Page 57 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 57

Proletari din toate tarile, uniti-vă!

                                                                                                                                                                                                       Tehnologii moderne




                                                                                                                                                                                                                de lucru




                                                                                                                                                                                               Lucrătorii  Institutului  de   limitele  admise,  încă  în  fa­
                                                                                                                                                                                              proiectare  tehnologică  pen­  za  de  proiect,  la  ridicarea
                                                                                                                                                                                              tru  laminoare  din  Capitală   halelor  pentru  laminoarele
                                                                                                                                                                                              slnt  autorii  unor  tehnologii   de  la  Tîrgovişte,  s-a  econo-
                                                                                                                                                                                              moderne  de  lucru,  utiliza­  ipisit  o  cantitate  de  metal
                                                                                                                                                                                              te  cu  succes  In  cadrul  com­  din  care  se  poate  construi
                                                                                                                                                                                              binatelor  siderurgice  de  la   o  capacitate  de  circa  10  000
                                                                                                                                                                                              Galaţi,  Hunedoara  şi  Reşi­  mp.
                                                                                                                                                                                              ţa.  Astfel,  pe  baza  proiec­  Valorificarea  superioară  a
                                                                                                                                                                                              telor  elaborate  de  specia­  propriei  inteligenţe  tehnice
                                                                                                                                                                                              liştii  bucureşteni  în  mai   a  făcut  ca  în  prezent  pro­
                                                                                                                                                                                              multe  întreprinderi  din  ţa­  centul   tehnologiilor   de
                                                                                                                                                                                              ră  se  află  în  curs  de  mon­  concepţie  proprie,  elabora­
                                                                                                                                                                                              taj  aproximativ  20  000  tone   te  de  harnicul  colectiv  al
                                                                                                                                                                                              de  echipament  şl  utilaje   acestui  institut,  să  repre­
                                                                                                                                                                                              tehnologice. Folosind oţeluri   zinte  peste  80  la  sută  din
                                                                                                                                                                                              superioare  şl  reducînd  su­  totalul  tehnologiilor  utiliza­
                                                                                                                                                                                              prafeţele construite, pînă la  te în noile obiective.
                                            In cinsteazile[ de 213  şi




         a              celeic/e-a XXV-a aniversări a                                                                                                                                               Un destoinic răspîndifor

                                                                                                                                                                                                                 al cărnii
        0 însufleţitoare                                                                                        chem                                                                            rea  presei  cu  bucata  în  reţeaua  sătească  a  cooperaţiei
                                                                                                                                                                                                  VAŢA  DE  JOS.  Pe  plan  judeţean,  locul  I  la  vinza-
                                                                                                                                                                                                de  consum  ÎI  deţine  librăria  din  comuna  Vaţa  de  Jos.
                                                                                                                                                                                                Aici  se  vfnd  lunar  ziare  şi  reviste  în  valoare  de  peste
                                                                                                                                                                                                două mii de lei.
              colectivele de muncă hunedorene                                                                                                                                                   acum  au  fost  vîndute  în  valoare  de  peste  34  000  lei,
                                                                                                                                                                                                 In  ce  priveşte  cărţile,  de  la  începutul  anului  şi  pînă
                                                                                                                                                                                                planul fiind cu mult depăşit.
                                                                                                                                                                                                  Toate  acestea  se  datoresc  în  mare  parte  librarului
                                                                                                                                                                                                Avram  Miţiu,  un  comunist  energic  şl  plin  de  iniţia­
                                                                                                                                                                                                tivă,  care  se  străduieşte  să  popularizeze  şi  să  difuzeze
      Cincinalul în patru ani şi jumătate                                                                                          Circa  47  Ia  sută  din  cele  11  759  000  lei  producţie  marfă  obţinu­  cit  mai  multe  cărţi  în  rîndul  locuitorilor  comunei  şl
                                                                                                                                                                                                al  oamenilor  muncii  veniţi  pentru  odihnă  sau  trata­
                                                                                                                                                de
                                                                                                                                tă
                                                                                                                                                               revine
                                                                                                                                                                           confecţii
                                                                                                                                                                                  meta­
                                                                                                                                                                     cu
                                                                                                                                lice.   peste   prevederi   acestei  I.I.L.   Orăştie   remarcă   secţiei  rezultate   deosebite   ment în staţiunea Vaţa de Jos.
