Page 51 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 474 ® MARŢI 15 AUGUST 1972 3
în de,batere publică- PROIECTUL LEGII FINANŢELOR
finalizarea acţiunilor de sezon
0 obligaţie de prim ordin a unităţilor / •»
(Urmare din pag. 1)
văzuţi zeci şi zeci de coope
ratori. Fără îndoială, este şi Bun sosit Mureşul Oeva —
agricole: FOLOSIREA RADONALA Â nici o acţiune — ne relatau să nu trebuie neglijate nici a- flăcării olimpice
aceasta o treabă urgentă, în
preşedintele C.A.P., Virginia
Belea, şi contabilul şef Ma- ccste activităţi care au un ZAK Kikinda
ria Ileana. Inginerul şef şi rol hotărîtor asupra situaţiei în judeful (Iugoslavia) 5-2
MIJLOACELOR MATERIALE $1 RĂREŞTI şeful secţiei de mecanizare nu economico-financiare a unită
ţilor.
erau prezenţi în unitate, iar
Duminică după-amiază, pe
cele 5 tractoare (la ora 12) Deosebită grijă se impune Hunedoara! stadionul Cetate din Deva,
Procesul complex al făuri mai drastice. Este prevăzută ţie şi circulaţie, creşterea pro stăteau în incinta C.A.P. să fie acordată în perioada echipa Mureşul a întîlnit
rii societăţii socialiste multi totodată necesitatea întăririi ducţiei şi productivităţii mun Ni s-a spus că de luni seva actuală recoltării şi valorifică Azi, la ora 14,10, în dreptul formaţia ZAK din Kikinda,
lateral dezvoltate în România controlului bancar şi în ceea ce cii, accelerarea vitezei de ro trece iarăşi la lucru în cîmp rii producţiei de legume. Se noii şi simbolicei „porţi" a ju pe care a întrecut-o cu sco
presupune, între altele, folo priveşte finanţarea şi credita taţie a mijloacelor circulante cu toate forţele. Este inadmi constată încă serioase defi deţului Hunedoara, de pe şo rul de 5-2 (3-2). Cei aproa
>
sirea raţională a mijloacelor rea investiţiilor, în sensul că se proprii şi împrumutate şi creş sibilă însă o astfel de situa cienţe privind respectarea seaua Sebeş-Orăştie, se va pe 1 500 de spectatori au a-
materiale şi băneşti de către va efectua finanţarea noilor terea continuă a rentabilităţii. ţie, dacă se are în vedere că graficelor de livrare. Spre e- desfăşura primul schimb de sistat la un joc plăcut, da
organizaţiile socialiste. In le obiective cu respectarea anu Aparatul Băncii pentru a- în raza de activitate a S.M.A. xemplu, şeful fermei legumi ştafetă între sportivii judeţelor torat în primul rînd forma
gătură cu aceasta, tovarăşul mitor condiţii, iar în cazul gricultură şi industrie alimen Ilia sînt sute de hectare de cole de la I.A.S. Simeria ne Alba şi Hunedoara. Apoi, con gaţie însoţitoare, a comitete ţiei gazdă, care a acţionat
Nicolae Ceauşescu arăta în cînd se constată că nu sînt a- tară se va călăuzi în activita teren care aşteaptă să fie a- spunea că, în săptămîna tre voiul motorizat va parcurge lor olimpice român şi inter energic în ofensivă, atacînd
Raportul prezentat la Confe sigurate premisele de utiliza tea sa după preţioasele indica rate şi pregătite pentru însâ- cută, beneficiarul — sectorul drumul pînă la intrarea în O- naţional, a comisiilor organi continuu şi supunîndu-şi
mînţările de toamnă. Nu mai
rinţa Naţională a partidului re eficientă a fondurilor se va ţii date de tovarăşul Nicolae departe, la C.A.P. Veţel — ne de magazine al aceleiaşi în- răştie, de unde alergătorii vor zatoare. adversara la un adevărat a-
din 19—21 iulie 1972 că: „Ri refuza finanţarea. Ceauşescu în raportul prezen spunea primarul comunei, to treprincleri — nu a preluat din purta torţele, transmiţind fla- sediu. Jucătorii din Kikin
dicarea eficienţei activităţii Analizînd sub aceste as tat la conferinţă, în sensul de varăşul Viorel Oncoş — ară cantitatea stabilită peste 40 căra-simbol la fiecare kilome O noapte, pe bulevardul dr. da au părut cam obosiţi da
economice impune creşterea pecte activitatea unor unităţi a ne pregăti cît mai temeinic turile sînt rămase în urmă tone produse (?). Avem roşii tru. Petru Groza, în faţa blocului torită jocurilor disputate în
răspunderii cadrelor din eco economice din ramura agricul pentru a realiza un control din cauza lipsei de tractoa şi castraveţi — ne spunea in Adevărată premieră în ju turn, va arde flacăra olimpică cursul săptămînii trecute la
nomie, a tuturor colectivelor turii şi industriei alimentare sever în scopul cunoaşterii re (!). terlocutorul — care sînt bu deţul nostru, flacăra olimpică ce a fost aprinsă la 28 Iulie Zlatna, Cugir şi Brad, ne-
