Page 55 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 55
EaMWMwwMWKmgmamwgmmaMMsi^WBggiBigngBBWBBBBwaBBMa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 475 © MIERCURI 16 AUGUST 1972
iflA^greadiHtlg.- faa^-iragggayffi*^ vmaaaaBmmmBmmEga
i vizuală e intr-un Fiecare tractor - CÂRTEA a SCENA a DISCUL ■ ECRANUL
cu maximum r
viu tu colectivul de muncă de randament Hyî „Mărturisirile unui EDITORIALE
Editura Biblioteca pentru toţi pune la îndemîna ci
(Urmare din Daa. 1) comisar de poliţie făcute titorilor săi două cărţi aparţinînd unor mari creatori
procurorului Republicii“ al literaturii noastre. Este vorba de „Versuri şi pro
rilor şi nu urmăresc ca zilnic ză“ aparţinînd lui I. E. Rădulescu, personalitate de
Cu colectivul de la Centra tîrziat cu atîtea minute de la din plusprodusul realizat în
la termoelectrică Mintia, cu muncă ?“ sau „Ştiţi ce înseam 14 ani. Azi, datoria noastră fiecare tractor să-şi realizeze prim rang a culturii româneşti din sec. XIX şi mult
norma stabilită la arături.
ritmul viu al muncii ce pulsea nă pentru muncitorul x din este să valorificăm toate re Deşi s-au dat indicaţii ca în Filmul lui Damiano Dami- nă de găselniţe proprii fil căutatul volum „La Medeleni“ de Ionel Teodoreanu.
ză în această uzină genera categoria a Vl-a, treapta a zervele de care dispunem pen fiecare unitate să se întoc ani, distins cu Medalia de melor de groază. :k
toare de lumină, poţi face cu 3-a, o absenţă nemotivată ?“ tru a livra o cantitate cit mai mească grafice de efectuare a aur (ex aequo) la Festivalul Titlul filmului comunică Din literatura universală sînt prezenţi în librării doi
noştinţă chiar de la intrarea la care se adaugă valoarea mare de energie electrică şi arăturilor, care să se finalize de la Moscova din 1971, es — nu neapărat prin lungi coloşi: L. N. Tolstoi cu „Anr.a Karenina“ şi V. Hugo
în întreprindere. Iţi dă aceas muncii pierdute. Folosim, cu la lin preţ de cost cît mai re ze exemplar, în raza de activi te o creaţie înfricoşătoare. mea sa — conţinutul pro- cu „Notre-Dame de Paris“. Despre „Anna Karenina",
tă posibilitate munca respon rezultate bune, gazeta de pe dus. Astfel vom reuşi să aco tate a S.M.A. Hunedoara se în- Acest epitet nu este ad hoc priu-zis, conţinut care este, criticul G. Ibrăileanu spunea în 1911 : „Nici un roman
sabilă a acelora care sînt in rete „Energeticianul" (respon perim, din veniturile proprii, tîlnesc uneori mari rămîneri în ales, ci e pur şi simplu de de fapt, confesiunea drama din literatura universală nu întruneşte atît de multe
vestiţi cu sarcina de a folosi sabil tehnicianul Ciprian Sîr- cheltuielile de producţie şi să urmă. Spre exemplu la C.A.P. neînlocuit. Putem spune de tică a creaţiei filmice, a clar- şi variate însuşiri...". Acelaşi lucru se poate afirma
cele mai eficace forme şi mij bu), gazeta satirică „Scurtcir restituim statului înainte de Nandru şi Izvoarele, pînâ ieri, spre acest film că e copleşi viziunii tragice, ce ajută e despre romanul Iui Hugo.
loace ale activităţii politico- cuitul“ şi gazeta „Tineretul termen fondurile investite!“. nu se începuseră arăturile, iar tor, palpitant şi tulburător. drept judecata dreaptă, dar
educative de masă în sprijinul fată în fată cu producţia“ Există la Termocentrala la C.A.P. Peştişu Mic, Peştişu Totul e adevărat. Dar a ocoli nu poate afla drumul de ie
producţiei. Ştii, aşadar, de (responsabil ing. Lucian Bi- Mintia un statornic dialog în Mare, Boj şi Răcăştie se lu epitetul care îi este mai pro şire din cercul diabolic.
