Page 58 - Drumul_socialismului_1972_08

mm»
—WB3 T
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 476 © JOI 17 AUGUST 1972
en 2S2E55B

In dezbatere

Proiectul de Lege cu privire Sa dezvoltarea
Ï
|¿f¡|
& «i '■ r
In vasta operă de construi­ litico-ideologic de Ia organi­ ne. In lumina acestor sarcini ţinerii diferitelor activităţi. A- economică-socială planificată a Român iei
re a societăţii socialiste mul­ zaţia U.T.C. din satul Valea sîntem chemaţi să ţinem sea­ cest program, să fie, însă, e-
tilateral dezvoltate, de forma­ Poienii (propagandistă Aurora ma, la deschiderea noului an lastic, spre a putea fi îmbu­
re a omului nou cu o înaltă Mariş) şi altele. In aceste cer­ de învăţămînt politico-ideolo- nătăţit după cerinţele impuse
conştiinţă şi pregătire profe­ curi, dezbaterea finală a fost gic, de cîteva obiective de de viaţă. In alcătuirea tema­
sională, un rol important re­ organizată în aşa fel încît a mare importanţă. ticilor, organizaţiile U.T.C. au LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE BAZĂ TREBUIE
vine tineretului. Pentru a-şi pus în valoare toate cunoştin­ Invăţămîntul ideologic tre­ datoria să ceară sprijinul or­
aduce contribuţia la această ţele acumulate de cursanţi buie să fie astfel organizat ca ganizaţiilor de partid care, cu
mare operă de transformări în decursul anului. fiecare activitate, dezbatere, siguranţă, vor aduce o contri­ STIMULAT INTERESUL PENTRU SPORIREA REN­
înnoitoare, el trebuie să fie Au fost, însă, şi cercuri — informare, expunere, să aibă buţie de seamă la orientarea
înarmat cu o concepţie înain­ şi nu puţine — unde nu s-a un scop bine determinat, să şi îmbunătăţirea acestor for­
tată despre viaţă şi societa­ manifestat interes pentru dez- stimuleze gîndirea politică a me.
te, să fie pătruns de adevăru­ In cercurile ideologice, con­ TABILITĂŢII Şl REDUCEREA CIRCULAŢIEI GLOBALE
rile fundamentale ale învăţă­ stituite la nivelul fabricilor şi
turii marxist-leniniste, educat uzinelor mari, e bine să fie
în spiritul patriotismului so­ Pregătiri pentru deschiderea promovaţi ca propagandişti Acţionînd permanent pentru Avind în vedere condiţiile Astfel, la capitolul al II-lea, tate prestată în raport cu e-
cialist. Formarea acestor ca­ muncitori cu o înaltă califica­ cxeeutarea unor lucrări de ca­ concrete ale etapei de dez­ la articolul 38, paragraful al fortul de investiţii făcut.
lităţi depinde însă şi de răs­ re, temeinic pregătiţi politic, litate şi în termene scurte, ti- voltare econoraico-socială a 8-lea, in tratarea sistemului In unele cazuri, acest indi­
punderea cu care îşi fac da­ învăfămîntului politic cu o comportare etică şi civi­ năra croitoreasă Erica Faguer. tării, Conferinţa Naţională a unitar de indicatori se preve­ cator poate conduce la frîna-
de la secţia velur I a Fabricii
toria cei investiţi să propage că înaintată, oameni care s-au „Vidra“ din Orăştie, obţine P.C.R. a dezbătut la cel mai de ; „Sistemul de indicatori, rea iniţiativei întreprinderilor
în rîndurile tineretului con­ în organizaţiile U.T.C. format la şcoala muncii şi a succese in activitate fiind pre­ înalt grad de responsabilitate norme şi normative trebuie să de a produce cu mijloace pro­
cepţia înaintată faţă de lume învingerii greutăţilor, care zentă mereu In rîndul frunta­ şi competentă problemele ma­ asigure măsurarea exactă a prii semifabricate, alcgînd ai«
şelor secţiei.
