Page 57 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 57
Proletari din toate tarile, uniti-vă!
Tehnologii moderne
de lucru
Lucrătorii Institutului de limitele admise, încă în fa
proiectare tehnologică pen za de proiect, la ridicarea
tru laminoare din Capitală halelor pentru laminoarele
slnt autorii unor tehnologii de la Tîrgovişte, s-a econo-
moderne de lucru, utiliza ipisit o cantitate de metal
te cu succes In cadrul com din care se poate construi
binatelor siderurgice de la o capacitate de circa 10 000
Galaţi, Hunedoara şi Reşi mp.
ţa. Astfel, pe baza proiec Valorificarea superioară a
telor elaborate de specia propriei inteligenţe tehnice
liştii bucureşteni în mai a făcut ca în prezent pro
multe întreprinderi din ţa centul tehnologiilor de
ră se află în curs de mon concepţie proprie, elabora
taj aproximativ 20 000 tone te de harnicul colectiv al
de echipament şl utilaje acestui institut, să repre
tehnologice. Folosind oţeluri zinte peste 80 la sută din
superioare şl reducînd su totalul tehnologiilor utiliza
prafeţele construite, pînă la te în noile obiective.
In cinsteazile[ de 213 şi
a celeic/e-a XXV-a aniversări a Un destoinic răspîndifor
al cărnii
0 însufleţitoare chem rea presei cu bucata în reţeaua sătească a cooperaţiei
VAŢA DE JOS. Pe plan judeţean, locul I la vinza-
de consum ÎI deţine librăria din comuna Vaţa de Jos.
Aici se vfnd lunar ziare şi reviste în valoare de peste
două mii de lei.
colectivele de muncă hunedorene acum au fost vîndute în valoare de peste 34 000 lei,
In ce priveşte cărţile, de la începutul anului şi pînă
planul fiind cu mult depăşit.
Toate acestea se datoresc în mare parte librarului
Avram Miţiu, un comunist energic şl plin de iniţia
tivă, care se străduieşte să popularizeze şi să difuzeze
Cincinalul în patru ani şi jumătate Circa 47 Ia sută din cele 11 759 000 lei producţie marfă obţinu cit mai multe cărţi în rîndul locuitorilor comunei şl
al oamenilor muncii veniţi pentru odihnă sau trata
de
tă
revine
confecţii
meta
cu
lice. peste prevederi acestei I.I.L. Orăştie remarcă secţiei rezultate deosebite ment în staţiunea Vaţa de Jos.
secţii
cadrul
se
Din
echipa de lăcătuşi condusă dc Ghcorghe Urltoiu, pe care o pre I. COJOI
zentăm confecţlonlnd un scrubcr pentru Uzina de aluminiu Sla corespondent
tina.
Delta Dunării- După o noapte la Deva, flacăra olimpică
Importante
Iniţiativele muncitoreşti se materializează în fapte deosebite un loc irezistibil
economii şi-a continuat drumul său spre Munchen
de materiale de atracţie
„Nici o maşină, nici un utilaj perseverenţă pe linia Poate cu nostalgie, dar purtată de alergători, apoi celor două judeţe şi una
DEVA. Acţionînd cu
obţinerii unor producţii Delta Dunării se dovedeş cu mîndrie, ieri dimineaţă o maşină-port-flacără a nim Jocurilor Olimpice. Du
sub randamentul planificat, creşterii productivităţii te nu numai un punct ire la ora 7 ne-am luat rămas parcurs traseul, primind o- feta a pornit spre Arad şi
pă scurtul ceremonial, şta
sporite de minereu, a
zistibil de atracţie, dar şi o
vaţiile a mii de oameni din
bun de la flacăra olimpică,
Gotha-
Leşnic,
muncii şl a realizării gazdă ospitalieră pentru pe care am găzduit-o cu Veţel, Gurasada, Ilia, Tătărăşti, Timişoara, unde a înnoptat,
iar azi de dimineaţă a tre
tea,
toată bucuria o noapte la
numeroşi turişti din ţară
nici un minut nelucrat ifi optime a tuturor indica şi de peste hotare. Autori Deva. O zi, apoi o noapte Burjuc, Zam. Primirea en cut frontiera, pe la Stamo-
torilor de plan, colecti
ra—Moraviţa, în R.S.F. Iu
—
tăţile locale s-au străduit
singurele pifiă acum şi
vul Exploatării miniere
niament al pionierilor şi e-
Deva a acordat o Impor să creeze condiţii cit mai a- poate şi de-acum înainte tuziastă la Ilia, cu un ali goslavia.
