Page 50 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 474 © MARŢI 15 AUGUST 1972
1
ff igMWTPf« ^ «wwnyTfgy^gytpgB^rM^^ wATtasmcm«».cmTO'a aia
ZIUA ROMÂNEŞTI
Gindiiri pentru cronicarii vieţii inedite
a oamenilor şi aşezari
Astăzi se sărbătoreşte Ziua presei româneşti, acestei fidele adresează. Colegiile de redacţie, între care şi colegiul de re
|1¡1|ÍIÍ1I11I1¡¡| tribune a opiniei publice înaintate, mijloc de cea mai mare pă dacţie al ziarului nostru - in cadrul căruia îşi desfăşoară activi
:':■■■■; Sf. trundere de informare politică, culturală şi etico-cetăţenească. tatea oameni ai muncii din toate domeniile de activitate, ală
■ Ziua de 15 august ne aminteşte, cu încărcătura veneraţiei, de turi de ziarişti - au urmărit şi urmăresc cu consecvenţă ca presa
fltifll!iiilllllliiiililllli apariţia acum 41 de ani, în condiţiile adincii ilegalităţi, a pri să constituie un puternic instrument de dezbatere publică şi de
mului număr al ziarului „Scînteia", care pe tot parcursul exis participare a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor la elaborarea
tenţei sale a servit şi serveşte ca un înalt mode! de presă mi şl aplicarea politicii partidului, la evidenţierea experienţei îna
Funcţionarea perfectă a agregatelor tre noi se pot consemna, pentru anii socialismului, creşteri deo intate şi combaterea stărilor negative, ca ea să-şi îndeplineas
litantă, de slujire a cauzei partidului şi poporului.
că cu responsabilitate misiunea de forum al democraţiei noastre
Ca şi în alte sectoare ale vieţii şi activităţii societăţii noas
sebite şi în domeniul mijloacelor de comunicare de masă. Două socialiste.
in cuprinderea şi oglindirea muncii şi vieţii tumultuoase de
laturi ale creşterii poartă în sine semnificaţii deosebite : prima pe meleagurile hunedorene, ziarul „Drumul socialismului" a pri
- dezvoltarea fără precedent a interesului pentru cunoaştere al mit şi primeşte un ajutor preţios din partea oamenilor muncii, ti
energetice atenţia întregului colectiv oamenilor de toate vîrstele şi toate profesiile şi satisfacerea a- zilnic redacţiei, noile fapte muncitoreşti, atmosfera de puternică
neri şi vîrstnici, care înfăţişează, prin zecile de scrisori trimise
cestui deziderat prin milioanele de exemplare de ziare şi reviste
care se difuzează de fiecare apariţie, cit şi prin milioanele de
posturi audiovizuale de care beneficiază, practic, întreaga popu efervescenţă creativă din întreprinderi, şantiere, de pe ogoare şi
de la alte locuri de muncă, vin cu propuneri concrete pentru în
laţie ; a doua - transformarea presei scrise şi vorbite într-o lăturarea neajunsurilor sau solicită lămurirea unor probleme mai
Avind In centrul dezbaterii la începutul anului şi pînă în serviciului de reparaţii din ca planificare a reparării acesto reală şi autentică tribună a opiniei maselor. Intr-adevăr, evolu puţin înţelese. Acest ajutor a căpătat un cadru şi mai organizat
sarcinile majore trasate ener- prezent . o producţie supli drul întreprinderii I.E.C., Al- ra fără suprapuneri. ţia culturală a generat in mod firesc setea de cunoaştere, de prin constituirea de posturi de corespondenţi voluntari în între
informare şi permanentă instruire la scara întregului popor, iar
geticienilor de Conferinţa Na mentară de energie electrică fred Decarly — şeful secţiei — Dezvoltarea în ritm sus procesul vast de formare a conştiinţei noi, înaintate, care nu ne prinderi, oraşe şi comune, qcţiune în plină desfăşurare.