                                                                                                                                                      secţii
                                                                                                                                          cadrul
                                                                                                                                                           se
                                                                                                                                     Din
                                                                                                                                echipa   de   lăcătuşi   condusă   dc   Ghcorghe   Urltoiu,   pe   care   o   pre­                    I. COJOI
                                                                                                                                zentăm   confecţlonlnd   un   scrubcr   pentru   Uzina   de   aluminiu   Sla­                     corespondent
                                                                                                                                tina.
                                                                                                                                    Delta Dunării-                  După o noapte la Deva, flacăra olimpică
                                                                                                      Importante
        Iniţiativele muncitoreşti se materializează în fapte deosebite                                                            un loc irezistibil
                                                                                                       economii                                                      şi-a continuat drumul său spre Munchen
                                                                                                     de materiale                    de atracţie
          „Nici o maşină, nici un utilaj                                                           perseverenţă   pe   linia                                      Poate   cu   nostalgie,   dar   purtată  de  alergători,  apoi   celor  două  judeţe  şi  una­
                                                                                                     DEVA.  Acţionînd  cu
                                                                                                   obţinerii  unor  producţii      Delta Dunării se dovedeş­     cu   mîndrie,   ieri   dimineaţă   o   maşină-port-flacără   a   nim  Jocurilor  Olimpice.  Du­
           sub randamentul planificat,                                                             creşterii   productivităţii   te  nu  numai  un  punct  ire­  la  ora  7  ne-am  luat  rămas   parcurs  traseul,  primind  o-   feta  a  pornit  spre  Arad  şi
                                                                                                                                                                                                                        pă  scurtul  ceremonial,  şta­
                                                                                                   sporite  de  minereu,  a
                                                                                                                                 zistibil  de  atracţie,  dar  şi  o
                                                                                                                                                                                            vaţiile  a  mii  de  oameni  din
                                                                                                                                                                 bun  de  la  flacăra  olimpică,
                                                                                                                                                                                                                Gotha-
                                                                                                                                                                                                   Leşnic,
                                                                                                   muncii  şl  a  realizării     gazdă   ospitalieră   pentru    pe  care  am  găzduit-o  cu   Veţel,   Gurasada,  Ilia,  Tătărăşti,   Timişoara,  unde  a  înnoptat,
                                                                                                                                                                                                                        iar  azi  de  dimineaţă  a  tre­
                                                                                                                                                                                            tea,
                                                                                                                                                                 toată  bucuria  o  noapte  la
                                                                                                                                 numeroşi  turişti  din  ţară
                  nici un minut nelucrat                                        ifi                optime  a  tuturor  indica­   şi  de  peste  hotare.  Autori­  Deva. O zi, apoi o noapte  Burjuc,  Zam.  Primirea  en­  cut  frontiera,  pe  la  Stamo-
                                                                                                   torilor  de  plan,  colecti­
                                                                                                                                                                                                                        ra—Moraviţa,  în  R.S.F.  Iu­
                                                                                                                                                                 —
                                                                                                                                 tăţile  locale  s-au  străduit
                                                                                                                                                                     singurele  pifiă  acum  şi
                                                                                                   vul  Exploatării  miniere
                                                                                                                                                                                            niament  al  pionierilor  şi  e-
                                                                                                   Deva a acordat o Impor­       să  creeze  condiţii  cit  mai  a-   poate şi de-acum înainte  tuziastă  la  Ilia,  cu  un  ali­  goslavia.