cum ai păşit în uzină, cum ro). tre munca politico-educativă crează cu încetinitorul. Toam priu decît oricare, este de-a Ceea ce este mai grav e că
muncesc oamenii, cine se a- „Energeticianul", gazrii de şi colectivul de aici. De la na însă, la data începerii se dreptul imposibil. drumul acesta nici nu există Pentru melomani j Spectacol
flă în frunte, care e angaja spre care ne vorbea secretarul intrare un panou le îndeam mănatului, conducerile unită E vorba de confruntarea în condiţiile sociale contami
mentul lucit pentru acest an de partid, îşi face, prin acti nă : „Să acţionăm cu hotărîre ţilor agricole dau din colt în publicului cu realitatea con nate de compromisuri. Dar Cei ce îndrăgesc muzica ; Mîine, formaţia de
— cu etape de bilanţ —, cît vitatea ce o desfăşoară, o pentru traducerea în viată a colt pentru a fi ajutate cu cretă a societăţii italiene interogaţia patetică: pînă uşoară pot găsi în maga- ; muzică uşoară „Ficu-
şi cum s-a realizat, ce preocu simţită prezentă în viata co înflăcăratel chemări privind tractoare în vederea pregătirii contemporane. Această rea cînd, pînă unde mai poate zinele de specialitate dis- ! lus" a organizaţiei
pări au şi cum îşi fac datoria lectivului. Ancorată în pro realizarea actualului cincinal terenului. litate socială concretă este merge aşa ? rămîne linia cui cuprinzînd „Melodii de I U.T.C. din Odorheiul
acei ce-şi leagă munca şi nu blemele ce frămîntă uzina, în patru ani şi jumătate!", cheia succesului şi, bineîn ideatică consecventă a peli H. Mălineanu” în interpre- j Secuiesc prezintă spec
Continuă să ridice semne de
mele de acest tînăr dar presti gazeta îşi are un cuvînt greu un altul cheamă: „Tovarăşi, întrebare situaţiile existente la ţeles. metoda artistică cu culei. tarea Doinei Badea, Jean tacol la Lupeni. Consi
gios colos al energiei electri de spus în activitatea cotidi pentru ridicarea gradului de C.A.P. Sarmizegetusa, Clopoti- care Damiani investighează Filmul vorbeşte despre re Păunescu, Aurelian Andre- derăm că şi acesta se
ce. ană a întreprinderii. In preaj siguranţă în funcţionarea in va, Peşteana, Rîu de Mori, această realitate, examinînd ţeaua mafiotă şi despre ma escu, Anca Agemolu, Şte va bucura de succes ca
— Cunoscînd rolul impor ma lucrărilor Conferinţei Na stalaţiilor să avem permanent Romoşel, Vaidei, Romos, Piş- cu toate receptoarele sale fioţi, despre lupta onestită fan Bănică. şl celelalte prezentate
tant pe care agitaţia vizuală ţionale un articol cu titlul în atenţie...“. îndemnuri, che chinti şi altele unde mai tre existenta dinamică, legitatea ţii contra acestora. Dar tăi în cadrul judeţului.
îl are în munca politico-edu- „Şase ani în cifre şi fapte“, mări la muncă. Răspunsul îl buie arate suprafeţe cuprinse fenomenologiei acestei reali şul de critică socială a ope
cativă într-o colectivitate ca semnat de directorul I.E.C. De dau oamenii centralei termoe între 50-250 ha. tăţi. In pofida unei analize rei vizează nu numai orga
a noastră, comitetul de partid va, inginerul leronim Rusan, lectrice în fiecare zi. In Există un număr apreciabil încordate Damiani nu este nizaţia Mafia, ci întregul sis
s-a preocupat ca aceasta să prezenta o succintă dar con preajma Conferinţei Naţionale de tractoare care sînt dispo un naturalist, un supercon- tem de organizare a puterii
fie cît mai mult legată de cludentă retrospectivă a „Ste raportau : „Am realizat o pro nibile pentru efectuarea ară templativ, ci un realist au de stat italiene. In virtutea
spiecifirul de muncă al oame lei de pe Mureş“ şi a oame ducţie de energie electrică de turilor — principala lucrare tentic, purtînd pe li acestui fapt, mîinile însîn-
nilor, pentru a reaminti fie nilor ei; printr-un alt mate 2 035 000 000 kWh, în condiţii cu care sînt confruntaţi meca nieri povara responsabi gerate ale mafioţilor se îm
cărui membru al colectivului rial, secretarul comitetului de le reducerii consumului spe nizatorii în perioada actuală. lităţii unei arte filmi- pletesc, în semiobscuritatea
sarcinile ce le are de îndepli partid pe întreprindere făcea cific de combustibil convenţi Se impune însă ca directorii ce care imortalizează pe culiselor discrete, cu cele
nit. In această direcţie — ne cunoscut colectivului sarcinile onal cu 2 177 tone şi a con S.M.A., şefii secţiilor de me peliculă — cu o fidelitate ale înaltelor cercuri politice.