ţională a partidului, adunarea de peste 46 milioane kWh şi combustibili de la exploata ţinut a economiei, cerinţele poate lăsa indiferenţi faţă de ceea ce se petrece in jur-bun sau De Ziua presei româneşti, gîndurile noastre se îndreaptă
generală a oamenilor muncii peste 25 000 gigacalorii ener rea Mintia şi alţi vorbitori au mereu crescînde de energie rău - a întărit în permanenţă legătura de lucru intre cititori şi către sutele şi sutele de cititori — ziarişti, corespondenţi şi cola
de la I.E.C. Deva a reliefat gie termică. arătat măsurile întreprinse in electrică şi termică — aprecia presa lor. Desigur, presa comunistă, presa militantă s-a născut boratori -, care după orele de muncă se apleacă asupra hîrtiei
cu pregnantă înaltul spirit de Ceea ce merită să fie sub vederea obţinerii realizărilor operatorul chimist Constan de la început ca o tribună pentru mase şi scrisă de mase, de pentru a consemna fapte, Idei, preocupări, năzuinţe, stări de lu
responsabilă angajare a mun liniat — arăta vorbitorul — de pînă acum. tin Duţă, solicită o /uncţio- oamenii care trăiesc în miezul vieţii, al creaţiei materiale şi spi cruri ce merită să fie cunoscute şi transmise pe calea cuvîntului
citorilor, tehnicienilor şi in este faptul că aceste producţii — Vorbind despre realizări nare ireproşabilă a tuturor rituale. Hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R., indicaţiile per scris. Ca şi ’iniţiativele şi faptele de muncă eroice ale colectivi
ginerilor acestei importante au fost obţinute în condiţiile le noastre pozitive — arăta instalaţiilor pe care le avem. manente ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae tăţilor, şi aceasta este o activitate izvorîtă dintr-o înaltă conşti
întreprinderi din economia ju reducerii continue a consumu Tiberiu Anţilă, inginer şef cu Orice întrerupere în alimen Ceauşescu, au avut o largă audienţă în întărirea colaborării re inţă şi responsabilitate civică socialistă, care merită cu prisosin
deţului. rilor specifice de combustibil reparaţiile — ar fi greşit să tarea consumatorilor se sol ciproce, fructuoase, între ziare şi oamenii muncii cărora li se ţă toată preţuirea şi o dorim mereu mai rodnică.
Energeticienii de la Mintia, şi a consumului propriu teh nu scoatem la iveală şi defi dează cu pagube însemnate
Paroşeni, • Gurabarza şi Vul nologic la toate centralele, răs- cienţele care s-au manifestat pentru economie. De aceea —
can au dezbătut problema punzîndu-se în acest fel unul şl unele care mai persistă în reducerea avariilor şi inci
cheie a activităţii lor: func deziderat major stabilit de activitatea noastră. Deşi noi dentelor ce au loc în instala
ţionalitatea la înalţi parame Conferinţa Naţională a parti am executat reparaţia unor ţii trebuie să constituie şi în
tri cantitativi şi calitativi a dului. agregate de la Paroşeni şi continuare obiectivul nostru
agregatelor furnizoare de elec Cristian Talmazan, inginer Mintia înainte de termen, şi principal. Deşi faţă de anul Deviza noastră — oţeluri speciale la în abatajele E.M.