            Din  căutări  intense  subor­  Bekeş,  secretarul  comitetului   din  secţiile  noastre  asigu-   tanţă  deosebită  şi  redu­  greabile  pentru  drumeţiile   —   mesajul  viu  al  flăcării,   levilor  şcolii  de  şoferi  de-a   A  trecut  flacăra  olimpică
          donate  dorinţei  de  a  contri­  de partid pe întreprindere:  rînd  o  încărcare  corespun­  cerii  continue  a  consu­  în  deltă.  Astfel,  la  dispo­  simbolul   celor   mai   înalte   lungul   şoselei,   a   subliniat   şi  nu  vom  uita  acest  eveni­
          bui  ferm  la  vasta  operă  de   .—  încă  din  anul  1971,  co­  zătoare  a  maşinilor.  In  acest   murilor   specifice   de   ziţia  turiştilor  se  află  acum   idealuri  de  pace  şi  prietenie   încă   o   dată   ospitalitatea   ment.   Sporlivii-purtători   vor
          edificare  a  societăţii  socia­  lectivul  întreprinderii  noas­  fel  indicele  de  utilizare  a   materiale.  Printr-o  or­  opt  hidrobuze  şi  o  navă  de   ale  tineretului  lumii,  a  tre­  populaţiei   judeţului   nostru,   avea  ca  amintire  torţele  şi
          liste  multilateral  dezvoltate,   tre  a  analizat  posibilitatea   fondului  de  timp  disponibil   ganizare   judicioasă   a   pasageri  însumînd  800  de   cut  prin  judeţul  nostru  şi  a   impresionînd   plăcut   organi­  maieurile   cu   însemnele
          în  primele  luni  ale  anului  în   încărcării  şi  utilizării  la  ma­  a  crescut  faţă  de  nivelul  pla­  muncii  în  abataje,  prin   locuri,  precum  şi  zeci  de   înnoptat  la  Deva.  Zeci  de   zatorii.  cercurilor   olimpice.   Ceilalţi
          cadrul  Întreprinderii  de  in­  ximum  a  capacităţilor  de   nificat  cu  4,9  la  sută  în  sec­  folosirea  cu  mai  mult   lotci  şi  alte  ambarcaţiuni.   mii  de  oameni  ai  muncii  au   La  limita  judeţelor  Hune­  vor   păstra   amintirea,   prin
          dustrie  locală  Orâştie  a  fost   producţie.  Pentru  acest  fapt,   ţiile de bază şi cu 14,1 la su­  discernămînt  a  materia­  Totodată,  s-a  extins  capaci­  salutat   acest   eveniment   de   doara  şi  Arad,  la  poarta  de   încărcătura   sa   semnificati­
          emisă  iniţiativa  „Nici  o  ma­  am  luat  măsuri  de  a  asigura   tă în secţiile auxiliare.  lelor,  harnicii  mineri  au   tatea  campingurilor  de  la   amploare   în   premieră   pe   ieşire   din   teritoriul  hune­  vă,  prin  caracterul  său  de
          şină,  nici  un  utilaj  sub  ran­  continuu  cu  comenzi  de  lu­  Rezultatele  obţinute  con­  obţinut  —  pe  perioada   Tulcea,  Murighiol  şi  Baba-   meleagurile   noastre,   mani-   dorean,  pe  ultimul  kilome­  premieră—unicat   pe   terito­
          damentul  planificat,  nici  un   cru  şi  forţă  de  muncă  cali­  firmă  deci  eficienta  măsuri­  care  a  trecut  din  acest   dag,  iar  unităţile de alimen­  festînd  cu  entuziasm  satis­  tru  ă  alergat  fostul  rugbist   riul  judeţului.  Cu  acest  pri­
          minut  nelucral".  Lansarea  a-   ficată  fiecare  maşină  şi  u-   lor  luate.  Colectivul  între­  an  —  economii,  la  lemn   taţie  publică  şi  popasurile   facţia  de  a  primi  şi  saluta   Erwin  Gregor,  care  a  pre­  lej,   oamenii   muncii   hune-
          cestei  însufleţitoare  iniţiati­  tilaj.  Numai  în  anul  acesta   prinderii  de  industrie  locală   de  mină,  în  cantitate  de   turistice  de  la  Tulcea,  Suli-   vrednicii  sportivi  ai  judeţu­  dat  focul  viu  decanului  de   doreni  au  transmis  mesajul
          ve  a  avut  la  bază  o  amplă   prin  eforturi  proprii  am  cali­  Orăştie  a  îndeplinit  şi  depă­  582  mc,  la  oţel  de  sfre-   na, Topologu, Horia, Maliuc,   lui,   care   au  avut  cinstea   vîrstă   al   sportivilor   ară­  lor   Jocurilor   Olimpice   de
          şi  atentă  analiză  a  posibili­  ficat  în  diferite  meserii  190   şit  planul  la  toţi  indicatorii,   dele  —  196  kg,  bile  de   şl  de  pe  alte  trasee  turisti­  de   a   purta   focul   nestins   deni,  losif  Şiclovan.  Cu  a-   la  München  —  26  august-