pentru buna gospodărire a din judeţul nostru, se constată cu precizie a modului de gos La cooperativa agricolă din ne pentru consum dar, invo va fi oaspete de onoare al de la razele soarelui din O- maiputînd da o replică vi
fondurilor materiale şi finan că există unele deficienţe ca podărire a mijloacelor materi Brîznic nu am găsit pe nimeni când iLotivul că „nu au as tuturor localităţilor de pe tra limpia şi a fost purtată din guroasă. Antrenorul Ladis-
ciare. Organele de conducere re se reflectă îndeosebi în ale şi financiare,- pentru a din conducerea unităţii. Parcă pect comercial", beneficiarul seul Aurel Vlaicu — Orăştie — mină în mînă pînă aici, în lau Vlad a avut posibilita
Deva, unde o vor străjui spor
din întreprinderi, centrale, stocuri de materii şi materiale putea preveni şi identifica de toate lucrările din sezon sînt refuză să preia aceste pro Simeria Veche — intersecţie tivi şi pionieri, reprezentanţi ai tea de a verifica Întreg lo
duse. Ca urmare, pînă acum
ministere, din toate unităţile neutilizabile, în nerealizări ficienţele în vederea stabilirii terminate. Şi aici un tractor s-au depreciat, fiind aruncate Haţeg - Călan - Hunedoara organelor de miliţie. tul de jucători în vederea
socialiste au obligaţia să ac de venituri şi depăşiri de măsurilor care să conducă la stătea nefolosit. Despre trans sau date în furajare 9 000 kg — Deva - Ilia - Zam. Prin judeţul nostru, „focul primului joc de campionat
ţioneze cu fermitate pentru a cheltuieli, imobilizări în debi îmbunătăţirea şi ridicarea e- portul furajelor se poate spu castraveţi şi roşii. O aseme In faţa Hunedorenilor şî, a- veşnic" va fi purtat de spor ce va avea loc la Arad cu
asigura introducerea unui re tori, deturnări de fonduri etc., ficienţei întregii activităţi eco- ne doar că la fermele de ani poi, la ora 17, în faţa deve- tivi fruntaşi, printre care Ale Vagonul. In general, com
nilor, sosirea flăcării va fî o-
gim sever de economii, întă din care cauză au ajuns în nomico-financiare a unităţilor male s-au depozitat numai... nea stare de lucruri îşi aşteap norată de ceremoniale solem xandru Arnăutu - ultimul ponenţii echipei Mureşul
rirea disciplinei de plan şi fi situaţia de a folosi fonduri agricole. paiele. Dacă la lucrările ca tă o grabnică soluţionare din ne, primind salutul municipa schimb în Deva, Emil Gale — au dat satisfacţie, iar une
nanciare, înlăturarea pierderi peste cele normate. Ca ur re privesc producţia anului partea, conducerii I.A.S., mai lităţilor respective şi mesajul primul schimb la plecare din le defecţiuni care s-au ma
lor şi risipei, sporirea conti mare, s-a ajuns în situaţia ca SIMION BUGĂ viitor sau recolta de furaje ales dacă se are în vedere că adresat Jocurilor Olimpice. Re Deva, Ştefan Beregszaszi, Se- nifestat de-a lungul celor 90
nuă a rentabilităţii şi pe a- creditarea activităţii de şef serviciu p!an-sintezâ Io nu am întîlnit nici o activi rana Ciolna, Maria Lăzărescu, de minute de joc rămîn să
ceastă bază a veniturilor so producţie a I.S.C.I.P. Orăştie, Sucursala judeţeană Hunedoara tate, la strînsul prunelor — atît producătorul cît şi benefi prezentanţi ai ramurilor eco Eugen Roiban, Ioan Magheru, fie remediate în zilele ce
nomice de bază din judeţul
cietăţii Indiferent de mărimea I.A.S. Simeria, I.A.S. Haţeg, a Băncii pentru agricultură nu numai în cooperativele a- ciarul fac parte din aceeaşi nostru - mineri, siderurgişti, Ioan Mureşan, Marius Stoica, urmează. Golurile au fost
cheltuielilor trebuie întotdea Agrocoop şi complexului inter- şi industrie alimentară gricole amintite — puteau fi unitate. constructori, energeticieni, ţă Dan Stoinlceanu, Ion lancu şi înscrise de către Achim în
una stabilit cu precizie în ce cooperatist Simeria să se facă rani cooperatori — vor face o- alţii. minutele 17 şi 27, Sălăjan
termen şi cu ce beneficii vor cu aplicarea măsurilor restric ficiul de primire la graniţa ju Pentru buna desfăşurare a în minutele 35 şi 80, Precup
fi restituite societăţii fonduri tive de creditare. deţului, la intrarea ştafetei pe ştafetei, este recomandabil ca în minutul 89, pentru Mu
le avansate“. Alte unităţi, datorită unor teritoriul hunedorean. pe întreg traseul, la orele sta reşul Deva şi Ianjic în mi
nutul 19 şi Antin în minu
In acest scop, organelor de lipsuri în organizarea muncii, Săntf-f# casă De asemenea, o mare cin bilite şi cunoscute, să fie or tul 40 pentru ZAM Kikinda.