tricitate şi energie termică. la secţia termomecanică a ter aş zice la un corespunzător trecut acestea au fost reduse
Realizările noastre de pînă mocentralei Mintia, Alexandru nivel calitativ, verificarea co- la jumătate, numărul lor este
acum — sublinia în cuvîntul Aruncuteanu, şeful secţiei ter- turilor şi a staţiilor de trata încă ridicat şi nu ne poate nivelul performanţelor tehnice mondiale ! lonea
său tovarăşul Ieronlm Rusan, momecanice a termocentralei ment termic se desfăşoară de mulţumi
Adunarea generală a oame
directorul I.E.C. Deva — ilus Paroşeni, recepţionerul Vasile obicei greoi. Cred că ar tre nilor muncii de la I.E.C. Deva
trează concludent paşii impor Berea, Eugen Traistă — direc bui luate măsuri pentru elimi ...Aici pe platforma oţelă- uă tehnologie îmbunătăţită ponderii şarjelor cu incluzi i Lupia pentru
tanţi-pe care i-am făcut în a- torul exploatării Paroşeni, narea „punctelor slabe“ din a scos cu pregnanţă hotărî- riei electrice, ca în toate care vizează extinderea uti uni, îmbunătăţirea bolţilor de
ceastă direcţie. Prin asigura Gheorghe Cărăbulea — şeful instalaţii, printr-o mai bună rea acestui colectiv de-a re secţiile şi sectoarele Com lizării oxigenului la elabora Ia cuptoare prin folosirea de jredresare se
rea unei exploatări şi între duce numărul avariilor şi in binatului siderurgic Hune rea şarjelor, fapt ce ne va cărămizi superaluminoase
ţineri corespunzătoare a agre cidentelor, de-a acţiona mai doara, suflul de gîndire cre permite obţinerea unei pro pentru o mai deplină reuşită
gatelor, prin creşterea conti hotărît asupra cauzelor aces atoare generat de Conferin ductivităţi sporite cu zece la în elaborarea otelurilor înalt- I sprijină pe
nuă a gradului de siguranţă tora pe baza unor analize te ţa Naţională a partidului gă sută pentru fiecare din măr aliate. Vrem în acest fel să
în funcţionarea lor, am reuşit meinice şi a unei preocupări seşte o vie corespondenţă cile de oţeluri noi asimila răspundem prompt cerinţei
să punem la dispoziţia siste majore zi de zi, pentru ca a- în faptele noastre ale oţela- te. mereu crescînde de metal cu »pilonii“
mului energetic naţional în gregatele energetice să func rilor. Preocupîndu-ne pentru Că vom izbuti, stau mărtu înalte performanţe calitative
treaga putere efectiv utiliza ţioneze perfect. elaborarea unei cantităţi rie realizările noastre de pî- la nivelul celor obţinute pe izbîmzii
sporite de oţel special, de
bilă planificată, obţinînd de ILIE COJOCARU reducerea duratelor în ela nâ acum: asimilarea unui plan mondial. Ancorat puternic in înfăp
u i. m. Barza Preocupare susţinută pentru borarea şarjelor, eforturile luri ; producerea peste pre patriei şi cea de-a 25-a ani miniero Lonea duce in abata
număr de 11 mărci de oţe
Apropiata zi a eliberării
tuirea sarcinilor trasate de
Conferinţa Naţională a parti
noastre converg spre utiliza
versare a proclamării Repu
vederi a 1 300 tone oţeluri
dului, colectivul Exploatării
rea la înalţi parametri de
aliate şi înalt aliate.
blicii constituie pentru noi
je o bătălie aprigă pentru re-
Conştienţi de sarcinile ca
punerea în valoare a rezervelor interne funcţionalitate, cu un ridicat re ne revin în acest cinci toţi oţelarii un nou imbold tori de plan, în prima jumăta
. dresare. El şi-a propus să rc-
nivel de eficienţă a capaci
în muncă, un nou prilej de
: cupereze rămlnerilc in urmă
cuptoarelor.
Primele
tăţii
nal al calităţii, în prezent ne
a răspunde faptic dezidera
acumulate la anumiţi Indica
•realizări deosebite le-am în
aflăm angrenaţi într-o ade
telor pe care economia na
te a anului, şl să-şi realizeze
deja.
registrat
Constantin
: integral sarcinile anuale de
Ungureanu, unul dintre cei vărată dispută cu lichida ţională le pune în faţa side ţ plan. In imnte cu comuniştii,
rea unor deficiente tehnolo
rurgiei.