şi viaţă. Invăţămîntul politic prin exemplul lor pot stîrni Foto î V. ONOIU jore aie edificării României volumului de activitate, a ternativa de altfel mai como­
şi ideologic îşi are, în aceas­ un dialog viu cu cursanţii, socialiste şi a hotărît măsuri mijloacelor alocate şi a rezul­ dă de a le primi din afară.
tă direcţie, un rol de sea­ baterea temelor propuse, un­ cursanţilor, să le formeze ca­ pot stimula convingerile pen­ concrete cu privire la perfec­ tatelor economice ce urmează Fără îndoială aceasta se re­
mă. Concluziile, desprinse din de înşişi propagandiştii nu pacitatea de a se orienta, de tru formarea şi dezvoltarea ţionarea conducerii dezvoltării a fi obţinute în raport cu flectă nemijlocit în constata­
anul de învăţămlnt în organi­ s-au perocupat de studierea a privi munca, viaţa de pe lor politico-morală. economico-sociale planificate.. fondurile puse la dispoziţie; rea făcută anterior.
zaţiile U.T.C. ce s-a înche­ bibliografiei, neglijînd pregăti­ poziţii partinice. In munca Procesul de formare a con­ Pionieri Cu toate că activitatea de să exprime precis aportul fie­ Articolul 40, punctul a) pre­
iat, ne face să privim cu mul­ rea lor pentru dezbateri. Ase­ propagandistului nu au ce ştiinţei socialiste presupune o planificare în întreprinderile cărei unităţi socialiste la cre­ vede constituirea rezervelor
tă răspundere deschiderea noi­ menea carenţe au fost semna­ căuta formalismul şi superfi­ muncă perseverentă împotriva noastre conţine principiile de area venitului naţional, la de plan — pentru satisfacerea
lor cercuri de învâţămînt po­ late la cercurile de învăţă- cialitatea. Şi, pentru că unor mentalităţii retrograde, a con­ bază specifice unei economii dezvoltarea economico-socială unor nevoi neprevăzute care
litic, pentru ca neajunsurile mînt de la I.P.S.P. Deva (T.A. categorii de 'tineri le vine mai cepţiilor şi influentelor ideo­ în tabără socialiste în plină dezvoltare, a ţării". Propun următoarea apar în cursul executării pla­
întîlnite să nu se mai repete. şi electrice), la organizaţiile greu să studieze materialul- bi­ logiilor străine. De aceea, tre­ ele nu mai corespund întru- formulare; „Sistemul unitar nului.
Este adevărat că în multe de la C.A.P. Roşcani şi S.M.A. bliografic — mă refer la mun­ buie ca masa uteciştilor, care ILIA. Prima serie de pio­ totul noii etape de dezvoltare de indicatori, norme şi nor­ Cred că ar trebui explicitat
cercuri de învăţămînt politi- Dobra, clasa a Xl-a A de la citorii din construcţii, din ex­ participă la un cerc sau altul, nieri de 164 elevi fruntaşi în care ne aflăm. Am putea mative cuprins în legile de a- la ce trepte organizatorice se
co-ideologic s-a desfăşurat o Liceul „Decebal" din Deva şi ploatările forestiere, la tine­ să fie supusă unei puternice Ia Învăţătură şi 10 cadre spune că a apărut necesita­ probare a planurilor cincinale constituie rezervele, care sînt
activitate bună, cu eficacitate altele. In aceste cercuri, dez­ rii din mediul rural — propa­ influenţe educative ; în felul didactice din judeţul Ialo­ tea unui cadru legal unitar pe şi anuale va fi detaliat şi competenţele şl modul de uti­
şi-au
practică, conducătorii cercuri­ baterile finale nu s-au des­ gandiştii au datoria să orga­ acesta vor putea fi evitate miţa care vacanţă petrecut tabă­ o economie în care să se reflec­ completat cu indicatorii adop­ lizare a rezervelor prevăzute
din
în
parte
lor respective căutînd mereu făşurat la nivelul de maturita­ nizeze în aşa fel dezbaterile neajunsuri cum sînt cele ce ra înfiinţată Intr-un loc pi­ te scopul primordial al vieţii taţi specificului fiecărei trep­ la punctul a).