conducere din fiecare unitate de aprovizionare şi desfacere ste şi onoare revine popu dine, să se dea dovadă de A arbitrat Tiberiu Sima
şi organelor financiar-bancare a producţiei, înregistrează un laţiei municipiului Deva de a ospitalitate, aşa cum e cunos (Deva).
le revine sarcina de a acţiona volum sporit de credite şi găzdui pentru o noapte flacă cut renumele hunedorenilor de ION JURA |
cu mai multă fermitate pentru datorii restante. Asemenea si ra olimpică şi întreaga dele gazde primitoare.
gospodărirea judicioasă a mij tuaţii se întîlnesc Ia S.M.A. cu fereastra spre wecia !
loacelor materiale şi băneşti, Baia de Criş, întreprinderea
să lupte împotriva oricăror de aprovizionare tehnico-ma-
forme de risipă sau abateri terială Simeria, Inspectoratul
de la disciplina de plan, con silvic, C.A.P. Beriu, Mărtineşti, In urmă cu cîţiva ani, să nu mai aibă coşmaruri cu urît la puii cloştei mele!
tractuală şi financiară. La re Romos, Batiz, Sîncrai, Densuş, vreo 12—14, în Orăştie, 'pe umbra nucilor lui Dobrean — La miliţie ! Anchete ^ Retrospectivă şi
alizarea obiectivelor politicii Unirea, Haţeg, Sîrbi, Şoimuş strada Pandurilor la nr. 1 a fost invocat spiritul de — La miliţie !
financiare contribuie hotărî- etc. s-au mutat Marin Antonie dreptate la două instanţe şi — La judecătorie!
tor aplicarea prevederilor pro Referitor la lucrările de in şi familia. La numărul 1 A chiar la organe superioa — La judecătorie! fofeaiis ică
iectului Legii finanţelor. vestiţii, sînt unităţi care nu pe strada sus-numită s-au re. Chestiune vitală umbra Dobrean s-a apucat să-şi * i perspectivă în
De asemenea, în proiect se acţionează cu destulă fermi împămîntenit Ion Dobrean asta! Dar „distracţia“ înce facă garaj. Antonie s-a a-
arată că băncilor Ie revine tate în vederea asigurării re şi familia. puse şi trebuia continuată. pucat să-şi facă dreptate. Cu
sarcina de a completa prin ducerii perioadei de imobili In prima zi de vecinătate Lui Ion Dobrean, împro o rangă a început să dărî- evoluţia divizionareior
credite necesarul planificat de zare a fondurilor prin scurta cei doi şi-ar ii spus: „Fii prietărit în 1945 de către me colţul garajului lui Do
fonduri al unităţilor econo rea duratei de execuţie a lu binevenit, vecine, pe strada . stat, i s-a părut că terenul brean, cică acesta l-a aşezat 9
mice, exercitînd un control crărilor. Exemple negative în Pandurilor, la numărul 1 !“. lui de pe Pandurilor 1 A cu o treime din lăţimea că Este remarcabil returul a- tru e clar: promovarea în văr, Ia data convorbirii noas
permanent asupra îndeplinirii acest sens sînt oferite de „Şi matale, vecine, pe stra n-ar fi în realitate cel scris rămizii pe terenul său. Do cestei echipe — nici un joc divizia B. tre, secţia nu avea nici un
indicatorilor de plan şl folosi I.A.S. Haţeg, Staţiunea experi da Pandurilor la numărul în actul de împroprieţărire brean a strîmbat cu cioca pierdut — dar el a fost in 4. După încercările repe leu In oasă, nu avea nici o
rii raţionale a mijloacelor ma mentală Geoagiu, Fabrica de 1 A“. nul jgheaburile de la casa suficient pentru aranjarea tat eşuate se pare că nu e minge, nu avea echipament
teriale şl băneşti pe care le conserve Haţeg. După bineţele in nici un lui Antonie. Şi pentru că echipei acolo unde mulţi su aşa de simplă realizarea lui. de vară-toamnă, nu era cla
au la dispoziţie. In lumina no La înlăturarea unor astfel iei prevestitoare de furtuni „represaliile" nu i s-au pă porteri o doresc: pe primul Enunţarea, da, e simplă. A- rificată situaţia antrenorului,
