Page 53 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din toate fările, unifi-vă!
Lucrările primului Forum

Naţional al Pionierilor

La Breaza au avut loc re­ tional al Pionierilor înseamnă primul Forum National al Pio­
cent lucrările primului Forum pentru noi, pionierii din toa­ nierilor, ne angajăm, iubite to­
National al Pionierilor din te judeţele României socia­ varăşe secretar general,., că
România, manifestare la care liste — români, maghiari, ger­ vom mobiliza' pe toti copiii
au luat parte delegaţi ai or­ mani şi de alte naţionalităţi şă-şi îndeplinească exemplar
ganizaţiilor pioniereşti din — o tribună de dezbateri şi îndatoririle şcolare, să fie de­
întreaga tară. Intr-o atmosfe­ de adoptare a unor holărîri votaţi trup şi suflet poporului,
ră de puternic entuziasm, par­ care să ducă la îmbunătăţirea dovedind prin faptele lor de
ticipanţii au adoptat următoa­ continuă a activităţii pionie­ zi cu zi dragoste şi recunoş­
rea telegramă : reşti, la ridicarea vieţii orga­ tinţă fierbinte fată de părin­
nizaţiei noastre la, nivelul pe tele nostru drag, Partidul Co­
Tovarăşului care dumneavoastră îl doriţi, munist Român.
NICOLAE CEAUŞESCU la cel al aşteptărilor şi în­ Vom respecta neabătut în­
crederii întregului popor. datoririle pioniereşti, vom fi
Secretar general al Partidului
Această săptămînă a însem­ demni de titlul de pionier,
Comunist Român
nat pentru noi un adevărat transpunînd în viată, după
izvor de învăţăminte, contri­ cum dumneavoastră ne-aţi în­
In acest miez de vară, cînd drumat şi învăţat, principiile
& întregul nostru popor este an­ buind la lărgirea orizontului eticii şi echităţii socialiste.
nostru politic şi cultural, pre­
ANUL XXIV Nr. 5 475 MIERCURI 16 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI gajat, cu toate forţele în lup­ cum şi la cunoaşterea celor Vom munci tot mai mult şl
ta pentru înfăptuirea hotărîri-
lor Conferinţei Naţionale a mai interesante şi izbutite ex­ mai bine, ne vom organiza
perienţe din activitatea orga­ temeinic activitatea şi viata
partidului, noi, pionierii — nizaţiei noastre, dobîndite în pionierească, astfel încît să
delegaţi la primul Forum Na­ aplicarea preţioaselor indicaţii putem deveni schimbul demn
tional al Pionierilor din Româ­ ce le-am primit de la dum­ al părinţilor noştri, să dove­
VREMEA nia _ vă transmitem, în nu­ neavoastră cu prilejul celei dim prin fapte că sîntem fii
de-a Ii-a Conferinţe Naţiona­
mele celor două milioane de
le a organizaţiei noastre. credincioşi ai Partidului Co­
pionieri, mult stimate şi iubi­ Promitem că tot ce am în­ munist Român.
PENTRU 24 ORE te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, văţat şi tot ceea ce a fost mai Ne angajăm că vom merge
un fierbinte mesaj de recu­ frumos aici va găsi un puter­
Vreme frumoasă şi călduroa­ pe acest drum, ,,Tot înainte!".
să. cu cerul variabil, mal noştinţă pentru grija ce ne-o nic ecou în grupele, detaşa­
mult senin. Vlntul va sufla mentele şi unităţile noastre.
slab din est. Temperatura mi­ purtaţi. FORUMUL NAŢIONAL AL
nimă va fi cuprinsă Intre 14 şl Constituit din îndemnul In numele tuturor pionie­
16 grade, iar maxima va os­ dumneavoastră, Forumul Na­ rilor din tară, noi delegaţii la PIONIERILOR
cila Intre 28 şi 31 grade.