Ilia
noi şi variate forme de des­ te şi înţelegere al cursanţilor, încît să stimuleze la aceşti ti­ privesc încălcarea normelor toresc luat din ieri comuna revede­ noastre social-economice în te organizatorice pentru ca la
şi-au
„la
făşurare a studiului şi discu­ pe alocuri avind chiar un pro­ neri interesul pentru studiu. socialiste de muncă, lipsa de re“ de la localnici prin- strînsâ corelaţie cu dubla ca­ nivelul unităţilor de bază să Ing. VALENTIN RAILEANU
ţiilor pentru ca participanţii nunţat caracter formal. In Exigenţele sporite care stau, în opinie, de combativitate, indi­ tr-un program artistic, pe litate a oamenilor muncii — stimuleze interesul pentru spo­ şeful serviciului planificării la '
să-şi însuşească cit mai temei­ multe cercuri nu s-au ţinut prezent, în faţa învăţămîntului ferenţa faţă de manifestările care micii artişti l-au de­ cea de producător şi de pro­ rirea rentabilităţii şi reduce­ C. S. Hunedoara
dicat zilei de 23 August —
nic temele dezbătute. Aseme­ toate temele programate, iar ideologic obligă pe cei cărora de indisciplină şi tendinţele ne-a informat conducăto­ prietar al bunurilor. Cu alte rea circulaţiei globale, şi să
nea aspecte bune s-au întîlnit dezbaterea finală n-a reuşit să Ie-a fost încredinţată misiunea de parazitism. Promovarea rul seriei de pionieri prof. cuvinte este necesar un cadru permită conducerea concretă,
Orovileanu.
la organizaţiile U.T.C. de la antreneze activ tinerii la dis­ de a răspîndi în mase cuvîn- principiilor moralei comuniste Gheorghe cit au fost oaspe­ In care să asigure manifestarea operativă şi eficientă, să cu­
timpul
exploatările miniere Lupeni, cuţii. tul partidului să-şi perfecţio­ în rîndul tinerilor reprezintă ţii judeţului nostru, pio­ din plin a iniţiativei creatoa­ prindă şi să caraclerizeze de­ Le cea mai
Vulcan, de la I.C.S.H., oţelă- Documentele Conferinţei Na­ neze cunoştinţele şi stilul de o parte componentă a vastei nierii şi cadrele didactice re a oamenilor muncii pentru plin întreaga lor activitate".
i-au
au
vizitat
ria nr. 2 Hunedoara, Termo­ ţionale a partidului pun în muncă, să manifeste o mai activităţi desfăşurate de par­ care parte însoţit monumentele perfecţionarea conducerii şi in legătură cu aceasta men­
din
o
tid pentru făurirea societăţii
centrala Mintia, anul IV A de faţa organizaţiilor U.T.C. sar­ mare răspundere pentru con­ socialiste multilateral dezvol­ istorice de la Ţcbea, Hu­ organizării muncii şi a pro­ ţionez faptul cunoscut, de alt­ înaltă
ducţiei materiale şi spirituale.
alte
la Liceul pedagogic din Deva, cini de o deosebită importan­ ţinutul şi eficienţa expuneri­ tate. Şi aici, învăţămîntul po­ nedoara, Deva şi noştri lo­ In ceea ce priveşte proiec­ fel, că în siderurgie ca şi în
calităţi.
vor
„Elevii
clasa a IX-a B, liceul „Dece- ţă pentru formarea tinerei ge­ lor, a dezbaterilor. Oricare nr litic al U.T.C. îşi are un cu- duce cu ei în Ialomiţa — tul de lege cu privire la dez­ alte ramuri ale economiei, pe
bal" (propagandistă prof. Ste­ neraţii, a omului nou cu o fi forma de învăţămînt, ea vînt însemnat de spus. ne-a scris prof. Oroviţcanu voltarea economico - socială măsura creşterii gradului de
din
mai
la Creţu), clasa a IX-a de la concepţie înaintată despre lu­ trebuie să aibă un program — amintiri culese în cele puţinul planificată a României, apre­ integrare a întreprinderilor, tensiune
frumoase
Şcoala generală din Zam (pro­ me şi viaţă, care să participe întocmit la începutul anului, TIBERIU BURZA timp dar deosebit de bo­ ciez că răspunde tuturor ce­ cu scopul evident de sporire
pagandistă Floare Zăgăicea- cu întreaga-i fiinţă la făuri­ . cuprinzînd temele principale activist al Comitetului judeţean gat in acţiuni petrecute în rinţelor şi exigentelor activi­ a eficienţei activităţii de pro­
nu), cercul de învăţămînt po- rea societăţii civilizate de mîi- care vor fi dezbătute şi data al U.T.C. frumoasa tabără de ia tăţii noastre în acest dome­ ducţie, efortul material şi u- a angajării
man nu se reflectă corespun­
Ilia“.