soune tovarăşul GheorgheDu- ce-i stau în fată şi căile prin sumului propriu tehnologic canizare, preşedinţii, brigadie documentaristică — prezentul Şi iată cum Mafia devine,
mitrache, secretarul comitetu care dezideratul major — de cu 31 276 000 kWh“. Acum în rii şi inginerii din C.A.P. să contradictoriu. astfel,' şi ea un factor poli
lui de partid pe întreprindere realizare. înainte de termen pragul aniversării zilei eli urmărească cu maximă exi Fiecare secvenţă a filmu tic important. Lucrurile pre
—• au fost amenajate panouri, a cincinalului — poate fi îm berării raportează : „Consu genţă folosirea la întreaga ca lui vine să sublinieze ideea zentate astfel ar fi identice
lozinci la fiecare loc de mun plinit, iar Ciprian Sîrbu sem mul specific de combustibil pacitate a tuturor mijloacelor că pentru Damiani e impor cu o simplă radiografie. Da
că, prin care oamenii sînt na un interviu cu unul dintre conventional l-am redus cu mecanice, numai astfel exis- tantă doar sugestivitatea fap- miani, însă, luminează si
mobilizaţi la realizarea sarci comuniştii întreprinderii care 0,5 grame/kWh fată de anga tînd garanţia că se va pregăti tologiei unde, fortificată de complicatul mecanism al cri
nilor ce ne stau în fată. lată, a avut cinstea să se numere jament, rezultînd o economie temeinic recolta anului urmă efectul specific al artei ci zei aparatului poliţienesc,
de pildă, cum glăsuieşte o printre delegaţii Ia marele de 4 000 tone combustibil con tor, că lucrătorii de pe ogoa nematografice, Damiani nu-şi mistuit de neîncredere, de
chemare de pe un panou din sfat al partidului. re sînt angajaţi cu toate e- propune să prezinte ceea ce suspiciuni.
sala maşinilor: „Reducerea Ancorată în actualitate, e- venţional". lorturile în realizarea preve întrece orice imaginaţie, ci Jocul lui Franco Nero şi
numai cu un gram de combusti diţia prezentă a gazetei de derilor cincinalului înainte de să înfăţişeze ceea ce este. Martin Balsam este de ne
bil conventional/kWh înseam perete vorbeşte despre adună LUCIA L1CIU termen. Damiani e artistul care tră uitat. Fără acesta n-ar fi
nă 5 000 tone combustibil con rile generale ale salariaţilor, ieşte cu maximă intensitate fost posibilă această peliculă „.... wmsxmm&KW crmfsjyemmmri:'
ventional, echivalent cu o adresîndu-se colectivului de adevărul mesajului său, ne- cu totul excepţională.
avînd nevoie, deci, de o pse-
producţie de energie electri muncă de a face din această udodramaturgie şocantă, pli Scenă din film
că suplimentară de 14 mili formă institutionalizată de con UN VEAC DE EXISTENTĂ AL. COVACI
oane kWh“. Un alt panou se ducere colectivă o dezbatere
adresează direct operatorilor vie, în care analiza reală, ini
şi electricienilor, făcîndu-i a- ţiativa, propunerile oamenilor (Urmare din pag. 1) tată, grijii şi dragostei cu
tenti ca, înainte de efectua să-şi găsească locul cuvenit. care mă înconjoară doctorii
rea oricărei manevre, în in Iată, de pildă, modalitatea prin Constantin Blăjan, Iuliana Costică Suciu şi Ioan Bă- Moi multa receptivitate
stalaţii, să analizeze temeinic care Constantin Moga, conta Sida, Marin Sida, surorile dău, surorile din secţie. Aşa
dacă ceea ce urmează să fa bil şef la I.E.C. Deva, a înţe şi asistentele Maria Ştefan, procedează cu toţi bolnavii
că e corect. Aceasta duce la les să abordeze problema Eugenia Bărăştean, Caroli- — spunea Juja Lăzăruţ.
evitarea manevrelor greşite. proiectului Legii finanţelor su — Am fost prin multe
na Florea, Ana Bold, Maria
Asemenea îndemnuri pot fi pus dezbaterii. Printr-un arti Bulzan, toţi ceilalţi medici spitale pentru a-mi trata fata de cerinţele populaţiei!