O cerinţă esenţială în faţa mecanizatorilor

FIECARE TRACTOR—FOLOSIT CU MAXIMUM DE

RANDAMENT LA EFECTUAREA ARĂTURILUR DE VARĂI

drarea însămîntărilor în epo­
încheierea campaniei de re­
Minerii Văii Jiului coltare a cerealelor păioase brazdă şi îngrăşăminte chimi­ ca optimă, din cauza lipsei de desfăşurării lucrărilor agrico­
le de sezon cînd, pînă la a-
ce sau organice, respectîn-
teren pregătit, a tărăgănării în
ceastă dată, nu s-a arat nici
prilejuieşte o serie de reflec­
du-se totodată parametrii de
ţii pentru toţi lucrătorii din a- calitate stabiliţi de către spe­ mod nepermis a arăturilor de 20 la sută din suprafaţa care
gricultură — cooperatori, me­ cialiştii din unităţi. A ignora vară. Aceasta denotă că nici a fost ocupată cu cereale pă­
şi-au asumat răspunderea canizatori, specialişti. Analize­ asemenea cerinţe înseamnă a consiliile intercooperatiste şi ioase? întrebarea vizează în
le ce se efectuează privind a-
nici conducerile S.M.A. nu a-
aceeaşi măsură şi conducerea
diminua cu bună ştiinţă posi­
portul fiecărui factor de pro­
rării unei baze temeinice re­
taga, unitate unde nu s-a tras
ducţie şi gradul de valorifi­ bilităţile de a obţine recolte cordă atenţia cuvenită asigu­ cooperativei agricole din Gîn-
cît mai mari de pe fiecare
coltei viitoare. Cîteva aspec­
încă nici o brazdă pe cele pe­
hectar.
care a" posibilităţilor de spo­
bătăliei cu timpul rire a recoltei constituie un Apare deci cît se poate de te sînt cît se poate de edifi­ ste 100 ha de pe care s-a
catoare în această privinţă.
strîns recolta (!). Restante a-
preţios izvor de învăţăminte
pentru modul cum se pregă­ firească necesitatea ca, prin Printre cooperativele agrico­ preciabile — de ordinul zeci­
eforturi conjugate, cooperato­
teşte producţia de grîu, orz şi rii şi mecanizatorii să asigure le cu restanţe îngrijorătoare lor de hectare — se constată
In vara acestui an, Valea minunaţi ai adîncului, n-au secară a anului viitor. Incon­ eliberarea grabnică a tuturor continuă să se afle unităţile de asemenea în cadrul coope­
Jiului a trecut prin anotimp renunţat la luptă, fiind me­ testabil, un rol de maximă suprafeţelor de pe care s-au deservite de către S.M.A. Că- rativelor agricole din Batiz,
fără prea multă zarvă. In a- reu încrezători în forţele importantă în tehnologia apli­ recoltat cerealele păioase şi lan. Orice argumente ar invo­
dîncul ei însă minerii au lor, în izbînda muncii lor. cată la culturile de cereale să manifeste deosebită răs­ ca directorul S.M.A., ing. Ioan Nădăştia de Jos, Bretea Strei,
încrustat în calea timpului Cifrele sînt o coordonată e- păioase îl ocupă condiţiile în pundere pentru folosirea cu Cotutiu, preşedinţii şi ingine­ Strei şi altele, unde o parte
un nou eveniment, trecut cu sentială a faptelor : Petru care se efectuează arăturile randament mqxim, ziua şi rii şefi din C.A.P. pentru a din suprafeţe mai sînt încă
majuscule în cartea de onoa­ Roman — 500 tone, Ilie Ni- după eliberarea terenului de noaptea, în schimburi pre­ „justifică" rămînerile în ur­ neeliberate de paie, iar şefii
atelierul
şef
echipă,
montorul
re a bazinului carbonifer, ca­ cula — 400 tone, Vasile Me- Lazâr In Cărăban mecanic al I.I.L. Orăştie, montează capetele rte verticale plantele premergătoare. Prac­ lungite şi pe două schimburi, mă, acestea nu pot acoperi
Lol.