niu. zător în producţia globală. De
Cîteva referiri aş încerca aceea indicatorul valoarea
să fac totuşi pe marginea u- producţiei globale la 1 000 lei (Urmară din pag. 1)
nor capitole ale proiectului de fonduri fixe nu poate măsura
0 singură dorinţă Noi cadre penfru cerlnfele lege. eficienţa volumului de activi- zidirea cu cărămidă refrac­
Tot ieri a fost terminată
tară a conductei inelare a
actuale ale acfivsfăfH feroviare NOTA furnalului.
La postul A din hala tro-
stăpineşte întregul colectiv. ; DEVA. Zilele trecute a fost purtători şi alţii în speciali­ liilor, l-am întîlnit pe cei
care dau „memorie“ mare­
; încadrată în procesul de pro- tăţile ELF, IFTE. De ce s-a am înat sesiunea lui obiectiv siderurgic. Echi­
j ducţie, la Regionala de căi
De asemenea, în aceste zi­
A U T O D E P Â Ş I R E â le au început cursurile şco­ Consiliului popular de Ilie Manda şi Gheorghe
pele de electricieni conduse
; ferate Deva, noua promoţie
; de absolvenţi ai cursurilor
lii de mecanici locomotivă-
Meister executau ultimele le­
; postliceale, din mai multe
j specialităţi, în domeniul căi- automotor un număr de 30 gături electrice pe furnal si
elevi, alţi 25 au început
în hala troliilor. Se acordă,
j lor ferate. cursurile postliceale de aju­ al comunei Romos ?
Producţia globală — 107 la rit aproape în exclusivitate Ia a sugerat comitetului oameni­ Printre electromecanicii ab- tori mecanici L.D.E. şi peste o deosebită grijă şi pregă­
sută; producţia mariă — 101 ceea ce trebuie făcut pentru lor muncii să repartizeze ti­ j solvenţi care au obţinut cele 50 de elevi cursurile şcolii tirii traseelor pentru postul
la sută; productivitatea mun­ ca procesul de producţie să nerii pe lingă cei mai buni ; mai bune rezultate în insu- de gradul I L şi MC, pre­ Sesiunea Consiliului popu­ mos, a lipsit şi el de ia se­ B în care va funcţiona, în
cii — 113 la sută ; salariul me­ se desfăşoare în cît mai bune muncitori. I şirea cunoştinţelor de spe- cum şi un număr de 120 lar al comunei Romos, care siune. Deşi semnase convo­ afară de pupitrul de coman­
diu — 109 la sută; cheltuieli condiţiuni S-au făcut propu­ Inginerul Viorel Martin a ! cialitate pe timpul perioadei urma să aibă loc duminică catorul, ştia că are loc se­ dă, şi un tablou sinoptic ca­
la 1000 lei producţie marfă neri care vizează o mai raţi­ abordat cu multă răspundere j de şcolarizare s-au eviden­ muncitori necalificaţi L care 13 august a.c., se părea că e siunea n-a mai sosit. S-au re va semnaliza întregul pro­
— economie 19 lei... Şi bilan­ onală folosire a capacităţilor probleme legate de pregătirea ţiat : Ioan Moţa — în spe- se vor califica pentru func­ bine pregătită. Din vreme dus să-l cheme dar în za­ ces tehnologic al furnalului.