ilor prevederi, rolul creditului de neajunsuri o contribuţie Marin Antonie de la nr. 1 FOILETON rut de-ajuns i-a dărîmat şi loc şi apoi în divizia B. veţi asigurate condiţiile pen purtîndu-se încă discuţii cu
îi al dobînzilor va fi mai ac de seamă sînt chemate să şi Ion Dobrean de la nr. 1 gardul. „Te-nvăţ eu minte Scurta „radiografie" a cau tru îndeplinirea lui ? fostul antrenor Cricltolu. Este
tiv în economie, deoarece aducă şi organele bancare A şi-au făcut case. Marin vecine" — s-a oţărît Anto zelor pentru care şi în cam — Lotul a fost „curăţit". demn, referitor la acest ul
pentru unităţile economice ca care, prin controalele efec Antonie însă a comis fatala şi că diferenţa ar fi la ve nie şi s-a adresat miliţiei. pionatul trecut, ca şi în cele A plecat Silaghi, au fost tim caz, să notăm că în pre
re imobilizează o parte din tuate, au datoria să asigure greşeală de a amplasa fe cinul Antonie. Şi l-a dat în Din proprie iniţiativă Do precedente, Minerul Lupeni scoşi din lot ca necorespun lungita peregrinare a antre
mijloacele circulante şi care gospodărirea raţională a mij reastra de la cămară înspre judecată; o dată, de două brean a reparat gardul. nu reuşeşte să se desprindă zători Tugearu, Moşoni şi norilor, un om, un antrenor,
îşi pierd temporar capacitatea loacelor materiale şi băneşti curtea vecinului Dobrean. ori, la o instanţă, la două, „Pardon — a zis — cînd l-am de condiţia de permanentă a rămas vajnic credincios
stricat, îmi agăţasem haina
de plată sînt preconizate nor din unităţile economice, redu „Cum, s-a încruntat acesta, la cîte a putut ajunge. Cum pretendentă, o facem cu a- echipei, în postura de aştep
me de creditare restrictivă cerea cheltuielilor de produc- să fiu spionat în curtea avea şi el coşmaruri din cau într-o cracă de prun“. An jutorul antrenorului... interi Minerul Lupeni tare a conducătorului tehnio
mea de către vecin ?". Şi za ferestrei de la cămara tonie a cerut expert să sta mar Teodor Mihalache şi căruia să-l fie secund. Este
privirea lui Dobrean nu mai lui Antonie — l-a mai dat bilească paguba la jghea preşedintelui secţiei de fot Teodor Mihalache, fostul
buri. S-a stabilit: o sută şi
„FIECARE ECHIPA căuta pe vecinul Antonie în judecată şi pentru fe cîţiva lei. „N-a fost bun bal, Ioan Untea. Panitescu. Nu vom putea portar al echipei, omul cu
o singură legitimare în de
reastră. Teren în plus n-a
decît în unghi obtuz. Intr-o
1. Aşadar, aveţi mptive să
-zi i-a zis e -zici, vecine, obţinut de la Antonie ddf expertul, cer altă experti fiţi mulţumiţi de felul cum conta pe Mitu, dar am pro curs de peste 20 de ani.
CU PLANUL DEPĂŞIT“ e frumos ca fereastra du- acesta a fost obligat să as ză !“ — a sărit Antonie. Al aţi încheiat campionatul ? movat cîţiva tineri de la De la juniori în echipa întîi,
mitale să dea în curtea tupe „ochiul" din cămara. doilea expert a găsit de cu V-aţi realizat obiectivul ? Steaua (juniori), recomandaţi cu care a ajuns pînă în di
(Urmare din oaa. 1) pa lui Vasile Smeu, Nicolae mea ?“. Vecinul s-a făcut „Aşa, vecine dragă" — şi-a viinţă că pentru a îndrepta — Nu ne-am realizat obi de fostul nostru jucător Piu vizia A, de unde a revenit
un jgheab nu se merită să
cu ea pînă în „G" şi a ră
Covaci, llie Mihai, loan Preg, că plouă deşi pe cer nu era frecat Dobrean mîinile a dai mai mult de’14 lei. „Să ectivul şi de aceea nu putem Creiniceanu: Cristache — mas încă lîngă ea ca an
de montaj ale instalaţiilor a- Tudor Zlate sau de oricare nici un nor. Şi cu toate as plăcere. A mai fost însă un fie pedepsită fapta!" — s-a fi mulţumiţi. Meciul egal a- mijlocaş, Voicu — înaintaş, trenor de... refugiu. I-am u-
„Ne
mic episod înainte de asta:
furtuna.