întîlnite la fiecare loc de col, de numai 15 rînduri, cu şi lucrători depun zi de zi boala de care sufăr — ară
muncă, bineînţeles cu speci titlul „Să restituim statului, şi noapte de noapte, de ani ta Irina Macuc, din Hune
ficul respectiv. Mai avem şi înainte de termen, banii in şi ani de zile, întreaga capa doara. Am fost adusă aici
alte forme mai simple, cu o vestiţi în C.T.E. Deva!“, se a- citate şi pricepere pentru a pe braţe, fiind anchilozată. Cu concursul larg al Comi fost duse la T.A.P.L. Hunedoa — Sînt de părere că exis rea că din cauza lipsei de tal
eficienţă bună. De exemplu, dresează colectivului: .........Prin aduce bucurii în sufletele Astăzi merg din nou pe pi tetului orăşenesc de partid şi ra şi nu au mai revenit. tenţa acestui grup sanitar în pă şi texuri comenzile cetă
pe panouri anume amenajate studiul tehnico-economic apro celor ajunşi la suferinţă şi cioarele mele. N-am să pot Consiliului popular orăşenesc Formaţia din care fac parte acest loc impropriu dovedeşte ţenilor erau refuzate.
se scrie cu creta imediat du bat pentru C.T.E. Deva—Min care le cer ajutorul. fi niciodată pe deplin recu Călan, în ziua de 10 august Ioan Lăscâu, Eugen Wolner, că organele sanitare nu sînt Constatări au făcut multe
pă săvîrşirea unei abateri : tia s-a prevăzut să se recupe ar pentru a le carac noscătoare acestor oameni a fost organizat un raid cu losif Sladek, Margareta Jurjiu destul de consecvente — opi echipele de control obştesc.
„Ştiţi că astăzi cutare a în- reze costul investiţiei totale teriza mai bine mun adevăraţi. cîteva echipe de control ob şi David Paraschivescu îşi e- na tovarăşul Ioan Lăscău. Fiecare ieşire a lor în unită
ca nobilă ce o depun — De mai multe ori am ştesc în acest oraş. Activita xercitâ mandatul în unităţile Preocupări susţinute pentru ţile de controlat se soldfează
D în numele vieţii şi sănătă fost internat la spitalul din tea echipelor respective per O.C.L. alimentara. Cu ocazia igienă, gospodărire şi bună a- cu propuneri de îmbunătăţire
:—i ţii oamenilor, să lăsăm oa Baia de Criş — ne-a spus mite concluzia că aici contro controlului din 10 august e- provizionare au sesizat mem a activităţii. Şi în Călan e ast
lul obştesc a reuşit să se a-
menii să-i caracterizeze. pensionarul Traian Micluţa, firme ca un eficient control al chipa consemna absenta de la brii echipei în colectivele ma fel organizat controlul obştesc
vînzare a cutiilor mici de
Spectacole le Geoagiu neavoastră“ . Acestea sînt spun că bolnavii se bucu maselor asupra tuturor dome gazinelor nr. 15 şi 96, eviden prin cele 50 de echipe îneît
din această comună. Pot să
— „Am încredere în dum
nu rămîne în afara sferei lor
niilor de activitate ale vieţii
ră de multă atenţie şi dra
de influenţă nici un domeniu
cuvintele care i se adresea
ză de mii de ori doctorului goste, grijă şi bunăvoinţă, sociale. Impreună cu echipele de control at vieţii de care depinde mai
Nicolae Florea, medic pri întreg acest colectiv de oa Dar iată echipele Ia lucru. buna servire a oamenilor, sa
DEVA. Formaţiile artistice ale Clubului sindicatelor meni merită cu prisosinţă Formaţia alcătuită din Radu
din Deva au prezentat două aplaudate spectacole fol mar, acestui om care aprin stima şi respectul nostru, al Paraschiv, Dominic Opritescu, obştesc în unităţi comerciale şi pres tisfacerea pretenţiilor lor la
o viaţă civilizată, materială
de mereu seînteia speranţei
clorice la Geoagiu, în cadrul staţiunii balneoclimateri în inima omului ajuns la tuturor. Otilia Toderescu şi Traian sau spirituală.