          tăţilor  reale  şi  a  scos  în   de  salariaţi,  iar  peste  200   pe  primele  7  luni  ale  anului   oţel  —  peste  17  tone,   ce  au  fost  modernizate.  Pe   adus de la Olimpia.                      8  septembrie  1972,  de  de­
          evidentă  mari  disponibilităţi   urmează  cursurile  de  califi­  obţinînd  peste  prevederi  o   cherestea — 83 mc ş.a.  braţul  Sulina,  în  apropierea                         cest  prilej,  tovarăşii  Mircea   plin  succes  în  lupta  sporti­
          tehnice  şi  umane  interne,   care.  Acest  lucru  ne-a  per­  producţie globală de 14 mi-  „Aceste   succese   —     localităţii  Crişan,  se  con­    Primul  schimb  al  ştafe­  Miron  şi  Ştefan  Baliţa,  vi­
          necesare  finalizării  cincina­  mis  să  extindem  schimbul                             ne  relata  tovarăşul  Ioan   struieşte  un  hotel-cabană,    tei,  la  plecarea  din  Deva,  a   cepreşedinţi   ai   C.J.E.F.S.   vă  şi  de  întărire  a  relaţii­
                                                                                                                                                                                             Hunedoara  şi,  respectiv,  A-
          lului  înainte  de  termen.  In   III  şi  să  generalizăm  schim­     M. FILCEA         Rusu,  secretarul  comi­      de  mare  capacitate,  cu  res­  aparţinut   renumitului   atlet   rad,  au  rostit  scurte  şi  sem­  lor  de  prietenie  dintre  toţi
                                                                                                                                                                                                                        tinerii lumii.
                                                                                                                                                                 Emil  Gale,  de  la  Corvinul
          acest  sens  edificatoare  sînt   bul  II,  ne-a  permis  să  reor­                      tetului  de  partid  al  E.M.   taurant,  bar  şi  bază  nauti­
                                                                                                   Deva  —  sînt  rodul  mun­    că  de  agrement,  iar  la  Mila   Hunedoara.  Pînă  la  ieşirea   nificative  saluturi  de  mesaj
          cuvintele tovarăşului losif  ganizăm întreaga activitate  (Continuare în pag. a 2-a)     cii..                         23  s-a  trecut  la  înfăptuirea   din Mintia, torţa a fost  adresate reciproc sportivilor           N. STANCIU
                                                                                                                                 planului   de   sistematizare
                                                                                                                                 care  va  transforma  aşezarea
                                                                                                                                 pescărească  într-o  pitoreas­
                                                                                                                                 că  localitate  cu  străzi-cana-
           Dialogul furnaliş-           Noi succese în cronica întrecerii                                                        le  navigabile,  cu  amenajări
                                                                                                                                 turistice  şi  unităţi  moderne
                                                                                                                                 de deservire.
             tilor continuă              @  MINTIA.  In  cinstea  zilei  de  23  August,  la   toarelor  Martin  de  mare  capacitate.  In  secţiile
                                       centrala  termoelectrică  Mintia-Deva  s-au  pro­  combinatului  hunedorean  s-au  aplicat  de  la  în­
            CĂLAN. La secţia fur­       dus  peste  prevederile  de  plan  de  la  începutul   ceputul  anului  60  de  inovaţii  şi  raţionalizări  cu
          nale  a  Uzinei  „Victoria“   anului  40  milioane  kWh  energie  electrică.  Prin   o eficienţă economică de peste 7 400 000 lei.