tea,
începea
ferente acestor construcţii, altă echipă constaţi cu satis judecăm, vecine" — a con Dobrean n-a mai aşteptat „repliat“ Antonie şi stă casă cu Metalul Drobeta Turbatu — înaintaş, Serafim rat antrenorului Mihalache
pe motiv că acestea se pot facţie depăşiri constante de chis Ion Dobrean de la IA. sentinţa şi a închis din pro ruie cu tot dinadinsul ca Tr. Severin ne-a dat planul — fundaş. De asemenea, din să refacă acelaşi drum, ca
face şi mai tîrziu. plan. Fiecare echipă din ca Şi l-a dat în judecată să-şi prie iniţiativă fereastra lui vecinul să fie pus la po- peste cap. propria pepinieră am pro antrenor de astă-dată. A
2. In afară de acest meci,
- Realitatea a confirmat drul şantierului se prezintă preală. „Cauza“ încă nu e movat pe Munteanu — mij zîmbit şl ni s-a părut că
pe
ce alte cauze au făcut ca
că ideea este greşită - spu cu planul depăşit ! astupe fereastra. Instanţa Antonie, care dinafară, fapt soluţionată. Miliţia din echipa să nu-şi realizeze sco locaş şi Costici — înaintaş. i-ar surîde acest traseu. A
n-a fost de aceeaşi părere
pentru
Antonie...
l-a
nea la declanşarea iniţiati ...Şi pornind de aici, înre şi fereastra lui Antonie a Orăştie, Procuratura locală Cu acest lot întinerit — 8 primit sugestia visător, gîn-
vei Vasile Smeu, şeful echi gistrarea unor considerabile a- rămas maj departe către chemat în judecată. Şi pen şi Judecătoria Deva sînt în pul ? jucători sub 23 de ani — şi dindu-se probabil că ce fru
pei de instalaţii-încălziri. Şi vansuri la punerea în func tru că Antonie „l-a insul alertă. Un plutonier major — In plină campanie de prin condiţiile bune ce le mos ar fi să reajungă în di
primul efect al acestei optici ţiune şi darea în folosinţă a curtea lui Dobrean. In tat" în timp ce vecinul îi de miliţie face „normă în performantă, ca să spunem vom asigura ne vom putea vizia A ca antrenor al echi
se vede în faptul că în timp obiectivelor, o nouă optică în schimb, Antonie a început astupa fereastra a fost şi treagă" la cercetarea certu aşa, ni s-a dereglat linia de realiza obiectivul. pei pe care o slujeşte de
ce unele brigăzi îşi îndepli abordarea aspectelor legate să simtă teribil de grea po el chemat în judecată pen rilor dintre cei doi iar un apărare prin accidentarea ★ peste 20 de ani. Am supus
nesc planul cu 200 la sută, de investiţii şi un cadru pro vara umbrei pe care ramu tru insultă. „Turnirul" con procuror şi un judecător fundaşilor Polgar şi Rus, a- In relatările sale, preşe chestiunea şl preşedintelui
rile a doi nuci ai lui Do
tinuă cu înverşunare.
altele se află sub plan. pice de muncă intensă cu de la amintitele instituţii poi a lui Mitu — titulari ce dintele secţiei de fotbal Mi secţiei în dorinţa de a afla
Din acel moment în şan materializări la tot pasul în brean o lăsau pe casa lui. — Mă spionează ! s-au specializat în materie nu au putut fi înlocuiţi de nerul Lupeni a omis să ne
tier luase naştere iniţiativa fiecare colţ al şantierului. Noaptea în somn visa cum — Mă bîrfeşte pe unde de Dobrean contra Antonie rezerve cu aceeaşi valoare. vorbească despre fluctuaţia părerea sa despre o eventu
ală renunţare la căutările de
„fiecare echipă cu planul de Prin intermediul chemării, umbra creşte şi-l sufocă. poate! şi viceversa; başca alte De asemenea, indisciplina şi antrenorilor la această echi antrenori cu nume, acestea
păşit", scopul primordial al prin faptele lor, constructo N-a mai putut răbda. S-a a- — Scuipă după mine pe comisii de judecată angaja viaţa... nesportivă a antre pă, fluctuaţie din cauza că orientîndu-se spre lansarea
acesteia fiind corelarea pla rii de pe acest şantier de o- dresat instanţei. Aceasta a stradă ! te în acest „turnir" cu ju norului Băcuţ au influenţat reia Minerul nu are o con unui antrenor de renume.