minerii de ia Lonea obţin im
Declarată fruntaşă pe ramu- . la discuţii — şi au luat cu îndeplini cu cinste toate sar care le-a pus în faţa noastră mai destonici plămăditori ai gice concentrate îndeosebi NICOLAE AVRAMESCU ■ portante succese pe cîteva di
ră pentru rezultatele obţinute vîntul mulţi oameni, repre cinile. Conferinţa Naţională a parti metalului fierbinte, a realizat în jurul întreţinerii vetre- maistru principal la oţelăria recţii do care depinde în mod
în anul 1971, Întreprinderea zentanţi din toate sectoarele Siguranţa cu care oamenii dului şi vom face totul să le o şarjă în numai 4 ore şi lor, ajustării şi reparaţiei la electrică a C. S. Hunedoara ; implicit realizarea obiectivelor fi: întări-
planificate,
ar
cum
minieră Barza a continuat să şi secţiile întreprinderii — ca scrutează şi îşi apropie vii îndeplinim, să răspundem prin 30 de minute. Pe baza aces cald a cuptoarelor. Ne preo (din postul de corespondenţi : rea disciplinei, folosirea inte-
tui record am stabilit o no
obţină succese frumoase în re să nu se oprească cu me torul se bazează pe o temei fapte demne de noi încrede cupă, de asemenea, scăderea voluntari al C. S. Hunedoara) j grală a fondului de timp, 11-
activitate şi în cel de-al doi ticulozitate asupra rezervelor nică analiză a rezultatelor ob rii pe care o are partidul în i ! imitarea a şi apoi înlăturarea to-
fluctuaţiilor
la
tală
un
de
lea an al actualului cincinal. care mai există, şi trebuie pu ţinute pînă "în- prezent, a po forţele noastre. ; loc de muncă la altul, ori de
Harnicul colectiv de mineri s-a se în valoare, asupra înde sibilităţilor existente. Se poa Autodepăşirea, hotărîrea de • la o exploatare la alta. Aceas-
ancorat cu toată dăruirea în plinirii şi depăşirii planului te spune că optimismul lor a îndeplini angajamentele în : ta a făcut posibil ca pe luna
Lonea
iulie
colectivul
M.
E.
:
muncă, şi-a descoperit noi pe anul în curs şi necesităţii este rezultanta firească a întrecere, acestea au fost mie Consistenţa : să-şi realizeze pianul ia pro-
rezerve de forţă reuşind să se de a fi asigurate condiţiile în dublei lor calităţi — de pro zul tuturor discuţiilor purtate ■ ducţia globală in proporţie de
înscrie, prin fapte, pe un drum deplinirii ritmice a planului ducători şi, în acelaşi timp, la adunarea generală a oame ¡ 100,8 ia sută, iar Ia producţia
• de cărbune extras in propor-
progresiv, ascendent. Astfel, pe 1973. de proprietari ai mijloacelor nilor muncii de la I.M. Barza. faptelor • ţie de 100,1 la sută. Numai la
pe primele şase luni ale anu — In prima jumătate a a- de producţie, ai avuţiei naţio S-au făcut numeroase propu • ; sectoarele II şi IV ale exploa-
plan
peste
dat
tarii,
s-au
lui, planul la producţia glo cestui an — arăta ing. Gheor nale. Cine alţii să ştie ce se neri, au fost relevate impor MINTIA. La Centrala ter : 1 557, respectiv 1 882 tone de
bală a fost depăşit cu 15,2 la ghe Mesaroş, şeful sectorului va petrece în viitor decît tante rezerve a căror explo moelectrică Mintia oamenii j cărbune. In obţinerea acestor
sută, iar la producţia marfă ÎII Musariu — colectivul nos proprietarii mijloacelor de rare va duce, negreşit, la re îşi susţin prin fapte merito ; rezultate o contribuţie deose-
mm
adus-o
cu 13,2 la sută. Utilizarea no tru de mineri a obţinut aproa producţie, cei care le gospo alizarea obiectivului suprem rii cuvîntul dat în întrece ■ conduse şi-au minerii Iosif brigăzile