Din căutări intense subor Bekeş, secretarul comitetului din secţiile noastre asigu- tanţă deosebită şi redu greabile pentru drumeţiile — mesajul viu al flăcării, levilor şcolii de şoferi de-a A trecut flacăra olimpică
donate dorinţei de a contri de partid pe întreprindere: rînd o încărcare corespun cerii continue a consu în deltă. Astfel, la dispo simbolul celor mai înalte lungul şoselei, a subliniat şi nu vom uita acest eveni
bui ferm la vasta operă de .— încă din anul 1971, co zătoare a maşinilor. In acest murilor specifice de ziţia turiştilor se află acum idealuri de pace şi prietenie încă o dată ospitalitatea ment. Sporlivii-purtători vor
edificare a societăţii socia lectivul întreprinderii noas fel indicele de utilizare a materiale. Printr-o or opt hidrobuze şi o navă de ale tineretului lumii, a tre populaţiei judeţului nostru, avea ca amintire torţele şi
liste multilateral dezvoltate, tre a analizat posibilitatea fondului de timp disponibil ganizare judicioasă a pasageri însumînd 800 de cut prin judeţul nostru şi a impresionînd plăcut organi maieurile cu însemnele
în primele luni ale anului în încărcării şi utilizării la ma a crescut faţă de nivelul pla muncii în abataje, prin locuri, precum şi zeci de înnoptat la Deva. Zeci de zatorii. cercurilor olimpice. Ceilalţi
cadrul Întreprinderii de in ximum a capacităţilor de nificat cu 4,9 la sută în sec folosirea cu mai mult lotci şi alte ambarcaţiuni. mii de oameni ai muncii au La limita judeţelor Hune vor păstra amintirea, prin
dustrie locală Orâştie a fost producţie. Pentru acest fapt, ţiile de bază şi cu 14,1 la su discernămînt a materia Totodată, s-a extins capaci salutat acest eveniment de doara şi Arad, la poarta de încărcătura sa semnificati
emisă iniţiativa „Nici o ma am luat măsuri de a asigura tă în secţiile auxiliare. lelor, harnicii mineri au tatea campingurilor de la amploare în premieră pe ieşire din teritoriul hune vă, prin caracterul său de
şină, nici un utilaj sub ran continuu cu comenzi de lu Rezultatele obţinute con obţinut — pe perioada Tulcea, Murighiol şi Baba- meleagurile noastre, mani- dorean, pe ultimul kilome premieră—unicat pe terito
damentul planificat, nici un cru şi forţă de muncă cali firmă deci eficienta măsuri care a trecut din acest dag, iar unităţile de alimen festînd cu entuziasm satis tru ă alergat fostul rugbist riul judeţului. Cu acest pri
minut nelucral". Lansarea a- ficată fiecare maşină şi u- lor luate. Colectivul între an — economii, la lemn taţie publică şi popasurile facţia de a primi şi saluta Erwin Gregor, care a pre lej, oamenii muncii hune-
cestei însufleţitoare iniţiati tilaj. Numai în anul acesta prinderii de industrie locală de mină, în cantitate de turistice de la Tulcea, Suli- vrednicii sportivi ai judeţu dat focul viu decanului de doreni au transmis mesajul
ve a avut la bază o amplă prin eforturi proprii am cali Orăştie a îndeplinit şi depă 582 mc, la oţel de sfre- na, Topologu, Horia, Maliuc, lui, care au avut cinstea vîrstă al sportivilor ară lor Jocurilor Olimpice de
şi atentă analiză a posibili ficat în diferite meserii 190 şit planul la toţi indicatorii, dele — 196 kg, bile de şl de pe alte trasee turisti de a purta focul nestins deni, losif Şiclovan. Cu a- la München — 26 august-
tăţilor reale şi a scos în de salariaţi, iar peste 200 pe primele 7 luni ale anului oţel — peste 17 tone, ce au fost modernizate. Pe adus de la Olimpia. 8 septembrie 1972, de de