ţul încheiat de colectivul A- de producţie, îmbunătăţirea producţiei, încadrarea în pre­ i cialitatea telegraf, Maria ţia de meseriaş cale, fără s-au făcut convocatoare, dar. Şi-a găsit alte treburi — La postul A care, în
telierelor centrale Crişcior du­ calităţii produselor, reducerea ţul de cost, extinderea mun­ I Rusu — centrale automate, scoatere din producţie. s-au anunţat deputaţii. Se pe acasă. De asemenea, Ana fapt, este o statie de apara-
pă 7 luni de activitate din a- cheltuielilor materiale etc. cii în acord, creşterea coefi­ ; Gh. T. Negrea — radiolabo- pregătiseră de asemenea din Cătănici a promis — după taj, executăm în prezent le­
cest an continuă in acelaşi Mai mulţi vorbitori au ce­ cientului de schimburi. In mod i rator. Ana Şerban — curenţi CONSTANTIN AOANEI timp materialele. La ordinea cîte declară primarul comu­ garea releelor basculante din
ton, adică pe linia unor ln- rut comitetului oamenilor deosebit, inginerul s-a oprit de zi o problemă deosebit nei — că va veni, dar n-a panourile electrice — ne
la necesitatea îmbunătăţirii a- de importantă ; „Raportul mai ajuns la sesiune. Cîţi- spunea harnicul electrician
sistenţei tehnice ; comitetului executiv cu va dintre invitaţi, printre Victor Stepan. Oamenii pe
— Se zice că, în special, în privire la sprijinirea coope­ care şi unii ingineri din care-i vedeţi aici — Lazăr
schimburile II şi III asistenţa rativelor agricole de pro­ C.A.P., au lipsit şi ei. In a- Ploscaru, Ioan Iuga, Nicolae
tehnică nu este corespunzătoa­ ducţie de pe raza comunei semenea împrejurări, tinîn- Ştefan, Petru Rădnca şi toţi
re pentru că nu avem sufici­ pentru realizarea sarcinilor du-se mai ales seama de ceilalţi — contribuie din
ente posturi de maiştri. Şi eu de plan în sectorul zooteh­ problema ce urma să se plin la realizarea acestor lu­
susţin cu argumente că aşa nic şi de construcţii“. dezbată, în mod îndreptăţit crări. Din punct de vedere
este. Dar mai este un aspect Sesiunea Consiliului popu­ s-a hotărît ca lucrările se­ al... vredniciei, între noi nu
care poate admite şi o altă lar al comunei Romos nu siunii să se amîne. există diferente!
semnate depăşiri la toţi tndi- muncil să la măsuri pentru variantă în discuţie-, cum fo­ si-a putut totuşi desfăşura Este cazul, avîndu-se în Peste tot am întilnit per­
:atorii, în toate secţiile. Ne rapida adaptare a tinerilor ab­ loseşte maistrul timpul de lucrările în ziua şi la ora vedere o asemenea stare de manente arderi şi trăiri u-
juteam aştepta deci ca în adu­ solvenţi la specificul ateliere­ muncă ? Lăsînd la o parte o- stabilită. lucruri, să se analizeze te­ mane ridicate la cea mai
larea generală a salariaţilor lor, pentru completarea nive­ bişnuitele pierderi de timp, aş Principala cauză care a meinic cauzele care au de­ înaltă tensiune a angajării. Cu
ie la această unitate a C.M.N. lului de calificare a acestora. remarca doar că aproximativ făcut ca sesiunea să nu ai­ terminat amînarea sesiunii gîndul la aceste arderi — si
Deva să asistăm la un auten- — In sectorul forjă — spu­ 30 la sută din timpul său de bă loc constă in aceea că, Consiliului popular Romos la cea dintîi flacără a furna­
ic schimb de experienţă, să nea maistrul Petru Tod — lucru, maistrul şi-l consumă deşi au luat cunoştinţă, au din ziua de 13 august a.c. lului, cum ne îndemnau con­
iscultăm „cuvintări“ elogioase peste 50 la sută din muncitori pentru întocmirea bonurilor de semnat convocatoarele, cîţiva şi să se stabilească măsurile structorii — irebuie să pli­
:u adrese în sus şi In jos... sînt tineri, O mare parte din­ materiale. Eu cred că pentru deputaţi nu s-au prezentai ce se impun. vim şi lucrurile şi oamenii
Dar n-a fost aşa. Pentru că, tre ei abia au venit din şcoa­ o asemenea îndeletnicire nu-i la sesiune. Greu de înţeles, acestui mare şantier. Pentru
rşa cum ne spunea tovarăşul la profesională. Trebuie să re­ nevoie să facă cineva şcoală dar lucrurile s-au petrecut C. GH. a-i înţelege.