          din  Călan  „dialogul  în­    economisirea  a  peste  5100  tone  combustibil   ®  Constructorii  de  locuinţe  din  oraşele  Brad,
          trecerii"  între  schimbul    convenţional  şi  reducerea  consumului  tehnologic   Haţeg  şi  Lupeni  au  terminat  şi  predat  benefi   VREMEA
          I  şl  schimbul  III  cu­     de  energie  electrică,  colectivul  termocentralei  a   ciorilor  toate  apartamentele  planificate  pe  a
          noaşte  amplitudini  cres-    realizat 5 milioane lei economii.         cest  an.  In  localităţile  miniere  din  Valea  Jiului
          cînde  —  ne  informea­        ®  PETROŞANI.  Asigurînd  remorcarea  trenu­  fondul  locativ  s-a  îmbogăţit  de  la  începutul  a
          ză  Ionel  Hodorog,  se­      rilor  cu  tonaj  sporit  in  condiţiile  reducerii  con­  nului  şi  pînă  în  prezent  cu  alte  469  apartamen
          cretarul  comitetului  de     sumurilor  specifice,  mecanicii  şi  fochiştii  depou­  te noi care şi-au primit primii locatari.  PENTRU 24 ORE
          partid  al  uzinei.  Emil     lui  C.F.R.  Petroşani  au  economisit  de  la  începu­  ®  „AVICOLA“  MINTIA.  Colectivul  Intreprin   Vremea   va   fi   frumoasă   şi
          Wolner  şl  Traian  Pisor-    tul  anului  şi  pinâ  in  prezent  aproape  1  200  tone   derii  agricole  de  stat  „Avicola“  Mintia  a  reali   călduroasă,   cu   cerul   mal   mult
          ca  îşi  dispută  în  conti­  combustibil  convenţional.  Pe  această  cale  ei  au   zat  de  la  începutul  anului  peste  sarcinile  stabi   senin.   Vintul   va   sufla   slab   din
                                                                                                                                         Temperaturile
          nuare  cu  multă  bărbăţie    realizat  mai  mult  de  400  000  lei  economii,  fapt   lite  mai  mult  de  5  400  000  ouă  şi  însemnate   vest.   fi   cuprinse   între   14   minime
                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                 vor
                                                                                                                                                        17
          locul  I.  Numai  în  pri­    ce  se  reflectă  în  ieftinirea  preţului  de  cost  al   cantităţi  de  carne  de  pasăre.  Pentru  ca  produ   grade,   iar   maximele   între   30   şi
          mele  16  zile  ale  fier­    transporturilor.                          sele  să  ajungă  cit  mai  proaspete  la  consuma   33 grade.
          bintelui  august  cei  doi     @  HUNEDOARA.  O  economie  anuală  de  a-   tori,  conducerea  întreprinderii  a  înfiinţat  in  mai   PENTRU URMĂTOARELE
          au  produs  peste  plan       proape  100  000  lei  se  obţine  la  oţelâria  Martin   multe  oraşe  şi  centre  industriale  ale  judeţului
          mai  mult  de  60  tone       nr.  2  de  la  C.S.H.  ca  rezultat  al  aplicării  inova­  14  unităţi  de  desfacere.  întreprinderea  a  vindut   DOUA ZILE
          fontă.  Wolner,  38  şi       ţiei  concepută  şi  realizată  de  maiştrii  Damnase   pînă  acum  populaţiei  prin  reţeaua  comercială   Vreme   călduroasă,   cu   cerul
          Pisorca 26 tone.              Bencâu  şi  Ladislau  Palcău,  privind  executarea   proprie  peste  4,5  milioane  ouă  şi  mai  mult  de   schimbător.   La   sfîrşitul   inter­
                                        unui canal colector de praf sub grătarele cup­  300 tone carne de pasăre.                valului   sînt   posibile   ploi   slabe.
                                                                                                                                 Vîntul   va   sufla   slab   din   vest.
                                                                                                                                 Temperatura   —   în   uşoară   scă­
                                                                                                                                 dere.                               Ieri dimineaţă, după co a poposit o noapte la Deva, flacăra olimpică a pornit mai depar­
                                                                                                                                                                 te, spre Mdnchen.