Ioan
ucenicul
şi
re va dăinui ca o mărturie reută — 1150 tone, Dumi­ ale maşinilor (ie frezat. tica a demonstrat că sporuri a tractoarelor la efectuarea a- pierderile de producţie ce se secţiilor de mecanizare, pre­
a cutezanţei şi dăruirii. A tru Fulga — 300 tone, Iu- substanţiale de recoltă se ob­ răturilor de vară. Un aseme­ înregistrează ca urmare a în- şedinţii, brigadierii şi ingine­
intrat în vorbirea cotidiană liu Damian — 300 tone, Şte­ ţin atunci cînd ogoarele se nea deziderat nu-şi găseşte tîrzierii arăturilor. Preşedinte­ rii şefi nu se ocupă de orga­
expresia „onoarea colectivu­ fan Ghive — 1600 tone, Ion fac cît mai repede posibil du­ însă finalizare într-o serie de le C.A.P. Vîlcele, Teodora nizarea activităţii mecanizato-
lui", de parcă a existat în Miclea — 700 tone, Ion Ti­ pă seceriş, cînd odată cu a- cooperative agricole, îndeosebi Gruia, şi inginerul şef al uni­
limbajul Văii de cînd lumea. miş — 300 tone, Constantin ceastă lucrare de bază a so­ în unităţile unde se întîmpi- tăţii respective se pot oare
Nu există mină, sector, a- Zaharia — 2800 tone, Ves- 2000 tone laminate din oţeluri lului se administrează sub nă neajunsuri privind înca­ declara satisfăcuţi de stadiul (Continuare în pagina a 3-a)
bataj în care, în decurs de pasian Catană — 2500 tone,
cîteva luni, să nu se fi au­ Mihai Andesen — 1600 tone,
zit : „Ne-am angajat cu Petre Curtici — 2200 tone, aliate peste prevederi
atît", „Vom da atît“! Sînt Cristian Pompei — 700 tone uă biblioteci cu 10 441 vo­
imperative ale prezentului. şi mulţi alţii care au reali­ Spitalul rural din Baia de Criş lume, 4 cinematografe, 12
~RÎTffiUt nou de viaţă şi de zat plusuri substanţiale pes­ HUNEDOARA. Activitatea productivă rodnică ce se unităţi comerciale de des­
muncă al minerilor i-a con­ te angajamentul lunii iulie. desfăşoară în aceste zile premergătoare marii sărbători facere. 37 unităţi prestatoa­
dus la' aceste, angajamente Cifre şi fapte. Faptele — naţionale a poporului nostru, Ia laminorul de 800 mm re de servicii. Ea este deser­
foarte concrete, foarte lapi­ factori activi în această în­ din cadrul C.S. Hunedoara, este marcată de succese e cîte ori păşim pra­ cum 100 de ani, la în­ slujba celei mai de preţ bo­ vită zilnic de 53 autobuze,
dare asupra muncii, care în­ trecere, fapte de factură spe­ remarcabile. Macaragiii şi maneyranţii, laminatorii, gul unui spital o fa­ fiinţare, spitalul avea găţii a omului — sănătatea. pe acoperişurile caselor
corporează pasiunea, cute­ cială, concretizate în mii de toţi cei care conduc şi deservesc procesul tehnologic Dcem cu smerenie, pur- o cameră, cea de la sînt 387 antene de televi­
zanţa, dăruirea acestor oa­ tone de cărbune. Minerii, a- de „modelare" a lingourilor incandescente de oţeluri tincl in noi ginduri pline A stradă, un, medic, o soră, n ultimele două dece­ zoare şi 403 de radio, cei
meni ai adîncurilor. ceşti entuziaşti care Un la aliate, transformîndu-le în laminate de diferite forma­ de respect pentru munca de un intendent şi vreo 10-15 nii, ca peste tot în ţa­ mai mici cetăţeni ai comu­
ra noastră, şi în comu­
întrecere — cuvînt mate­ „Onoarea cuvîntului dat", se te şi tipodimensiuni, înscriu pe graficul întrecerii ci­ zi şi noapte a oamenilor paturi pentru bolnavi. Zeci na Baia de Criş a fost ţe­ nei învaţă primele poezii şi
rializat cotidian în fapte. află la izvorul acestor reali­ fre şi fapte semnificative. ce veghează şi apără viaţa, de ani la rînd a rămas la sută haina noului, moder- jocuri la trei grădiniţe se­
Putem vorbi cu îndreptăţită zări. Atunci cînd vorbesc, Despre hărnicia şi munca entuziastă a colectivului sănătatea semenilor lor. acest stadiu de dezvoltare, mdui, utilului şi frumoşii- zoniere, satele comunei sînt
mîndrie despre competiţie, cuvintele lor înfăţişează ade­ de la „800“ vorbesc înseşi depăşirile zilnice de plan Ştim că in saloanele sale, electrificate...