evidentă mari disponibilităţi urmează cursurile de califi obţinînd peste prevederi o cherestea — 83 mc ş.a. braţul Sulina, în apropierea cest prilej, tovarăşii Mircea plin succes în lupta sporti
tehnice şi umane interne, care. Acest lucru ne-a per producţie globală de 14 mi- „Aceste succese — localităţii Crişan, se con Primul schimb al ştafe Miron şi Ştefan Baliţa, vi
necesare finalizării cincina mis să extindem schimbul ne relata tovarăşul Ioan struieşte un hotel-cabană, tei, la plecarea din Deva, a cepreşedinţi ai C.J.E.F.S. vă şi de întărire a relaţii
Hunedoara şi, respectiv, A-
lului înainte de termen. In III şi să generalizăm schim M. FILCEA Rusu, secretarul comi de mare capacitate, cu res aparţinut renumitului atlet rad, au rostit scurte şi sem lor de prietenie dintre toţi
tinerii lumii.
Emil Gale, de la Corvinul
acest sens edificatoare sînt bul II, ne-a permis să reor tetului de partid al E.M. taurant, bar şi bază nauti
Deva — sînt rodul mun că de agrement, iar la Mila Hunedoara. Pînă la ieşirea nificative saluturi de mesaj
cuvintele tovarăşului losif ganizăm întreaga activitate (Continuare în pag. a 2-a) cii.. 23 s-a trecut la înfăptuirea din Mintia, torţa a fost adresate reciproc sportivilor N. STANCIU
planului de sistematizare
care va transforma aşezarea
pescărească într-o pitoreas
că localitate cu străzi-cana-
Dialogul furnaliş- Noi succese în cronica întrecerii le navigabile, cu amenajări
turistice şi unităţi moderne
de deservire.
tilor continuă @ MINTIA. In cinstea zilei de 23 August, la toarelor Martin de mare capacitate. In secţiile
centrala termoelectrică Mintia-Deva s-au pro combinatului hunedorean s-au aplicat de la în
CĂLAN. La secţia fur dus peste prevederile de plan de la începutul ceputul anului 60 de inovaţii şi raţionalizări cu
nale a Uzinei „Victoria“ anului 40 milioane kWh energie electrică. Prin o eficienţă economică de peste 7 400 000 lei.
din Călan „dialogul în economisirea a peste 5100 tone combustibil ® Constructorii de locuinţe din oraşele Brad,
trecerii" între schimbul convenţional şi reducerea consumului tehnologic Haţeg şi Lupeni au terminat şi predat benefi VREMEA
I şl schimbul III cu de energie electrică, colectivul termocentralei a ciorilor toate apartamentele planificate pe a
noaşte amplitudini cres- realizat 5 milioane lei economii. cest an. In localităţile miniere din Valea Jiului
cînde — ne informea ® PETROŞANI. Asigurînd remorcarea trenu fondul locativ s-a îmbogăţit de la începutul a
ză Ionel Hodorog, se rilor cu tonaj sporit in condiţiile reducerii con nului şi pînă în prezent cu alte 469 apartamen
cretarul comitetului de sumurilor specifice, mecanicii şi fochiştii depou te noi care şi-au primit primii locatari. PENTRU 24 ORE
partid al uzinei. Emil lui C.F.R. Petroşani au economisit de la începu ® „AVICOLA“ MINTIA. Colectivul Intreprin Vremea va fi frumoasă şi
Wolner şl Traian Pisor- tul anului şi pinâ in prezent aproape 1 200 tone derii agricole de stat „Avicola“ Mintia a reali călduroasă, cu cerul mal mult
ca îşi dispută în conti combustibil convenţional. Pe această cale ei au zat de la începutul anului peste sarcinile stabi senin. Vintul va sufla slab din
Temperaturile
nuare cu multă bărbăţie realizat mai mult de 400 000 lei economii, fapt lite mai mult de 5 400 000 ouă şi însemnate vest. fi cuprinse între 14 minime
şi
vor
17
locul I. Numai în pri ce se reflectă în ieftinirea preţului de cost al cantităţi de carne de pasăre. Pentru ca produ grade, iar maximele între 30 şi
mele 16 zile ale fier transporturilor. sele să ajungă cit mai proaspete la consuma 33 grade.