zlorea Mihoc, directorul ate- cunoaştem — doar şi noi am de maiştri. Ar trebui, deci, să aşa. Să luăm cîteva exem­
ierelor, „pentru generalizarea fost tineri I — că în şcoală căutăm o soluţie prin care ple. Ion Zaharia, preşedin­
experienţei înaintate am or­ se începe calificarea dar de să-i degrevăm pe maiştri de tele C.A.P. Romoşel, e de­
ganizat acţiuni speciale; desăvîrşit o desăvîrşeşte pro­ birocraţie şi să-i lăsăm să se putat în Consiliul popular
ji-apoi în ultima parte a aces- ducţia. Avem deci datoria să-i ocupe exclusiv de producţie. Romos, împuternicit al oa­ Mecanismele din dotare, întregul
,ui an ne aşteaptă sarcini noi, ajutăm pe tineri, să le dăm Dominantă a fost deci, în menilor să-i reprezinte în
leosebit de mobilizatoare: a- din cunoştinţele noastre, cu adunarea oamenilor muncii organul puterii locale de
dmilarea unei maşini de în- dragoste şi răbdare. Să avem de la Atelierele centrale Criş­ stat. A fost anunţat. Pe con­
:ărcat şi a unui perforator tot timpul în vedere că suc­ cior, dorinţa de a face mai lui negru pe alb. L-au aş­ potenţial de muncă al coopera­
vocator semnătura : numele
jreu. La acestea trebuie adău­ cesele noastre depind de ei, mult, de a contribui în cît
gat faptul că o pşrte din pro- că numai cu ei ne putem în­ mai mare măsură la bunul teptat ceilalţi deputaţi timp
iucţia noastră este destinată deplini sarcinile. Să punem, mers al activităţii economice.
deci, mîna pe cretă şl tablă, In acest mod de a gîndi, de de două ore — doar. doar
exportului“. să mergem lingă strungul lor Imaginile furnalelor nr. 7 şl nr. 8 din C.S. Hunedoara, pe va veni la sesiune. Aştepta­
Şi într-adevăr, în dezbateri­ a acţiona trebuie căutat izvo­ care vi le prezentăm in fotografia de mai sus, se integrează, zil­ rea a fost însă zadarnică. torilor să fie folosite din plin
şi ă-i învăţăm. rul succeselor acestui colectiv. nic, ru grandioasele imagini ale abnegaţiei şi devotamentului po
s
le adunării, fiecare muncitor, In legătură cu aceeaşi pro­ care le dovedesc In muncă harnicii siderurgişti hunedoreni. Absent nemotivat. Ion Su-
maistru sau inginer s-a refe- blemă, maistrul Traian Luca I. N1CHITA ciu, preşedintele C.A.P. Ro-
(Urmare din pag. 1) de echipă la recepţia finului,
a încercat să se scuze preşe­
r nu sînt îndrumaţi, nu sînt dintele Adam Torna, cînd i-am
Şcoala profesională energetică P©¥a controlaţi in cîmp. In ziua rai­ spus că mecanizatorii nu lu­
dului am întîlnit la volanul
crează. O să terminăm mai
„Nici o maşină, nici un utilaj tractorului pe uliţele satului repede cu lucrările agricole
■j? n anul cină primul vărate panoplii cu conduc­ le, lăcătuşi mecanici caza­ ţii, etnd pornesc spre vii­ Josani pe mecanizatorul Pavel în acest an — a afirmat inter­
Berbecar, care mergea la lo­
locutorul". Nu ştim cit de
9 buldozer a p r i n s s ă toare, cable, materiale elec­ ne şi turbine şi de alte toarele locuri de muncă, sub randamentul planificat, cuinţa bucătăresei de la secţia repede vor termina cu lucrări­
* 'desţelenească pămîn- trotehnice saxi lanţxiri de meserii de profil electroe- duc cu ei, odată cu brăţa­
xd pe care acum se înalţă izolatoare pentru 110 kV te nergetic — şi-au luat, in a- ra de aur, şi un ciştig mate­ de mecanizare să-i ducă hai­ le, dar în teren nu s-a făcut
mare lucru Din planul de ară­
nele de oraş la Peştişu Mic.