                                                                                                                                Pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole:
             ZILE
             LA CEA MAI ÎNALTA
           TENSIUNE A ANGAJĂRII                                                                                                        Mecanismele din dotare, întregul potenţial de muncă
           Pe  vastul  şantier  de  înăl­  din  echipa  lui  Cornel  Milian
         ţare  a  gigantului  siderurgic,   au  urcat  pe  trupul  furnalu­
         bravii  constructori  hunedo-   lui  şi  au  început  lucrările  de                                                                          al cooperatorilor să (ie folosite din plin
         reni  lucrează  de  dimineaţa   remontare  a  ultimei  părţi  a
         pînă  seara,  spaţiul  muncii   instalaţiei  de  insuflat  aer
         găzduieşte,  zilnic,  o  adevă­  cald.  Harnicii  montori  Ioan
         rată  stupină  umană.  Se  pe­  Teiszler  şi  Ioan  Feier,  ală­
         trec  aici,  permanent,  arderi   turi  de  colegii  lor  de  echi­                                                      Marţi  am  vizitat  cooperati­                                                          de  grîu,  la  Josani  încă  nu  am
         interne  umane,  dăruiri  în   pă,  reuşiseră  deja  pînă  la  ora                                                     vele  agricole  de  pe  Valea         ® Mecanizatorii în plină campanie          fac      început  treieratul.  Din  planul
         muncă  tulburătoare.  Deşi,  în   prînzului  să  execute  o  mare                                                      Nandrului.  Mai  întii  ne-am  o-                                                         de  89  ha  cît  avem  de  arat  am
         diverse  puncte  ale  şantieru­  parte  din  aceste  lucrări.  In                                                      prit  la  consiliul  popular.  îm­  treabă de... getaxuri                                 făcut  vreo  30.  Cu  furajele
         lui  mai  există  păienjenişuri   acelaşi  timp,  montorii  au                                                         preună  cu  contabila,  Maria                                                             stăm  bine.  Mai  avem  de  cosit
         de schele, iar unele construc­  continuat  să  lucreze  intens                                                         Răducan,  care  înlocuieşte  pe       ® Brigadierul de cimp dirijează tractoa­            vreo  20  ha  de  fîn  şi  o  să  în­
         ţii   sînt   încă   „abstracte",   la  traseele  de  acţionare  a                                                      secretarul  comitetului  execu­                                                           cepem  în  zilele  care  urmează
         le-am  privit  —  la  îndemnul   complexelor  instalaţii  de  pe                                                       tiv,  încercăm  să  trecem  în  re­  rele să are într-un lan cu porumb !                  şi  transportatul  lor  la  adă­
         constructorilor  —  cu  gîndul   furnal.                                                                               vistă  activităţile  de  sezon  ca­                                                       postul de animale.
         la  înlîia  ardere  a  colosului,   Lăcâtuşii-montori  Grigore                                                         re  ar  trebui  să  se  desfăşoare                                                          Optimismul  preşedintelui  nu
         şi  ele  ne-au  apărut  limpezi,   Feier  şi  Eusebio  Andriciuc                                                       în  cooperativele  agricole  din                                                          este  justificat.  Spunem  aceas­
         într-o  armonie  arhitectonică   din  echipa  condusă  de  Fran-                                                       această  parte  a  locului.  Tova­  ra  persoană  competentă  pre­  dintele  cooperativei  agricole,.   ta  întrucît  la  C.A.P.  Peştişu
         desăvîrşită  De  fapt,  imagi­  cisc  Banto,  împreună  cu                                                             răşa  Râducanu  nu  ne-a  putut   zentă  în  unitate  de  la  care   Ştirban  Adalbert.  Aici  n-am   Mic  lucrările  se  desfăşoară  la
                                                                                                                                                              speram  să  obţinem  relaţiile
         nile  întîlnite  în  aceste  zile   maistrul  Emil  Puţureanu,  au                                                     da  nici  o  relaţie.  Ne-a  infor­                         găsit  în  cîmp  nici  urmă  de   voia  întîmplării.  La  brigada
         pe  şantier  au  o  viaţă  scur­  atacat  ieri  una  din  cele  mai                                                    mat  în  schimb  că  la  C.A.P.   dorite era şeful secţiei S.M.A.,   tractor.  Preşedintele  coopera­  Josani  mai  sînt  de  balotat  paie