despre o semnificaţie omni­ vărul obiectiv, nemistificat, înregistrate de la începutul lunii acesteia, depăşiri ca­ intr-o linişte desăvîrşită, dar Odată cu creşterea comu­
prezentă a finişului. „Ştefan pentru că în meseria grea, re sint superioare celor obţinute în restul secţiilor de într-o incandescentă tensi­ nei, cu mutaţiile din viaţa
Ghive, de la mina Dîlja, şi-a dar nobilă, a eliberării căr­ laminoare ale combinatului hunedorean. In perioada une nervoasă, lupta cu materială şi spirituală a lo­
reînnoit angajamentul cu bunelui, adevărul este vital. care a trecut de la începutul anului muncitorii, tehni­ boala, cu moartea nu con­ UW VEAC DE cuitorilor ei s-a dezvoltat
1 500 tone cărbune" (5 iulie Mintea minerului se hrăneş­ cienii şi inginerii din această secţie au realizat şi li­ teneşte niciodată. De cele paralel şi spitalul, a crescut '
a.c.) j „La mina Paroşeni, te cu FAPTE şi cuvîntul lui vrat uzinelor constructoare de maşini şi utilaje din ta­ mai multe ori învingător înzestrarea lui cu cadre de
brigada lui Constantin Za- înseamnă acţiune, dăruire. ră peste prevederile de plan la zi mai mult de 2 000 este omul, viaţa este repu­ specialişti, cu aparatură şi
haria a depăşit angajamentul — întrecerea continuă pî­ tone laminate din oţeluri aliate. Dar sporul de produc­ să în drepturi, sănătatea utilaje moderne. Astăzi spi­
cu 2 800 tone cărbune“ (20 nă la 23 August, apoi pînă ţie nu s-a obţinut oricum ci în condiţiile reducerii con­ întregită, fericirea şi bucu­ PRESTIGIOASĂ EMITĂ talul dispune de 100 de pa­
iulie a.c.); „Marian Ciubăr, la 30 Decembrie şi în conti­ sumului de metal cu circa 0,4 kg de fiecare tonă de riile n-au limite... turi şi asigură condiţii opti­
de la Lonea, şi-a depăşit an­ nuare — ne-a spus Constan­ Cîte asemenea bucurii me de tratament pentru toţi
gajamentul cu 700 tone“ (25 tin Zaharia, de la Paroşeni. laminate şi îmbunătăţirii parametrilor calitativi. s-au perindat prin saloane­ cei internaţi. Dar, în primul
iulie a.c.). Peste 94 de bri­ Acelaşi gînd îl au şi mi­ Vorbind despre roadele bogate ale întrecerii lami- le modeste ale Spitalului fără altă aparatură ori mij­ lui. Comuna, cu peste 5100 rînd, dispune de un mă­
găzi din întreaga Vale a Ji- nerii din Lupeni, Petrila, A- natorilor trebuie subliniat aportul adus la sporirea rural din Baia de Criş de-a loace moderne. Dar şi în de locuitori, una dintre ce­ nunchi de medici înaintaţi,
iilui, angajate în competiţia ninoasa : „Drum deschis în­ producţiei şi productivităţii muncii de brigăzile maiştri­ lungul veacului său de exis­ condiţiile acestea minime, le mai mari din judeţ, în cu o înaltă conştiinţă şi răs­
cu timpul, au ridicat ştache­ trecerii socialiste...“. Şi pen­ lor Mihai Purţuc, Avram Petruşe şi Moise Romulus, de tenţă ? Nu le-a ţinut nimeni slujitorii săi au muncit cu curînd centru urban, şi-a pundere a menirii lor, pen­
tru că toate aceste fapte o evidenţă. Dar se poate a- multă dăruire, şi-au cîştigat schimbat din temelii înfă­ tru care toţi cei ce au tre­
ta depăşirilor de plan pe lu­ echipele conduse de Ion Burtică, Teodor Florea, Fran- firma cu certitudine că din întreaga recunoştinţă şi pre­
trebuie înmănuncheate sub ţişarea. Oamenii muncesc în cut prin mîinile lor le poar­
na iulie la mai mult de cisc Sieder şi multe alte formaţii de lucru. Rezultatele 1872, anul înfiinţării, şi pî­ ţuire a oamenilor. De aceea, mine, la pădure, în cinci
un singur gînd, minerii l-au nă astăzi, doctorii şi suro­ tă un profund respect şi o
22 000 tone cărbune. O ci­ bune obţinute lună de lună pe linia utilizării cu ran­ socotim că astăzi, în preaj­ cooperative agricole de pro­ adîncă mulţumire.