nurilor de execuţie în aşa biective social-culturale îşi hotărît că nucii trebuie băr — Trînteşte poarta prea mătate de normă. Şi să-ţi în râu moralul echipei şi so stantă, o perspectivă evolu
fel încît fiecare echipă să aduc un aport preţios pentru bieriţi pe partea dinspre tare ! mai faci casă cu fereastra liditatea sufletească tocmai tivă, ca să nu mai vorbim „Ţinem să rămlnă antrenor
Mihalache, şl prin aceasta să
poată raporta îndeplinirea ca angajamentele luate în Antonie şi. Dobrean i-a băr — Cocoşul lui a cîntat pe spre vecin! în momentele finale, cînd că în acest „stil“ nu se des stabilizăm această problemă“,
planului. întrecere să devină certitudi bierit. N-a fost însă aşa de gardul meu! trebuia depus efortul deci făşoară o muncă susţinută ni s-a răspuns. Probabil nu
Efectul ? La ora actuală in ne şi simbol al înaltei lor dă simplu. Pentru ca Antonie — Şi pisica lui. s-a uitat ION CIOCLEI siv în asaltul vîrfului pira cu juniorii, cu generaţia de
diferent că e vorba de echi- ruiri şi competenţe în muncă. midei. mîine. De asemenea, trebuie mirea oficială s-a făcut şl
antrenorul Mihalache începe
3. Ce vizează pregătirea să revenim la faptul că in
noului sezon ? Ce obiectiv drumul reîntoarcerii spre
terlocutorul nostru a vorbit
«Bwiawgg SBSSSO vă propuneţi ? la viitor despre condiţiile ce performanţă. II dorim suc
ces 1
— Simplu. Obiectivul nos „vor fi asigurate“. Intr-ade N. STANCIU
Buna păstrare, gospodărirea rînd să înceapă însilozarea „Sfau ani de zile zaţiile s-au mai extins aici în pozite dispersate, înşiruite de
judicioasă, chibzuită a fondu cartofilor, cepei etc. ultimii ani, mai ales privind la bluming la Teiiuc — iată
lui de marfă este o obligaţie Dar cele văzute cu cîteva acoperişul, dar problema bu o extrem de sumară descrie
permanentă şi de cea mai ore mai tîrziu prin unităţi vin în phaie, dar se nei păstrări a produselor, a re a „depozitelor" filialei din
mare însemnătate pentru toţi în flagrantă contradicţie cu apărării lor contra distrugeri Hunedoara a I.C.R.A.
acei cărora le-a fost încredin depozitul. In cele mai multe 14 lor şi degradărilor nu este Cunoscînd „tabloul" lor ne 0 B M ttjr wJj H U Hei B * P xL» Em U n W KL, N MJa â ii U B » tí vUî r ts £• ţ» 0 R B rl vi 8 0 0 12 H Lj fi H H y HIS
ţată spre păstrare şi valorifi unităţi am întîlnit în vînzare vîncL. nici pe departe rezolvată. dăm uşor seama cum se păs
trează mărfurile în ele: făi
care o parte din , avuţia ob mere, vinete, ardei iute, roşii, Ceea ce înseamnă un semnal na, mălaiul, grisul, zahărul, (ediţia 1972-1973)
ştească, pentru noi toţi. Ni ardei gras etc., unele total 9 depozite de mărfuri, unul de alarmă pentru cei în a că orezul, băuturile, conservele
mănui nu-i este îngăduit ca necorespunzâtoare calitativ — de ambalaje şi o magazie de ror răspundere intră gestiona şi multe altele, cît se depre Etapa I 20 august Etapa a Vl-a — 8 octombrie Etapa a Xl-a — 15 noiembrie
prin atitudinea de indiferenţă ardeiul iute (la unitatea al că materiale aparţinînd — toate rea acestei mari valori mate ciază, cum sînt „respectate"
şi nepăsare să aducă pagube rei responsabil este Gheorghe — O.C.L. produse industriale riale. regulile igienice şi de curăţe C. S. M. — Steagul roşu; Sportul stud. — U.T.A.; Jiul — Sport club ; Steagul
şi atingeri dăunătoare fondului nie, cele referitoare la umidi Steaua — A.S. Armata; Uni F.C.. Argeş — Petrolul; Jiul — roşu — Universitatea Cv.;
de mărfuri şi produse, să stea tate, aerisire, ventilaţie... versitatea Craiova — Rapid; Dinamo ; Sport club — Farul U.T.A. — A.S. Armata;
cu mîinile încrucişate, invo- Prin urmare, „halta" pe ca U.T.A. —. F.C. Argeş; Farul C.F.R. — A.S. Armata ; Uni C.S.M. Reşiţa — Rapid; Pe
cînd „cauze obiective", în re mari cantităţi de produse — C.F.R.; Petrolul — Dina- versitatea Craiova — Univer trolul — Universitatea Cluj;
întrebuinţării, al consumului. Fenâil de marfă se gospodăreşte ce mi furnizori şi beneficiari, nu este club ; Universitatea Cluj — Reşiţa; Steagul roşu — Ra — Dinamo ; Sportul stud. —
timp ce anumite mărfuri se •alimentare o fac aici, între mo; Sportul stud. — Sport sitatea Cluj ; Steaua — C.S.M. Steaua — F.C. Argeş; C.F.R.
depreciază, ies din circuitul
Jiul.
deloc fericită. Se zice că nici
nu se vor pune la punct de pid. Farul.