ce şi sanatoriului T.B.C. In faţa spectatorilor au evo necaz şi suferinţă. înduri asemănătoare Horvath a acţionat în unităţi tatoare de servicii din oraşul Căian Există, fără discuţie, şi aici
luat membrii formaţiei de dansuri ce au adus în sce — Spitalul centenar se la adresa spitalului ale alimentaţiei publice. La posibilităţi de a îmbunătăţi a-
nă spectaculoasele jocuri „Ţarina“, „Fecioreasca“ şi bucură de prestigiu şi sti centenar am consem bufetul „Locomotiva" din gară ceaştH activitate. Cîteva din
„Invîrtita". mă şi datorită acestui om G nat multe. Ele au fost ex a surprins lipsa totală de or pate şi haşe, a compoturilor ţiere care face cinste acestor tre ele sînt posibile, după o-
In continuare, soliştii Mariana Florescu, Nicu Rad şi care este medicul Nicolae primate de cooperatorul dine şi curăţenie, absenta pre la chioşcul de la cocserie. Mai colective. pinia tovarăşului Dionisie
Constantin Amiteteloaie au prezentat un frumos bu Florea, declara prof. Maria Ioan Birna şi minerul Cor paratelor de carne la vînza consemna neajunsul că pîinea In domeniul prestărilor de Muntean, preşedintele comite
chet de melodii populare. Momentele vesele au fost Lăzăruţ, din Baia de Criş. nel Neţac, din Ţebea, pen re. Prezent la constatare, in se aduce după ora 11, deşi servicii acţionează şi forma tului sindical de secţie la tur
susţinute de Ioan Boidan şi Elisabeta Richari. — Sînt văduva unui mi sionarul losif Tisu, din Ba spectorul comercial a aplicat pauza de masă e în jurul o- ţia compusă din tovarăşii Ste- nătoria 1 a uzinei Victoria,
rei 9,00. La unitatea 29 a a-
pe loc amenda cuvenită bar-
ner din Ţebea. Am 72 de ia de Criş şi mulţi alţii. Ne manei Elena Drăgoi. La cofe vut ocazia să constate că lian Muntean, Amos Boşca, printr-un interes mai profund
ani. Am fost internată de alăturăm gindurilor acestor tăria „Victoria", echipa a pro multe din neajunsurile sem Ioan Lăscoi, Alic Avram şi E- al conducerilor organizaţiilor
mai multe ori la spitalul oameni, multor altora care pus scoaterea de la vînzare nalate la controlul făcut an lena Ştefănescu. In 10 august şi întreprinderilor supuse con
din Baia de Criş, la secţia cunosc spitalul şi pe sluji a unor sticle de sirop de căp terior au fost înlăturate, dar au exercitat controlul în uni trolului fată de „semnalele"
condusă de dr. Costică Su- torii săi. pentru a exprima şuni cu termenul de garanţie şi faptul că în zahărul şi gri- tăţi ale cooperativei meşteşu echipelor.
ciu. Plecam spre spital cu uh sentiment de stimă şi depăşit. şul vrac se găsesc impurităţi găreşti Streiul. Constatările e- — Directorii de organizaţii
lacrimi în ochi, boala şi preţuire pentru oamenii în — La sfîrşitul lunii trecute pentru că nu se respectă in chipei nu-s deloc îmbucură comerciale din Hunedoara, ai
vîrsta nu-mi mai dădeau alb ai spitalului centenar, noi am mai făcut controale şi dicaţia de a acoperi lăzile din toare şi dovedesc că activita unor instituţii judeţene care
speranţe de viaţă. Dar în dedicaţi trup şi suflet ocro am consemnat lipsuri — ne care se serveşte. Echipa sem tea acestei cooperative tre au în subordine unităţi pe
totdeauna mă reîntorc li tirii vieţii şi sănătăţii, pen spune tovarăşul Dominic Opri nala necesitatea desfiinţării buie să stea mai mult în a- teritoriul Călanului dau rar
niştită, refăcută, cu speran tru toţi acei ce au slujit şi tescu — dar acum n-am mai grupului sanitar aflat în ma tentia organelor de resort din pe la Călan şi doar în fugă.
ţe noi. Aceasta numai da slujesc cu neobosită dărui putut verifica dacă s-a făcut gazia de ambalaje, cu comu U.J.C.M. Iată, de pildă, ce con Cînd să se mai ocupe şi de
torită modului cum sînt tra re acest nobil şi uman scop ! ■ ceva din cele ce am semnalat nicare directă în sala de ser stată la cetăţeanul losif Krasz- modul cum sînt tratate sesi
ka. In urma cu 2 ani acesta
deoarece procesele verbale au vire. a contractat cu cooperativa zările controlului obştesc ? Aş
nominaliza aici O.C.L. alimen
construirea unor dependinţe. tara şi industrial, T.A.P.L.