cetatea de lumină de pe poartă in lumea necunoscu­ ceastă vară, in primire rial. nici un minut nelucrat“ Oare cu ce probleme s-or fi
Mureş — Termocentrala tă a izvoarelor luminii. La­ munca, viitorul. S-au pre­ Noul an şcolar îşi aşteap­ ocupat şi ceilalţi doi mecani­ turi de 70 ha, s-au arat nu­
mai 3, iar de pe mai bine de
Mintia —, în oraşul Deva boratorul de fizică, de pro­ gătit pentru acest viitor in­ tă elevii. Pe porţile ŞcQlii zatori de care şeful de secţie 20 ha de teren unde a fost
şi deschidea porţile o no­ tecţia muncii, cabinetul de tr-o şcoală în care au pri- profesionale energetice din (Urmare din pag, t) zez exemplar sarcinile de ne-a spus că sînt la Josani ? însămînţat griu trebuie să se
xă instituţie de învăţămînt Deva vor pătrunde, in a- producţie — mărturisea Situaţie cu nimic deosebită baloteze paiele. Balotii cu
- şcoala profesională ener­ ceastă toamnă, peste 700 de lioane lei şi economii de strungarul Ioan Gavrilă. Să am întîlnit şi la C.A.P. Nan- paie de pe mai bine de 50 de
getică. Colosxd generator de elevi. 104 dintre ei sînt peste un milion de lei. Suc­ contribui şi eu prin munca dru. Mecanizatorii repartizaţi ha şi furajele de pe cele 240
umină ce se înălţa avea „boboci", copii care au ab­ cesele obţinute sînt rodul mea la înfăptuirea angaja­ aici şi do care ne-a spus şe­ ha stau şi acum în cîmp.
xevoie de cadre, de oameni Mio m cerni om solvit şcoala generală şi, po- întregului colectiv la care mentului luat de colectivul ful secţiei erau 3 — nu 2 cum Azi-mîine începe culesul pru­
mre să-l cunoască, să-l slă- sedind cunoştinţe temeinice, un aport deosebit il au for­ nostru, pentru îndeplinirea am fost informaţi. Gheorghe nelor şi după cîte am obser­
nnească. Şi aceşti oameni axi bătut cu încredere la jorul Pricăjan Ioan, matriţe- cincinalului înainte de ter­ Maticiuc venise să are, iar vat noi pe membrii cooperatori
;e pregăteau aici, în noua şcoala muncii. Dar, pînă la rul Traian Mihut, turnătorul men. Printr-o judicioasă or­ Tudor Jarcu, despre care nu de aici cam această problemă
¡coală. Cxi numai un <in mai I deschiderea anului de in- formator Ilie Ocolişan şi şe­ ganizare a activităţii şi un ştia şeful secţiei, era cu presa îi preocupă cel mai mult. Re­
irziu — în 1967 — elevii ulm ti mi I văţămint, numărul elevilor ful de echipă de la secţia regim de lucru a maşinii, de balotat paie. Celui de al gretabil este că nici brigadie­
;colii profesionale erau aş- anului I va creşte cu sigu­ tîmplărie Nicolae Sicoe. A- corespunzător materialelor treilea mecanizator, Mircea rul de cîmp de ia brigada Va­
eptaţi intr-un edificiu nou, ranţă. Concursul de admite­ vînd ca suport material im­ pe care le prelucrez, reuşesc Gherman, i se defectase trac­ lea Nandrului, Toma Teodosie,
modern, cu 16 săli de cla- re din primele zile ale lunii portantele realizări obţinute zilnic să depăşesc cu peste torul. Primii doi însă „mun­ nu cunoştea situaţia din teren.