Am încercat de curînd la Etapa a Il-a — 27 august
Hunedoara să surprindem cî- pozitele deoarece marfa tre Etapa a Vil-a — 15 octombrie Etapa a XH-a — 19 noiembrie
teva aspecte din depozite şi buie să stea aici puţin, în dru Dinamo — Universitatea
unităţi comerciale, aspecte ca siri colorete, im cu..... lie intenţii“ ! mul spre magazine şi cheltu Cv.; F.C. Argeş — Universi Jiul — C.F.R. ; Dinamo — Sportul stud. — Rapid; U-
re să permită celor în drept ielile cu întreţinerea depozi tatea Cluj ; Steagul roşu — Steagul roşu ; Sport club — niversitatea Cluj — C.S.M.
cîteva concluzii urmate de telor n-ar fi justificate. Dar Farul;' C.F.R. — Steaua; Steaua; A.S. Armata — F.C. Reşiţa ; F.C. Argeş — Jiul ;
Argeş ; Rapid — Petrolul;
A.S. Armata — Steagul roşu ;
se zice aşa de 10-15 ani şi
măsuri, privind întărirea spi procedeul rămîne acelaşi: Sport club — C.S.M. Reşiţa; Farul — Universitatea Cv.; Farul — U.T.A.; Universitatea
ritului de răspundere faţă de produsele alimentare staţio A.S. Armata — Sportul stud.; Universitatea Cluj — Sportul Cv. — Petrolul; Dinamo —
păstrarea şi gospodărirea fon nează — am văzut în ce con Jiul — Petrolul; Rapid — stud.; U.T.A. — C.S.M. Reşi Steaua; Sport club — C.F.R.
dului de marfă. Gheorghe) iar o parte din me Hunedoara, „trăiesc" de ani Depozite înşiruite diţii — foarte multă vreme U.T.A. ţa.
re chiar putrede. Cum se ex şi ani de zile — între timp la I.C.R.A., multe ajung în Etapa a XlII-a — 26 noiembrie
Una în depozsf, plică acest fenomen, din mo au mai fost aici şi unele in magazine gata depreciate, cu Etapa a IlI-a — 10 septembrie Etapa a VlII-a — 22 octombrie
ment ce marfa nu staţionea cendii ! — în nişte construcţii de Ea hEumîng impurităţi etc. Deci optica C.S.M. Reşiţa — Universita
ză în depozit, pleacă de aici cărora li se potriveşte cel mai faţă de depozite se cere C.S.M. — C.F.R.; U.T.A. — Petrolul — Farul; Rapid — tea Cv.; Rapid — A.S. Arma
alfa pe refea sortată ? Există o singură ex bine titulatura de improviza schimbată, în numele apărării Dinamo ; Petrolul — Sport Dinamo; C.F.R. — Universi ta ; Steagul roşu — Sport
plicaţie. Necunoaşterea nece ţii. Ea Teiiuc... şi feririi de distrugere a măr club; Sportul stud. — Stea tatea Cluj; Universitatea Cv. club; Dinamo — Universita
Fier de toate tipurile şi di
In depozitul mare al C.L.F. sarului, a cerinţelor de con mensiunile, lăzi în care cu o I ■ .. furilor alimentare. gul roşu; Farul — A.S. Ar — Jiul; U.T.A. — Sport club ; tea Cluj; Petrolul — Sportul
Hunedoara am fost de multe sum ale populaţiei şi funda Dacă referitor la prezenta mata ; Universitatea Craiova C.S.M. Reşiţa — A.S. Arma stud.; Jiul — Farul; C.F.R.
ori. Putem afirma că nicioda mentarea comenzilor pe aces vreme în urmă erau foi de rea depozitelor O.C.L. produ — F.C. Argeş; Universitatea ta ; Steaua — Sportul stud.; — F.C. Argeş; U.T.A. — Stea
sticlă întregi, acum sînt ţăn
tă nu l-am găsit atît de cu te cerinţe zilnice şi, apoi, păs dări (!), alte şi alte materiale se industriale ne-am folosit de Buna păstrare, gospodărirea Cluj — Rapid ; Steaua — Jiul. Steagul roşu — F.C. Argeş. ua.