         tă,  se  schimbă  de  la  o  cli­  importante   lucrări   de   la                                                      Peştişu  Mic  magazia  de  cerea­  Mihai  Nădăşan.  Nici  dumnea­  tivei,  care  era  ocupat  cu  re­  de  pe  mai  mult  de  12  ha  de
         pă  la  alta,  îndreptîndu-se   cocs  mărunt  —  ridicarea  u-                                                         le  e  sigilată,  pentru  că  s-a   lui  nu  ne-a  putut  spune  de  ce   zolvarea  unor  probleme  per­  teren,  tot  aici  mai  este  de  a-
         vertiginos  spre  cea  finală,   nuia  din  cele  două  ansam- 1                                                       depozitat  grîu  neeîntărit.  Am   nu  funcţionează  batoza.  Ne-a   sonale,  ne-a  relatat  că  la  bri­  dunat  în  căpiţe  şi  de  treierat
         unică,  în  care  va  apare  şi   ble  ale  instalaţiei,  la  cota                                                     încercat  să  pătrundem  în  sfe­  informat  în  schimb  că  în  raza   gada  din  Josani  nu  ştie  să  se   mazărea  de  pe  5  ha  care  s-a
         culoarea  primului  clocot  de   8 600 mm, pe cadrele de sus­                                                          ra activităţii membrilor coope­  cooperativei  agricole  de  la   fi  repartizat  în  ziua  respectivă   cosit  de  mai  bine  de  o  săptă-
         fontă. Mînuitorii acestui „pe­  ţinere  existente.  In  paralel                                                        ratori  de  la  Peştişu  Mic.  N-am   Peştişu  Mic  sînt  repartizate   vreun  tractor.  „Toate  sînt  tri­  mînă.  Furajele,  deşi  sînt  co­
          nel“  uriaş  al  devotamentu­  cu  aceasta  s-au  executat  lu­                                                       găsit  nici  un  membru  al  con­  pentru  arătuii  2  tractoare  cu   mise  la  brigada  Almaşu  Mic   site  demult,  numai  2  coope­
         lui  şi  abnegaţiei  muncito­  crările  de  pregătire  pentru                                                          siliului  de  conducere  de  la   plug  la  brigada  Josani,  2  la   —  a  afirmat  interlocutorul  —   ratori  au  început  transportul
          reşti  sîni  constructorii,  care   ridicarea  celui  de-al  doilea   In   ultimii   doi   ani   de   activitate,   rectificatorul   Tiberiu   Zsok,   de   care  să  putem  lua  relaţii.  Am   brigada  Almaş  pentru  balotat   unde  sînt  mai  multe  lucrări   lor  la  adăposturile  de  animale.
                                                                                                                                aflat  însă  de  la  un  cooperator
                                                                                                                                                              şi  transportat  paie.  „Şi  la
          cuceresc  ceas  de  ceas  noi   ansamblu.                   la   Şantierul   cnergo-reparaţii   din   Deva,   a   obţinut   rezultate   deo­                                      de  făcut.  Cel  puţin  aşa  ştiu   Arăturile  pe  care  le  fac  trac­
          cote  pe  înălţimea  şi  profun­     MARIN NEGOIJA          sebite   in   muncă   nelipsind   din   „plutonul“   fruntaşilor.   Tiberiu   că  ar  mai  fi  de  treierat  apro­  C.A.P.  Nandru  am  trimis  2   eu".  toriştii  nu  sînt  de  calitate.
                                                                                                                                ximativ  3  stoguri  de  grîu.
          zimea  marelui  obiectiv  side­                             Zsok   este   hotărît   să   obţină   şi   In   viitor   titlul   de   fruntaş   printr-o   Răspunsul  la  întrebarea  de  ce   tractoare  să  are"  —  a  afirmat   —  Ce s-a făcut la brigada   Asta peritru că mecanizatorii
                                                                      muncă perseverentă, asiduă.
                                                                                                                                                              şeful de secţie.
          rurgic.                                                                                           Foto : V. ONOIU     nu  se  treieră  griul  n-am  a-                            Peştişu Mic şi Josani ?                   N. PANAITESCU
           Ieri, dimineaţa, montorii  (Continuare în pagina a 2-a)                                                                                                Am pornit spre brigada din   —  La Peştişu Mic am mai
                                                                                                                                vut de Ia clne-1 primi. Singu-   Josani unde locuieşte preşe­  avea de treierat cîteva stoguri  (Continuare în pag. a 2-a)
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62