de
;
Bar-
ilor metode de exploatare cu pe 4 000 tone minereu peste dăresc şi le mînuiesc în aşa al fiecărui colectiv muncito rea desfăşurată în întîmpi- i ta, loan Timiş şi Gheorghe
productivitate mărită a cres plan şi a economisit însemna fel îneît contribuie din plin resc — cincinalul înainte de narea zilei de 23 August. j Balica, din cadrul sectorului
cut de la 20,7 la sută, în 1971, te cantităţi de materiale, în la dezvoltarea societăţii soci termen! Creşterea productivi Prin interesul şi preocupa i M, precum şi cele conduse de
• minerii Mici ea loan III şi
la 24,2 la sută în semestrul I tre care aş aminti cei peste aliste, la creşterea bunăstării tăţii muncii, a vitezelor de a- rea manifestată în reduce • Ilristache Borş de ia sectorul
a.c. Indicii de utilizare a ca 200 mc de material lemnos. poporului ? înţelegerea perfec vansaie în abataje, recupera rea avariilor şi incidentelor i IV. Cifrele ce stau înscrise în
frunta-
pacităţilor de producţie au în Dar rezerve interne mai e- rea restantelor care mai e- de exploatare, ca şi prin a- : ¡ dreptul acestor brigăzi grăitoare
deosebit
sint
şe
de
registrat importante creşteri, xistă şi consider că rezulta tă a acestei realităţi generea xistă la unii indicatori, redu sigurarea continuităţii în ; pentru stadiul in care se află
productivitatea muncii a fost tele ar fi putut să se ridice ză încredere în forţele pro cerea continuă a consumuri funcţionare, planul de ener : activitatea din abataje. De pil-
prii, abnegaţie şi devotament
dă,
de
con-
frontalişti
brigada
realizată în proporţie de 111,3 la un nivel mult mai mare. pentru înfăptuirea sarcinilor lor de materiale, întronarea u- gie electrică s-a realizat în ¡ ; dusă de Mielen loan III a ex-
la sută, iar la consumurile Cifrele de plan viitoare sînt trasate de Conferinţa Naţiona nei discipline ferme în muncă proporţie de 100,7 la sută i tras peste plan 084 tone de
specifice de materiale s-au în mai mobilizatoare, în spiritul lă a partidului. — sînt cîteva din laturile faţă de angajamentul luat. ¡ cărbune, rezultat ce a fost
în
me-
posibil
registrat reduceri mari. Din înaltelor sarcini puse în faţa complexei activităţi minereşti, Roade meritorii s-au cules ; i die cu prin depăşirea randamentu-
kg
440
a
investiţiile planificate pe în întregului popor de către Con — La obţinerea rezultatelor despre care vom auzi multe şi în munca de reducere a i mi planificat pe post ; Hris-
Borş,
cu
or-
treg anul, în primul semestru ferinţa Naţională a partidului. pozitive pe întreprindere — lucruri bune în viitor. In în consumurilor specifice. Ast | I tache săi, a împreună peste pla-
extras
tacii
au fost realizate 65 la sută. Aceasta ne obligă să muncim arăta Viorel Boldura, maistru tregul său, adunarea generală fel, consumul specific de : nul lunii iulie- 708 tone de
principal la sectorul II Mu
Recenta adunare generală a cu mai multă răspundere pen sariu — o contribuţie impor a oamenilor muncii de la combustibil convenţional a : cărbune, iar brigada lui Za-
haria
un
oamenilor muncii din I.M. tru ca în activitate să obţi tantă şi-a adus şi colectivul I.M. Barza a demonstrat că fost redus cu 0,5 grame/ : : randament Băluţă a mare realizat 270
cu
mai
Barza a fost un bun prilej nem o eficienţă economică sectorului nostru care a obţi sarcinile mobilizatoare, de ex icWh produsă faţă de anga | Ug/post faţă de cel planificat.