¡ă, cu laboratoare, cabinete. septembrie va dărui şcolii şi animaţi de dorinţa de a 15 la sută' normele de pro­ ceau“ din greu în apa rîului In prezenţa noastră l-a în­
Şi fiecare an devenea tot alţi adolescenţi, dornici de transpune în fapte hotărîrile ducţie. Munca politică şi Valea Nandrului, unde se drumat pe unul dintre meca­
mai generos cu cei care au ştiinţe sociale, biblioteca — vxit lotul, cerîndu-li-se doar a învăţa o meserie. Şi la Conferinţei Naţionale a par­ organizatorică asigurată de scăldau. ,.N-am unde să lu­ nizatori să meargă la arat in­
prins să dezlege, din manu- cu peste 5 000 de volume un singur lucru : să înveţe. şcoala profesională energe­ tidului, colectivul acestei în­ comitetul de partid impulsio­ crez“ — ne-a spus mecaniza­ tr-un teren unde este însă-
ile şi din complicate apara­ de specialitate şi cărţi bele­ Pentru că aici, la şcoala tică se imxaţă meserie! treprinderi care ,a lansat nează activitatea fiecăruia torul Gheorghe Maticiuc. mîntat porumb !
te, limbajul luminii. Astăzi, tristice —, trei ateliere şcoa­ muncii, cei ce învaţă azi Mulţi o deprind prin cursu­ chemarea la întrecere către dintre noi, ne stimulează e- La sediul cooperativei n-am După modul în care mun­
ŞcCMla profesională energe­ lă, dotate la cerinţele de meseria, primesc totul gra­ rile uceniciei la locul de toate întreprinderile de in­ forturile de a găsi cele mai găsii pe nimeni ca să luăm cesc membrii cooperatori si
tică din Deva a devenit un azi ale învăţământului, vin tuit : îmbrăcăminte, manua­ muncă, ce funcţionează aici. dustrie locală din judeţ, şi-a bune căi şi metode de reali­ relaţii, în afară de contabila mecanizatorii de la C.A.P.
adevărat complex de învă­ să sprijine, să formeze şi le, cazare (un internat cu O formă mai apropiată de reînnoit angajamentul pe a- zare cu succes a planului şi unităţii rare stătea de diminea­ Peştişu Mic si Nandru, ai im­
ţămînt practic. modern. să consolideze cunoştinţele peste 300 de locuri) şi un... practică, de cerinţele ei. de cest an, cu încă 10 milioa­ a angajamentelor asumate. ţă afară, pentru că inginerul presia că aici s-au terminat
Cinci laboratoare, dotate la practice ale muncitorilor de carnet C.E.C. Da! De înda­ frtimuseţile şi riştigxirile pe ne lei la producţia globală. Aşadar, valoroasa iniţiati­ cooperativei plecase la Deva de executai toate lucrările a-
imperativul limpulxii, vin in miine. tă ce păşesc în anul II, ele­ care le incumbă. Iar Şcoa­ Această botărîre reliefează vă de la întreprinderea de să ducă ceva acte şi luase cu gricole Organele agricole ju­
ajutorxd pregătirii viitorilor Anul ’72 a dat întreprin­ vilor li se depune pe car­ la profesională energetică abnegaţia si dăruirea, înal- industrie locală Orăştie se ci şi cheia do la intrarea în deţene şi cele de la S.M.A.
muncitori. In laboratorul derilor de profil din jude­ netele C.E.C. o parte din din Deva şi-a deschis larg tui spirit de conştiinţă şi materializează în fapte de sediu. „Preşedintele vine cam sînt datoare sa intervină ho­
PTtAM te simţi inir-o au­ ţul nostru cea de-a patra valoarea muncii efectuate in porţile şi pentru cei ce vor responsabilitate muncitoreas­ prestigiu, capătă dimensiuni rar la cooperativă'' — ne-a re­ tărît pentru schimbarea cli­
tentică sală de comandă a promoţie de energeticieni. practica de producţie, iar să pună la temelia muncii că ce stăpineşte întregul co­ pe măsura eforturilor depuse latat contabila. matului ce tronează aici, pen­
unei centrale electrice. I.a 216 absolvenţi — energetici- o altă parte o primesc in şi vieţii — ucenicia. lectiv. de acest harnic şi destoinic L-am căutat acasă, în briga­ tru recuperarea grabnică a în-
cabinetul de centrale, ade­ eni centrale, staţii şi reţe- numerar. Aşadar, absolven­ LUCIA LICIU Mă străduiesc să reali- colectiv. da Valea Nandrului. „Am fost lirzierilor în executarea lu­
plecat cu brigadierul şi şeful crărilor agricole.