denumit simplu: „Acum ciî- rile ce-au lucrat în acest ma împlinirii a 100 de ani
fră. O cifră dincolo de care dament sporit a cuptoarelor, cajelor de laminare şi a spital au făcut — prin mun­ ducţie, cu o avere obştească Medicii Ioan Bădău. Ni­
bănuim neajunsuri, greutăţi vîntul înseamnă acţiune!“. celorlalte agregate şi instalaţii se înscriu în contextul ca lor — să străbată pînă de existenţă a spitalului, se de peste 6 000 000 lei, comu­ colae Florea, Costică Suciu,
Aşadar, şi de acum încolo, cuvine un gînd de respect, na are aproape 700 de elevi
şi necazuri minereşti, însă, preocupărilor majore ale întregului colectiv de lami- departe faima şi renumele
faptele au cuvîntul! de aleasă stimă pentru toţi în cele 8 şcoli generale, 50 S. CERBU
sub nici o formă şi nici­ natori pentru creşterea continuă cantitativă şi calita­ spitalului de ţară din aceas­ de cadre didactice, 8 me­ GH. I. NEGREA
odată minerii, aceşti oameni Dem. D. IONAŞCU tivă a producţiei şi sporirea eficienţei economice. tă comună, astăzi binecu­ acei ce şi-au pus isteţimea dici, 53 cadre medii sanita­
noscut peste tot. minţii şi puterea braţelor în re, 7 cămine culturale, do­ (Continuare in pag. a 3-a)
M
Procesul Forestier destoinic şi om de nădejde ■ ■ Flacăra olimpică
autoutilării U
N
De cum începi urcuşul de
în pas cu la Costeşti sau Blidaru spre din „aurul verde" al munţi­ in judeţul Hunedoara
lor.
Grădişte, munţii şi pădurile, Aşa face şi drujbistul şef C
cerinţele cît vezi cu ochii, îşi etalează de brigadă Stelian Negru cu
„aurul verde“ cu toate cara­ oamenii săi. In cinstea Con­ H
DEVA. Ultimele cifre tele izvorîte din rădăcinile ferinţei Naţionale a partidu­
care ilustrează intensifi­ brazilor, stejarilor, fagilor ca lui, acesta lichidase 4 parche­ E
carea procesului de au- şi cînd şi-ar trage seva din te ce au însumat o masă lem­
toutilare în întreprinde­ comoara tăinuită a dacilor. noasă de peste 12 000 mc, N '72
rile industriale din ju­ Aici, în inima munţilor stră­ îndeplinindu-şi astfel cu priso­
deţ sînt: 8 milioane juiţi de fruntea piscului Go- sinţă angajamentul luat. Prin
lei — volum de produc­ deanu, muncesc pe distanţa strădania sa cele patru par­ La orele 14,12, în ziua de
ţie industrială realizată ; de „zi lumină" la huc sau la chete lichidate au fost pre­ 15 august 1972, pentru prima
efect în reducerea im­ corhănitul buştenilor oameni date organelor silvice înainte dată în istoria sa, flacăra o-
portului planificat — pentru care ferăstrăul meca­ de termen fără nici un pre­ limpică a intrat în judeţul
220 000 lei; renunţări la nic reprezintă punctul de în­ judiciu. Hunedoara, prin „poarta" sim­
maşini şi utilaje de la gemănare între ei şi frumu­ — Cuvintele secretarului ge­ bolică de la limita cu jude­
alte întreprinderi, în seţea sălbatică a pădurii. nerai al partidului la înaltul ţul Alba, de la km 352.