A plătit avans pentru aceas Hunedoara, O.J.T, şl U.J.C.M.
ta. In mai 1971 cooperativa a Deva, I. C. R. A. Hunedoara,
La acest pupitru de co- ' tul că in săpăturile precedente,
mandă din staţia centrali ca şi acum, monedele imperia turnat fundaţia pentru o bu I.R.U.C, Deva.
cătărie, iar în 1972 a făcut zi
zată de preparat betoane de le de bronz sau argint din tim durile. Atît. De fapt nici nu Printr-un procurist, O.C.L.
pul
(98—
Ulpius
Traianus
lui
la I.P.B. Deva se urmăreş MICII. SŞMt ANTICA iveală, se se ştie cum a fost încasat a- alimentara Hunedoara a re
ies
117)
frecvent
la
te întregul flux tehnologic. conturează înainte de încheie vansul căci cooperativa nu zolvat problema unei mai bu
Linii şi beculeţe colorate rea săpăturilor, presupunerea că întocmeşte contract decît la ne organizări a comerţului său
la
marchează în fiecare secun edificarea băilor de primul Micia a terminarea lucrării. Să fie oa în Călan. T.A.P.L. Hunedoara
dece
avut
în
loc
încă
dă circuitul agregatului pî niu al existenţei provinciei Da menii siguri că nu pot fi traşi nu are aşa ceva, sau dacă are,
nă ajunge produs finit. TAINELE cia. Ceramica găsită aici, eonstind la răspundere. Dar avansuri prin Călan nu l-a văzut ni
In exerciţiul funcţiunii — din vase de lut şi de sticlă, se încasează şi n-ar fi rău dacă meni.
tînărul operator Anton eşalonează şi ea din punct de Direcţia teritorială de control Organele sanitare ar trebui
Riedl, apreciat pentru pri vedere tipologic şi cronologic şi revizie ar intra puţin prin să se intereseze mai de a-
ro
ceperea şi conştiinciozita pe toată pe durata staţionării Mai scriptele acestei cooperative. proape în controalele lor de
manilor
dacic.
pamîntul
tea sa profesională. Cercetările arheologice între de bine s-au păstrat şi încăpe mult chiar, abundenţa cerami constatările pe care le fac pe
prinse in hotarul comunei Ve- rile adiacente bazinelor, con- cii, prezentă in toată clădirea, La restaurantul „Retezatul", linie de igienă echipele de
Foto: V. ONOIU ţel, judeţul Hunedoara, pe te stind din săli pentru practica pledează pentru o activitate ne de asemenea, au fost contrac control obştesc şi să aplice
renul in care cu mai bine de rea exerciţiilor fizice, holuri
optsprezece veacuri în urmă se pentru odihnă şi conversaţii, contenită şi efervescentă ce a tate nişte reparaţii cu coope sancţiuni acolo unde se do
ridicau castrul militar şi întin vestiare, coridoare de trecere durat vreme de peste un secol rativa Streiul. La ora 11 nu vedeşte atitudine refractară
sa aşezare civilă pe care in ctc. şi jumătate. In sprijinul înde fată de aceste constatări. De
a
scripţiile acelor vremuri o de O notă aparte o conferă nu lungatei in existenţe anului thermae-ior, se apucase încă nimeni de lu
stau
pinii
271
preajma
s-au
numesc noi Micia, importante concretizat mărul apreciabil al camerelor mărturie şi cărămizile ce poar cru. Aici echipa s-a izbit de altfel, acelaşi lucru trebuie
să-l facă toate organele cu
desco
şi
prin
in
cu
Artiştii amatori hunedoreni periri. an Săpăturile Muzeul efectuate istorie şi bazinelor Înzestrate încălzire o ca tă ştampilele onor formaţii mi se atitudinea refractară a maga drept de control şi de a apli
in
stalaţie
specială
de
zinerului Ceuţă. La cererea
despre
romane,
litare
care
de
de
acest
alte
informative,
al Republicii Socialiste Româ re in antichitate era denumită ştie au din staţionat surse Dacia pină unui muncitor de a i se da ca sancţiuni. Aşa vor contri
hypocaustum.