rat şi bine pus la punct ca a- trarea mărfii în cele mai rele din variata gamă a unui cuvîntul „improvizat", acum, cu chibzuinţă a fondului de
cum. Marfă multă, dar frumos condiţii, în aşa-zisele magazii O.C.L. industrial zac aici în puşi în situaţia de a vorbi marfă, de orice profil ar fi Etapa a IV-a — 24 septembrie Etapa a IX-a — 5 noiembrie Etapa a XlV-a — 10 decembrie
aranjată, stivuită în lăzi care de mînă. Deci, dintr-un rău ploaie, în voia soartei. despre cele ale Filialei I.C.R.A. el, este unul şi acelaşi lucru Steaua — Universitatea
iau aproape în flux neîntre , derivă altul: neştiind, cu a- — Cam cît stă fierul afară Hunedoara sîntem în încurcă cu apărarea avuţiei obşteşti Rapid — Steaua; F.C. Ar Cluj; Jiul — Steagul roşu ; Universitatea Cluj — Stea
rupt drumul spre unităţile de proximaţie, desigur, cît e pu în ploaie ? întrebăm. tura de a nu găsi un sinonim de orice distrugere. Este o geş — Farul; A.S. Armata — Sportul stud. — Universitatea gul roşu ; Steaua — Petrolul;
desfacere. In mai multe locuri terea de vînzare silnică, şefii — Care, cum. Doi, trei ani. pe măsură. Pentru că — cu înaltă îndatorire cetăţenească, Universitatea Cluj; Jiul — Cv.; F.C. Argeş — Sport Farul — C.S.M. Reşiţa; Spor
se face sortarea produselor unităţilor comandă cantităţi După cum trece. Că de vîn- excepţia unuia —depozite nu ce ne priveşte pe noi toţi, de C.S.M. Reşiţa ; Steagul roşu — club ; A.S. Armata — Dina tul stud. — C.F.R.; Universi
pentru ca pe reţea să nu ple mari de produse care apoi se dut tot se vinde — ne răs li se poate zice. a întări necontenit bogăţia U.T.A.; Sportul stud. — Di mo ; C.F.R. — U.T.A.; Farul tatea Craiova — U.T.A.; F.C.
ce nimic nesortat. Pînă am depreciază în unităţi. Din a- punde Ioan Ene, şeful depo Spaţii necorespunzătoare, în naţională, imensele valori ma namo ; Sport club — Universi — Rapid; C.S.M. Reşiţa — Argeş — Rapid ; A.S. Armata
văzut depozitul au sosit cîte ceste cantităţi ceva reuşesc chiriate de la proprietari par teriale pe care le 'producem tatea Cv.; C.F.R. — Petrolul. Petrolul. — Jiul; Sport club — Dina
va maşini din ţară încărcate să strecoare în sacoşele gos zitului de fierărie. ticulari, depozite care de-abia şi de care ne bucurăm cu toţii. mo.
cu roşii, ardei, fructe, care podinelor (!), restul se aruncă S-o fi vînzînd, normal că oa se mai menţin pe verticală, în La Hunedoara am văzut că Etapa a V-a — 1 octombrie Etapa a X-a — 12 noiembrie
staţionează la depozit doar cî la gunoi... Dar toţi cu care menii trebuie să cumpere cînd care plouă, intră păsări, se mai sînt multe de făcut. In | Etapa a XV-a — 17 decembrie
teva minute şi pleacă pentru am stat de vorbă afişau bu au nevoie. Dar cum îl cum acest sens, factorii de răspun- 1 A.S. Armata — Universita F.C. Argeş — Sportul stud.;
a se descărca direct la uni nele lor intenţii de a păstra, pără, nu se gîndeşte nimeni? transportă cu spatele, de dere, atît cei pe plan local, tea Cv.; C.S.M. — Sportul Sport club — A.S. Armata; Petrolul — A.S. Armata;
tăţi. Inclusiv pregătirile — ’ îngriji, valorifica, gestiona cît Ca să nu mai vorbim de cele pozite de pe vremea cînd cît şi din Ministerul Comer stud.; Petrolul — Steagul ro Universitatea Cluj — Farul; C.F.R. — Universitatea Cv.;
curăţenie, dezinfecţii cu lap mai cu grijă fondul de mar lalte mari pierderi ce se în Hunedoara avea 10 000 de ţului Interior, au datoria de a şu ; Rapid — C.F.R.; Farul — Universitatea Craiova — Stea Rapid — Sport club; Dinamo
te de var etc. — pentru păs fă. Numai că intenţiile n-au registrează aici, la toate de locuitori (acum se apropie trece concret şi neîntîrziat la Steaua > U.T.A. — Jiul; Di ua ; Steagul roşu — C.F.R.; — Farul; Steagul roşu —
trarea legumelor şi zarzava pozitele, mai cu seamă la sti cu suburbiile, cu alte locali fapte I namo — F.C. Argeş; Univer Dinamo — C.S.M. Reşiţa; Pe Steaua; Jiul — Sportul stud.;
turilor peste iarnă sînt aproa încă corespondent concret în clărie, menaj, fierărie etc. tăţi pe care filiala I.C.R.A. le trolul — U.T.A.; Rapid — U.T.A. — Universitatea Cluj;
pe încheiate. urmi-rd ca în cu practică... Este adevărat că... Improvi aprovizionează, ia 100 000), de- GH. I. NEGREA sitatea Cluj >— Sport club. Jiul, C.S.M. Reşiţa — F.G. Argeş.