de analiză partinică a rezulta maximă. Ne-am propus să nut rezultate peste plan la cepţională importanţă pentru jament, rezultînd o econo ¡ Enumerarea şi numai a a-
dă
telor obţinute în etapa res creştem productivitatea fizică, toţi indicatorii. De pildă, nu destinele ţării, pe care Con mie de 4 000 tone combus | : cestor cîteva că succese ne pentru
bătălia
certitudinea
pectivă de muncă, dar şi un pe acest semestru, cu 7 la su mai la productivitatea fizica ferinţa Naţională a partidului tibil convenţional. : redresare a minerilor din Lo-
prilej deosebit de a jalona, tă, să folosim la întreaga ca am avut o depăşire de 10 la le-a pus în faţa întregului po O muncă entuziastă, în Realizările deosebite înregistrate de către I.M. Barza pe pe i nea se sprijină pe puternicii
„piloni"
cu aceeaşi înaltă răspundere pacitate utilajele de mare ran sută. Asta însă nu înseamnă por, au prins rădăcini adînci cununată de roade desfă rioada care s-a scurs din acest an se datorează, în primul rînd, • i care abataj. ai izbinzilor din fie-
bo
ziuă"
„la
şi
scot
comunistă, drumul pe care dament, să exploatăm o serie că sîntem mulţumiţi, că nu în voinţa şi conştiinţa har şoară şi colectivul de la abnegaţiei adineului. devotamentului cu de care faţă minerii prezentăm pe maistrul
găţiile
vi-i
fotografia
In
trebuie să se înscrie activita putem face mai mult. Am în nicului colectiv de mineri. Unitatea zonală de reparaţii principal Victor Pătrăşcoiu şi minerul şef de brigadă Nicolae FR. MISTRIK
tea întreprinderii pe viitor. A- de alte rezerve pentru mărirea Mintia, care s-a angajat, în Sturza, intr-unui din fronturile sectorului I Musariu — doi din (din postul de corespondenţi i
proape că n-a fost participant producţiei. Afirm că ne vom ţeles foarte bine sarcinile pe MARIN LIVEZEANU cinstea apropiatei sărbători, tre cei mai destoinici luptători ai abatajelor. voluntari de la E. M. Lonea)!
să sporească producţia glo Foto : GH. IMF ARAT
bală cu 300 000 lei faţă de
sarcina de plan. Pînă în
prezent, acest destoinic co
[forturi susţinute pentru punerea întreprinderea de prefabricate lectiv şi-a întrecut propriul 'A
In construcţie - două noi blocuri de locuinţe
angajament cu 200 000 lei
din befen Deva se angajează la producţia globală şl cu
0,4 la sută la productivita
ILIA. In comuna noastră — viitor centru ur
ţie deosebită şi-o aduc cetăţenii. O mare parte
în funcţiune înainte de termen să realizeze planul cincinal tea muncii. Prin organizarea ban din mediul rural — s-au construit şi dat din lucrări — săparea fundaţiilor, transportul
corespunzătoare a locurilor
în folosinţă, începînd din 1970, două blocuri de cărămizii şi altor materiale de construcţie —
lor de\muncă şi a recondi-
ţionărilor de piese au tost 'locuinţe cu cîte 20 de apartamente fiecare pen s-au făcut şi se fac prin munca patriotică o lo
tru salariaţii unităţilor de producţie şi institu
cuitorilor. Zilnic sînt prezenţi pe şantiere cile
a obiectivelor miniere în patru ani şi jumătate realizate economii la mate ţiilor din comună. In prezent se află înlr-un 15 cetăţeni care execută diverse lucrări neca
riale şl piese de schimb în
stadiu avansat de construcţie alte două blocuri lificate — transport de cărămidă şi mortar pe
valoare de 85 000 lei, cu
(Urmare din pag, 1) şi cercetarea unor utilaje, dis 10 000 lei mai mult decît cu cîte 12 apartamente fiecare şi spaţii comer schele, ajutoare pentru zidari. Datorită acestui
ciale la parter. La primul bloc — care va fi fapt s-a reuşit să se facă pînă în prezent e-
pozitive, instalaţii, de introdu s-au angajat. dat în folosinţă în cursul lunii viitoare — se conomii faţă de deviz în valoare de peste
(Urmare din pag. 1) mul ca importanţă: sectorul cerea unor metode noi de CtPRIAN SIRBU
XI investiţii duce o luptă sus ează manual, reclamînd un muncă, de reducerea ciclurilor tehnician principal la toarnă în prezent planşeul de la acoperiş şi 43 000 lei.