Procedeul
constă
că
in
judeţean
Hune-
şi
nia
Muzeul
aşezarea
la Festivalul folcloric doara-Deva, au ariei ca obiec in bazinului podelei un camerei sau în anul avea hotărîrii lui ca Aurelian o găleată, Ceuţă răspundea: bui mai mult la întărirea au
avut
pe
„pat“
a
torităţii controlului obştesc.
din
hotar
de
Dunărea
a
„Cumpără-ţi! “, iar echipei de
tiv
extin
de
delimitarea
cărămidă!
sub
dere mai mari din planul vastu stilpi de respectivă incit crea în nord-estic al imperiului. primele săpături, control obştesc i-n răspuns Felul cum a fost organizat
şi
cunoaşterea
părţi
unor
un
căperea
se
încă
de
la
cit
internaţional „Toporaşul de aur SS romane. edificiu al băilor (thcrmae) spaţiu liber metru avea înălţime. între fost sesizate factură romană că nu-i permite să-i controle şi cum acţionează controlul
care
aproxi
vasele
de
lui
ca
mativ
un
obştesc în Călan poate servi
ze magazia. Poate conducerea
fragmente
au
ce
Către
era
această
ex
de
şi
Cu toate că investigaţiile la rijat prin canale „pivniţă“ conducte di ramice dacice. Pe măsura grup cooperativei Streiul va găsi ca model tuturor organizaţi
cercetărilor,
tinderii
acest
ilor de masă şi obşteşti care
fier
curent
malul
situat
obiectiv
locale
Vestea că un ansamblu grafice, Inclusiv prelucrările ale lăutarilor Filimon Tranda acest al Mureşului, au pe început lut ars ce un provenea de aer cup de vase tipologic, sporeşte nume măsuri spre a-1 „stimula" pe se ocupă de orientarea în ac
binte
dintr-un
sting
acest magaziner, căci meri
ric
şi
îm
subliniind
folcloric hunedorean a fost muzicale şi coregrafice. fir şi Ioan Barcău, ca şi ale în urmă cu patru ani, datorită tor amplasat la extremitatea preună cu celelalte dovezi de tă. In orice caz, echipa a fă tivitate a acestor echipe.
ale
considerabile
invitat să participe la un Ansamblul folcloric hune taragotistului Pera Bulz. Cre dimensiunilor aripa dinspre vest clădirii. La băile de la Micia un pe aria Miciei, persistenţa cle cut propuneri pentru aceasta.
de
cuptoare
în
sistem
asigura
construcţiei,
etnicitate
festival internaţional de an dorean se înscrie la prima dem că aceşti maeştri, a- n-a fost cercetată exhaustiv nu călzirea prin procedeul menţio mentelor de acestor urme dacică. Controlînd unitatea de repa ION CIOCLEI
in
Surprinderea
vergură, cum este „Topora- categorie. El va prezenta în ceşti virtuoşi rapsozi popu mai în recenta campanie arheo nat aproape in toate încăperi tr-un mediu propriu roman cum raţii încălţăminte din oraşul (cu sprijinul corespondentului,
părţile
împreună
clă
şul de aur” ce se va desfă concurs o „Nuntă pădure- lari vor cuceri simpatia logică. scoase la cu iveală anterior, le cercetate, fapt că ce ele ne au permi sint thermae-Ie evocă încă un vechi, echipa făcea constata nostru voluntar IOAN MARCU,
să
afirmăm
te
fost
dirii
al
şura în prima parte a lunii nească" ale cărei frumuseţe şi spectatorilor polonezi ca şi a aripa de curînd studiată. însu construite in aşa fel Incit să aspect cotidiene multitudinii contacte inspector comercial)
localnicilor
lor
cu
ale
septembrie la Zakopane (R.P. inedit sînt unanim recunos membrilor juriului interna mează impresionanta suprafaţă poată fi utilizate şi în anotim romanii, în decursul cărora s-a
Polonă) ne-a umplut inimile cute. In cadrul ei şi apoi în ţional, aşa cum au cucerit-o de 19 000 m 2 , cifră record pen în purile reci ale anului. înfăptuit treptat dar ireversibil
o
construcţie
edificată
tru
spectacolele ce vor avea loc pe a noastră. Pentru că de- Aripa de vest a thermae-lor amplul proces al romanizării
de bucurie. E o dovadă e- antichitate. Din acest punct de se remarcă printr-un veritabil dacilor.