bintelui august cei doi @ HUNEDOARA. O economie anuală de a- tori, conducerea întreprinderii a înfiinţat in mai PENTRU URMĂTOARELE
au produs peste plan proape 100 000 lei se obţine la oţelâria Martin multe oraşe şi centre industriale ale judeţului
mai mult de 60 tone nr. 2 de la C.S.H. ca rezultat al aplicării inova 14 unităţi de desfacere. întreprinderea a vindut DOUA ZILE
fontă. Wolner, 38 şi ţiei concepută şi realizată de maiştrii Damnase pînă acum populaţiei prin reţeaua comercială Vreme călduroasă, cu cerul
Pisorca 26 tone. Bencâu şi Ladislau Palcău, privind executarea proprie peste 4,5 milioane ouă şi mai mult de schimbător. La sfîrşitul inter
unui canal colector de praf sub grătarele cup 300 tone carne de pasăre. valului sînt posibile ploi slabe.
Vîntul va sufla slab din vest.
Temperatura — în uşoară scă
dere. Ieri dimineaţă, după co a poposit o noapte la Deva, flacăra olimpică a pornit mai depar
te, spre Mdnchen.
Pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole:
ZILE
LA CEA MAI ÎNALTA
TENSIUNE A ANGAJĂRII Mecanismele din dotare, întregul potenţial de muncă
Pe vastul şantier de înăl din echipa lui Cornel Milian
ţare a gigantului siderurgic, au urcat pe trupul furnalu
bravii constructori hunedo- lui şi au început lucrările de al cooperatorilor să (ie folosite din plin
reni lucrează de dimineaţa remontare a ultimei părţi a
pînă seara, spaţiul muncii instalaţiei de insuflat aer
găzduieşte, zilnic, o adevă cald. Harnicii montori Ioan
rată stupină umană. Se pe Teiszler şi Ioan Feier, ală
trec aici, permanent, arderi turi de colegii lor de echi Marţi am vizitat cooperati de grîu, la Josani încă nu am
interne umane, dăruiri în pă, reuşiseră deja pînă la ora vele agricole de pe Valea ® Mecanizatorii în plină campanie fac început treieratul. Din planul
muncă tulburătoare. Deşi, în prînzului să execute o mare Nandrului. Mai întii ne-am o- de 89 ha cît avem de arat am
diverse puncte ale şantieru parte din aceste lucrări. In prit la consiliul popular. îm treabă de... getaxuri făcut vreo 30. Cu furajele
lui mai există păienjenişuri acelaşi timp, montorii au preună cu contabila, Maria stăm bine. Mai avem de cosit
de schele, iar unele construc continuat să lucreze intens Răducan, care înlocuieşte pe ® Brigadierul de cimp dirijează tractoa vreo 20 ha de fîn şi o să în
ţii sînt încă „abstracte", la traseele de acţionare a secretarul comitetului execu cepem în zilele care urmează
le-am privit — la îndemnul complexelor instalaţii de pe tiv, încercăm să trecem în re rele să are într-un lan cu porumb ! şi transportatul lor la adă
constructorilor — cu gîndul furnal. vistă activităţile de sezon ca postul de animale.