valoare de peste 1,7 mi­ Şi tot aici există printre fo­ ca şi oamenii cu care lucrez. for al comuniştilor au găsit In prezenţa unei numeroa­
lioane lei. S-au obţinut restieri un anume gen de oa­ Sînt oameni unul şi unul, ca­ deplin ecou şi în sufletele se asistenţe - tineri din în­
în acelaşi timp econo­ meni care fac din munca lor re mînuiesc cu pricepere fe- noastre, spunea harnicul druj- treprinderile reprezentative ale
mii Ia preţul de cost de o permanentă chestiune de o- răstraiele mecanice, funicula- bist. Ştim ce atenţie deosebi­ economiei judeţului, turişti
400 000 lei. noare şi care, întregindu-şi e- rele, tractoarele. tă trebuie să acordăm valori­ români şi străini -, gardată
Rezultatele în direcţia forturile pentru a conferi trăi­ ...Şi începe să enumere oa­ ficării superioare a masei lem­ de un grup alegoric înfăţişînd
autoutilării sînt materia­ nicie la tot ce se întreprinde menii din diferite parchete. Pe noase, ştim cit de păgubitoa­ daci cu cunoscutul lor stin­
lizate în obţinerea a 467 în unitatea lor, constituie un unii îi cunoaştem, de alţii au­ re este exploatarea neraţiona­ dard de luptă, tineri şi tinere
| de repere noi la diverse exemplu demn de urmat. Un zisem. Pentru că în oricare lă a pădurilor. Noi vom ma­ costumate în straie tradiţiona­
j maşini, utilaje şi insta- astfel de om este şi şeful de parchet din munţii Orăştiei terializa exemplar sarcinile ce le şi naţionale, în şalopete şi
I laţii, precum şi în exe- brigadă Stelian Negru de la ar fi să ajungi ospitalitatea ne revin. In acest scop, ne echipament de sportivi, flacă­
: cutarea unui mare nu- U.E.I.L. Orăştie. Exemplu de şi faptele deosebite în muncă organizăm în aşa fel munca ra olimpică a trecut limita ju­
j măr de schimbări al pro- conştiinciozitate şi competenţă sînt reliefate cu pregnanţă. încît să asigurăm o exploata­ deţului nostru în acompania­
| filelor acestora. profesională, el realizează cu La Grădişte, de pildă, du- re corectă şi eficientă a fie­ mentul micilor trompetişti ai
La C. S. Hunedoara brigada sa productivităţi fizi­ cîndu-te să vizitezi vatra ce­ cărui parchet. fanfarei pionierilor din Orăş­
i s-au realizat 57 de o- ce zilnice cu 2 mc mai mari tăţii lui Decebal, forestierii te ...Dacă mergeţi în munţii tie. Torţa aprinsă din mina
j biective a căror valoa- decît cele planificate, aducîn- întîmpină ca pe-o veche cu­ Orăştiei şi nimeriţi pe Ia cunoscutului fotbalist Dumitru
j re se ridică la peste 3 du-şi o contribuţie de preţ la noştinţă şi-s gata oricînd să „Ceata", „Rudele", „Deluţ" Dinea, de la Metalurgistul Cu-
j milioane Iei, la minele bunul mers al unităţii. Nu­ povestească pasionant cum au sau în altă parte întrebaţi şi gir, a transmis flacăra primu­
; Teliuc şi Ghelar s-au mele lui este cunoscut şi a- văzut în „Valea Zăcătorii" un de Stelian Negru. Este un co­ lui schimb de ştafetă hunedo­
; confecţionat carcase din preciat ca şi faptele şi cali­ cerb cu nişte coarne... uite-a- munist de nădejde, un fores­ rean, în persoana tinerei atle­
j polietilenă pentru înlo­ tăţile sale de om înaintat al şa I" sau să arate unde au tier destoinic şi priceput, ca­ te Dorina Bistrean, compo­
cuirea pieselor de societăţii noastre socialiste. găsit „berbecii" cu care pro­ pabil oricînd să demonstreze nentă a echipei de tetratlon a
; schimb din metal la Se simte stingher să vor­ babil romanii au spart porţi­ prin fapte înalta conştiinţă ce Liceului „Aurel Vlaicu" Orăş­
; transportoare, la I.I.L. bească despre el şi brigada le cetăţii sau să-şi etaleze o deţine, spiritul său de res­ tie.
j Orăştie s-au executat sa. Cu greu îi smulgi cîteva fălnicia şi dîrzenia lor în mun­ ponsabilitate şi conştiinciozita­
printre altele 3 valţuri cuvinte... că... Mîinile lor de aur doar te în muncă. N. STANCIU
de virolat tablă în va­ - M-am obişnuit cu locu­ fasonează şi fac să se scurgă Fotografii de : V. ONOIU
loare de peste 600 000 rile acestea şi-mî sînt dragi spre vale adevărate torente I, COJOCARU Ceremonialul de primire şi găzduire de Ia Deva.
j tei. ________ (Continuare in pagina a 4-a) ■............. .........................................— " ■ ■ —I ■■ . - a