sînt pe terminate lucrările de tencuieli interi
Brigada lui Petru Tătar, ca ţinută pentru reducerea fluc mare volum de muncă fizică. de fabricaţie etc. Dealtfel, a- serviciul tehnic oare. iar la cel de-al doilea bloc se lucrează TEODOR VASIU
re lucrează la transversala tuaţiei. Noii veniţi sînt repar In secţia armături, de pildă, ceasta este una din principa (responsabilul postului de intens la înzidirea primului elaj. primarul comunei llia
verticală din orizontul XVI, a tizaţi la brigăzi bune: în a- se lucrează la perfecţionarea lele rezerve prin care sporeş corespondenţi voluntari de Ia La construcţia acestor obiective o contribu (din postul comunal de cores
făcut salturi spectaculoase: cest fel se obişnuiesc cu mun maşinilor de îndreptat şi de te considerabil productivitatea I.E.C. Deva pondenţi voluntari)
de la 75 ml la peste 100 ml. ca în brigadă şi cîştigă şi bi bitat oţel-beton, la îmbunătă muncii şi care a fost ridicată
De asemenea, brigada lui Ka- ne. In momentul de faţă, 11 ţirea calităţii carcaselor prin în înaltul for al comuniştilor
dar Arpad (staţia trafo, ori ■ tineri sînt calificaţi prin şco care se va putea economisi — Conferinţa Naţională.
zont XVI) a realizat randa larizare pentru meseria de o mare cantitate de oţel-be- Despre hotărîrea colectivului
mente superioare de la o lună miner, iar 14 pentru cea de ton. Aş dori să aducem mul I.P.B. Deva de a realiza pla
la alta: în mai — 2 mc, în iu ajutor de miner. ţumiri tovarăşului director ge nul cincinal în patru ani şi Activifă{i de
nie — 2,22 mc, iar în iulie — Cele cîteva aspecte prezen neral al Centralei industriale jumătate ne-au vorbit şi tova
3,1 mc. Această tînărâ briga tate aici relevă preocuparea siderurgice Hunedoara — Cos- răşii Petru Bugnaru, preşedin Eleşteu pentru peşte
dă a excavat în luna iulie care există la sectorul XI in ţache trotuş — pentru pro tele comitetului sindicatului gospodărire şi înfrumuseţare
1 300 mc de piatră, ajungînd vestiţii al minei Petrila pen punerea deosebit de valoroa pe întreprindere, Gheorghe
în acest fel la un rezultat tru realizarea problematicilor să făcută la Conferinţa Na Sandu, secretarul organizaţiei ORĂŞTIE. — Deşi ne apropiem de finalul întrecerii
greu de realizat în Valea Jiu majore reieşite din documen ţională a partidului, prin ca de partid pe secţia prefabri pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor, la BERIU. — La Conferinţa afectate eleşteului s-au a-
lui : o singură brigadă, în- tele Conferinţei Naţionale a re s-a angajat ca C.S.H. să cate, maistrul loan Depner şi Orăştie ca şi în alte oraşe ale judeţului acţiunile pa pe ţară a secretarilor comi
tr-un singur schimb, în front partidului, cum ar fi: scurta ne livreze bare de oţel-beton şeful de echipă Dumitru Nicu- triotice pentru acest scop n-au fost sistate. Din contră, tetelor de partid şi primari menajat trei bazine şi se lu
de piatră tare, a reuşit 50 mc rea duratelor de execuţie a de dimensiuni modulate, ce la din aceeaşi secţie. Cu toţii acum în preajma sărbătorii eliberării acţiunile patrio lor comunelor, secretarul ge crează la finalizarea grabni
pe zi, cu armare definitivă! lucrărilor, deschiderea unor rute prin proiectul de execu şi-au exprimat dorinţa de a tice se intensifică. neral al partidului, tovarăşul că a celui de-al patrulea
In această lună se preconizea noi capacităţi de producţie, ţie. contribui efectiv la îndeplini Sîmbătă după-amiază şi duminică dimineaţa, peste Nicolae Ceauşescu, a subli bazin. Unul din bazine s-a
ză realizarea a cel puţin 110 realizarea exemplară a sarci O altă rezervă importantă rea acestui angajathent, per- 80 de cetăţeni din circumscripţia deputatului Remus niat necesitatea valorificării populat deja cu crap.