la înlîia ardere a colosului, Lăcâtuşii-montori Grigore re ar trebui să se desfăşoare Optimismul preşedintelui nu
şi ele ne-au apărut limpezi, Feier şi Eusebio Andriciuc în cooperativele agricole din este justificat. Spunem aceas
într-o armonie arhitectonică din echipa condusă de Fran- această parte a locului. Tova ra persoană competentă pre dintele cooperativei agricole,. ta întrucît la C.A.P. Peştişu
desăvîrşită De fapt, imagi cisc Banto, împreună cu răşa Râducanu nu ne-a putut zentă în unitate de la care Ştirban Adalbert. Aici n-am Mic lucrările se desfăşoară la
speram să obţinem relaţiile
nile întîlnite în aceste zile maistrul Emil Puţureanu, au da nici o relaţie. Ne-a infor găsit în cîmp nici urmă de voia întîmplării. La brigada
pe şantier au o viaţă scur atacat ieri una din cele mai mat în schimb că la C.A.P. dorite era şeful secţiei S.M.A., tractor. Preşedintele coopera Josani mai sînt de balotat paie
tă, se schimbă de la o cli importante lucrări de la Peştişu Mic magazia de cerea Mihai Nădăşan. Nici dumnea tivei, care era ocupat cu re de pe mai mult de 12 ha de
pă la alta, îndreptîndu-se cocs mărunt — ridicarea u- le e sigilată, pentru că s-a lui nu ne-a putut spune de ce zolvarea unor probleme per teren, tot aici mai este de a-
vertiginos spre cea finală, nuia din cele două ansam- 1 depozitat grîu neeîntărit. Am nu funcţionează batoza. Ne-a sonale, ne-a relatat că la bri dunat în căpiţe şi de treierat
unică, în care va apare şi ble ale instalaţiei, la cota încercat să pătrundem în sfe informat în schimb că în raza gada din Josani nu ştie să se mazărea de pe 5 ha care s-a
culoarea primului clocot de 8 600 mm, pe cadrele de sus ra activităţii membrilor coope cooperativei agricole de la fi repartizat în ziua respectivă cosit de mai bine de o săptă-
fontă. Mînuitorii acestui „pe ţinere existente. In paralel ratori de la Peştişu Mic. N-am Peştişu Mic sînt repartizate vreun tractor. „Toate sînt tri mînă. Furajele, deşi sînt co
nel“ uriaş al devotamentu cu aceasta s-au executat lu găsit nici un membru al con pentru arătuii 2 tractoare cu mise la brigada Almaşu Mic site demult, numai 2 coope
lui şi abnegaţiei muncito crările de pregătire pentru siliului de conducere de la plug la brigada Josani, 2 la — a afirmat interlocutorul — ratori au început transportul
reşti sîni constructorii, care ridicarea celui de-al doilea In ultimii doi ani de activitate, rectificatorul Tiberiu Zsok, de care să putem lua relaţii. Am brigada Almaş pentru balotat unde sînt mai multe lucrări lor la adăposturile de animale.
aflat însă de la un cooperator
şi transportat paie. „Şi la
cuceresc ceas de ceas noi ansamblu. la Şantierul cnergo-reparaţii din Deva, a obţinut rezultate deo de făcut. Cel puţin aşa ştiu Arăturile pe care le fac trac
cote pe înălţimea şi profun MARIN NEGOIJA sebite in muncă nelipsind din „plutonul“ fruntaşilor. Tiberiu că ar mai fi de treierat apro C.A.P. Nandru am trimis 2 eu". toriştii nu sînt de calitate.
ximativ 3 stoguri de grîu.
zimea marelui obiectiv side Zsok este hotărît să obţină şi In viitor titlul de fruntaş printr-o Răspunsul la întrebarea de ce tractoare să are" — a afirmat — Ce s-a făcut la brigada Asta peritru că mecanizatorii
muncă perseverentă, asiduă.
şeful de secţie.
rurgic. Foto : V. ONOIU nu se treieră griul n-am a- Peştişu Mic şi Josani ? N. PANAITESCU
Ieri, dimineaţa, montorii (Continuare în pagina a 2-a) Am pornit spre brigada din — La Peştişu Mic am mai
vut de Ia clne-1 primi. Singu- Josani unde locuieşte preşe avea de treierat cîteva stoguri (Continuare în pag. a 2-a)