalului. Ast sezon afectînrî negativ pro finul de pe mai multe hecta
cretarului general al partidu propiindu-1 tot mai mult de terminat lucrările la coşul fel, instalaţia va fi montată ducţia şi veniturile unităţi ® In cooperativele agricole din zona Haţegului, re de teren, Aici s-au mobili
lui la Conferinţa Naţională ziua în care va răsuna în de fum al furnalului nr. 9. la sol în două ansamble — lor agricole. Dintre lucrările duminică s-a lucrat la strîngerea recoltei de păioase zat duminică — ne spunea
care reclamă maximă urgen
a partidului constituie un pîntecul său fierberea pri Aşadar, începînd de ieri, a- fiecare cîntărind circa 40 tă se impun atenţiei : termi şi la recoltatul furajelor preşedintele Consiliului popu
permanent impuls, un jalon mei încărcături de fontă. Ca cest uriaş „plămîn" al fur tone — după care acestea narea strîngerii recoltei de @ Au fost şi unităţi în care a dominat liniştea lar al comunei Sîntămăria-Or-
de bază în activitatea lor i tegoric, în ziua aceea va fl nalului este capabil să „res vor fi ridicate şi aşezate, cu păioase, eliberarea terenului, lea, Casian Faur — circa 150
pentru perfecţionarea conţi- I o mare sărbătoare I Dar, pî- pire" pentru tonele de fon ajutorul uriaşei macarale, pe efectuarea arăturilor de vară, @ Maximă grijă valorificării producţiei de legu de membri cooperatori.
nuă a activităţii de construc- nă atunci — deşi „zorii" pri tă care vor clocoti în colos. fundaţia existentă. Se pre recoltarea şi valorificarea le me ! La cooperativa agricolă din
ţii-montaj. mei şarje mijesc pe aproa Şi în celelalte puncte de conizează ca primul ansam gumelor şi fructelor, cositul, ® Preşedinţii şi inginerii să fie permanent pre Leşnic, campania de recolta
...S-a pornit de la o reali pe — se cuvine să ne ple lucru ale furnalului con blu să fie ridicat joi, iar cel transportul şi depozitarea nu re a cerealelor păioase, inclu
tate simplă dar de necontes căm frunţile în fata faptelor structorii se află în „prima de-al doilea vineri. In aceas treţurilor, realizarea obiecti zenţi în mijlocul cooperatorilor şi al mecanizatorilor siv a ovăzului, s-a încheiat.
tat în activitatea de con de înaltă abnegaţie muncito linie" a frontului de muncă tă lucrare vor acţiona echi velor din investiţii— să amin Fără a minimaliza cu nimic
strucţii. Persista - şi încă rească şi devotament pe ca şi vrednicie. A fost termina pele de montori conduse de tim pe cele mai importante. eforturile ce s-au depus în a-
mai persistă - concepţia po re constructorii le înscriu în tă construcţia metalică de la Ioan Banto şi de maistrul toare şi fot atîtea combine au de menţionat este că la recol cest scop, este de subliniat
trivit căreia în perioada ,,a- „jurnalul de bord" al gigan podul înclinat al skipului Emil Puturcanu. La sediul cooperativei agri recoltat grîul de pe mai mult tatul ultimelor suprafeţe de totuşi faptul că în unitate mai
notimpului bun" trebuie efec tului. La toate punctele de furnalului. „S-a lucrat şi du In toate puncţele cardina cole de producţie din comu de 16 ha de teren, de fapt grîu au fost prezenţi în cîmp sînt multe treburi de făcut:
tuat un volum cit mai mare lucru, dimensiunile înregis minică — ne relata tovară le ale uriaşului şantier sînt na Pui, n-am găsit pe nimeni. ultimele suprafeţe de grîu şi un număr mare de coope de eliberat şi arat teren, de
de construcţii pentru a se trate se schimbă nu numai şul inginer Zaharia Farcaş —, concentrate forte, se con Un localnic ne-a informat că rămase în lan. Mecanizatorii ratori. Pe combine au lucrat însămîntat culturi succesive,
crea front larg de lucru, ne- de la o zi la alta, dar şi de constructorii din echipele lui fruntă conştiinţe muncito aici s-a organizat cu o seară Abel Leja, Emil Racovitan, Valerica Cincora, Lenuţa Ma- de transportat furaje etc. Du
glijîndu-se adeseori lucrările la o oră la alta. In ultimul Ştefoiu şi Banto reuşind să reşti şi experienţe de viată. înainte munca pentru ziua de Gheorghe Sorea, Ion Dimper, teşoi, Teodora Bodea, Victo minică nu s-a organizat însă
număr al ziarului, consem termine în bune conditiuni duminică. Se treieră cu com Petru Sora, Remus Ancău, ria Mateşoi, Lenuţa Marina şi
C ILIE nam angajamentul harnicei construcţia metalică respec Bătălia continuă... bina în tarlaua de după izvor Vasile Tămaş şi Alexandru Jenica Stoicuta. N. TIRCOB
echipe conduse de Miliail — ne-a spus interlocutorul. In Brejan au fost puşi la grea Ziua de duminică au dedi N. PANAITESCU \
(Continuare in pagina a 3-a) Milion „de a termina com tivă". MARIN NEGOIJĂ jurul orei 13,00, am întîlnit încercare — afirma preşedin cat-o muncii şi cooperatorii
un grup de cooperatori, din tele cooperativei agricole, Izi- din Livadea şi Rîu Bărbat, ’ (Continuare In pag; a 3-aJ j