ml la profil de 12,5 m steril nilor de plan, axarea atenţiei ar fi reproiectarea unor ele mancntizînd tradiţia de hărni Botinanţ şi din alte circumscripţii au lucrat la curăţi Cheltuielile efectuate pen
cu duritate mare. pe lucrările cheie, stabiliza mente prefabricate, a căror cie şi abnegaţie muncitoreas rea albiei Canalului Morilor. Ei au efectuat aici peste depline a potenţialului de tru amenajarea eleşteului —
producţie al liecărei locali
Pentru reducerea consumu rea personalului, omogeniza tehnologie la ora actuală este că din această tînără unitate 400 ore de muncă patriotică. tăţi. in acest sens, analizînd 96 000 lei — vor fi recupe
lui de material lemnos s-a ex rea întregului efectiv al sec depăşită. Mă refer la console economică. Intre acţiunile mari din ultimul timp se numără şi rate — conform antecalcu-
tins metoda bandajării cu pla torului . etc. Aceste măsuri şi le din beton-armat pentru stîl- Dealtfel, realizarea planu cea organizată pentru curăţirea parcului şi zonelor temeinic ' posibilităţile de lelor — în cel mult doi ani
să metalică, a podirii cu pre altele la fel de importante, a- pii electrici. Prin îmbunătăţi lui pe primele 8 luni ale anu verzi ale oraşului, acţiune în care cetăţenii au prestat care dispunem, am ajuns la
fabricate de beton cu cintre plicate şi urmărite cu respon rile pe care le vom aduce în lui cu 21 de zile mai devre peste 1 400 ore de muncă voluntar-patriotică. concluzia că în satul de re de zile.
metalice. Alături de brigăzile sabilitate de organizaţiile de această direcţie, productivita me, precum şi realizarea în 10 şedinţă a comunei Beriu pu
conduse de Kadar şi Tătar, partid, vor conduce la sporirea tea va spori la dublu faţă de august a angajamentului de CORNEL PETRUT IOSIF NISTORESCU
mai pot fi evidenţiate brigăzi producţiei şi a productivităţii cea prezentă. 10 milioane lei la producţia secretarul Consiliului orăşenesc tem amenaja un eleşteu pen primarul comunei Beriu
le lui Eugen Tămaş şi Vasile muncii, la creşterea eficienţei O singură problemă aş mai globală, asumat în cinstea zi al Frontului Unităţii Socialiste tru creşterea peştelui. (din postul comunal de cores
Pavel, cu proporţii de reali economice, la înfăptuirea sar vrea să aduc în discuţie: ne lei de 23 August, sînt garanţii (din postul de corespondenţi Pînă acum, pe cele 7 ha pondenţi voluntari)
zare a normei în mod frec cinilor trasate de partid, cu cesitatea înfiinţării unor la certe că tînărui colectiv ai voluntari Orăştie)
vent în jur de 105 la sută. privire la realizarea optimă a boratoare uzinale, care să se I.P.B. Deva îşi va onora e-
Un ultim aspect şi' nu ulti- investiţiilor ocupe exclusiv de proiectarea xemplar angajamentul.