prin
to
Aspectul
băilor,
locventă a recunoaşterii una în oraşe ale Voievodatului săvîrşirea lasă aceleaşi ur vedere, neobişnuită mărimea sa o cu loca record sistem construirii încălzire. ase multitudinea impunător al referitoa
al
unui
tul
pentru
Cracovia, unde în afară de
Aici,
detaliilor
de
menea
nime a frumuseţii cîntecului nuntă vor mai fi prezentate me, aceeaşi impresie în ori litate care nu avea un rang un cuptor de mari dimensiuni re la construcţiile din antichita
cu
valoarea
şi dansului de pe meleaguri cîntece şi jocuri populare, ce simţire omenească. prea mare în ierarhia se urbană a (6X4 m) alimenta cu aer cald te, in asociere aduc noi date ma şi
Daciei
ea
situează
romane,
terialelor
ce
încăperi,
cinci
puţin
le noastre, păstrată nealtera vor evolua cunoscuţii dan Jocurile populare moţeşti, in categoria celor mai de sea nu mai din trei de camere şi do dovezi referitoare la unele ches
eonstind
tă în decursul timpurilor, a satori şi grupul vocal din momîrlăneşti şi cele de pe mă edificii de acest gen din uă bazine cu apă. Prin supra tiuni mai puţin cunoscute din
măiestriei artiştilor amatori, Dăbîca. valea Mureşului, în inter provincia nord-danubiană. faţa mare ce necesita să fie în istoria patriei noastre, fac ca
Micia
îa
Masivitatea
să
o
singură
colportori continui ai unor Despre specificul melodii pretarea dansatorilor din Dă rilor au făcut şi ca trăinicia zidu călzită de hypocaustum-ul din sursă vestigiile ca de un la punct central fie
al
termică,
întregul
com
privite
a-
tezaure spirituale inestima lor de pe valea Mureşului bîca, vor întregi un specta plex de construcţii să reziste ceastă aripă a clădirii, pînă în cercetărilor viitoare. Prin co
cu
săpăturilor
lucrări
şi
ajungă
bile. ca şi al celor ciobăneşti vor col pe care-1 dorim cu totii noianului la de noi ani într-o să excelentă stadiul actual al cercetărilor, se nexarea consolidare şi conservare a
strălucitor.
relevă a fi un unicat nu numai
pină
de
Festivalul de la Zakopane, vorbi prin viu grai soliştii stare de conservare. Deosebit in cadrul localităţilor antice din acestui obiectiv atit de com
spre deosebire de alte între Doina Todea, Elena Ghişe şi ★ de bine se păstrează, posedind judeţul Hunedoara ci şi din toa plex, valorosului fond al anti
de
jude
pu
cele
amănunţite
ceri europene, este singurul Drăgan Munteanu. Pline de Duminică, ansamblul fol realizare mai tehnică şi detalii de tă Dacia romană. Nu şi mai sistemul chităţilor Hunedoara pe i cuprinsul adău
ţin
funcţionali
ţului
se
va
interesant
este
în care formaţiile participan fior, adueîndu-ne aminte de cloric hunedorean va pre tate, marea majoritate a bazi de canale de aducţiune şi de ga încă un grup monumental ale
evacuare
te sînt împărţite în 3 cate susurul izvoarelor şi legă zenta un nou spectacol pe nelor şi vanelor pentru baie. vane. a apei din bazine şi cărui dimensiuni se armonizea
gorii : ansambluri care pre natul frunzei în adierea u- scena sălii „Arta“ din Deva. Atit vanele semicirculare cît şi ză cu valoarea sa documentar
istorică deosebită.
conferit,
au
zintă creaţia folclorică au şoară a vîntului sau zgudu Un spectacol care urmează bazinele in patrulatere iniţială aproa Pe Secţiunile trasate au propriu-zlsă,
lingă
clădirea
starea
pe
pere
ca
tentică, aşa cum se manifes ită de izbucnirea furtunii celor prezentate în localităţi ţii îngrijit căptuşiţi cu un strat un volum extrem de variat de Prof. LIVIU MĂRGHITAN
tă ea în lumea satului, în vor fi melodiile vestitului le Ghelar şi Şoimuş. de ciment vulcanic care le a- obiecte utilizate în timpul func Muzeul de Istorie al Republicii
parte stilizată şi stilizată du cimpoier Covan Cosma şi sigura impermeabilitatea. La fel ţionării thermae-lor. Prin fap Socialiste România Comunistul Ion Dat, de la sectorul Brădişor al I.M. Barza...
pă scheme şi desene core fluieraşulul Mihăilă Vulsan, M. BODEA în căutarea ascunselor comori. Foto : GII. IMPARAT