Page 61 - Drumul_socialismului_1972_08

’u/imriifiiiiiniiuiimunniiînnnn/iiiiiiiiiirniiiininînniitniiriiiiiiiinniiiunin/niifniiinirnn/nr^
Proletari din toate tarile, unifi-vă!
STEMA JUDEŢULUI

HUNEDOARA

Scut despicat, cîmpui din
dreapta tăiat; în cartierul din
I
stingă în cîmp albastru un
ostaş dac ţinînd in mina stin­
gă stindardul dacilor, iar in
cea dreaptă un scut, totul
în auriu ; în cartierul din
dreapta sus în cîmp roşu o
oală de oţelărie aurie din
care curge oţel incandescent
aurîu încadrată de două ste­
le aurii ; în cartierul din
dreapta jos în cîmp negru o
intrare de mină şi două cio­
cane încrucişate toate in
argintiu.
1 septembrie bate la uşă ! mei este aşezat un scut mai
In partea centrală a ste­
mic avînd stema Republicii
Socialiste România, pe un
Timpul care a mai rămas nu permite fond format în partea stin­ I
gă de steagul partidului, iar
în dreapta de steagul ţării.
Denumirea judeţului este
înscrisă cu litere de aur pe
nici o întârziere la lucrările o eşarfă roşie în afara scu­ JUDEŢUL HUNEDOARA
tului şi anume la baza aces­
tuia.

de reparaţii si construcţii şcolare!

F t f * ? întreaga producţie de

Pînă la 1 septembrie au ră­ nedoara — se apucase de restul erau „ocupaţi" cu de-a-
mas mai puţin de două săp- treabă. Faptul cerea din par­ le mîncării, statului şi chiar
tămîni. Firesc, la această da­ tea şcolii unele eforturi, ele­ jocului. legume trebuie recoltată şi
tă, construcţiile şi reparaţiile vii fiind scoşi din clase pe La sediul I.G.C.L., tovarăşul
şcolare trebuie să fie termi­ rînd pentru a se putea execu­ inginer şef, Liviu Ungureanu,
nate, urmînd să înceapă, pen­ ta lucrările interioare. Munca ne asigura că la 1 septembrie
tru cadre didactice şi elevi, a continuat însă într-un ritm lucrările vor fi totuşi termi­
pregătirile deschiderii noului necorespunzător, fiindcă şi nate la această şcoală ca şi valorificată în mod eficient
an şcolar. Constatările din acum mai este încă de lucru la cea din Peşliş. Să fie aşa!
teren ' demonstrează însă că la atelierul de practică pro­ Cît priveşte Şcoala generală
,,s-au stabilit" termene de ductivă al fetelor, acoperişul din Teliuc, data de dare în cîmp s-a diminuat, este impe­
dare în folosinţă a unităţilor de tablă din apropierea sălii folosinţă convenită în con­ in timp ce hărnicia legumicultorilor din rios necesar ca în atenţia con­
şcolare şi după această dată, de sport, jgheaburi şi burla­ tract este de 5 septembrie. siliului de conducere al C.A.P.
iar unele stau sub semnul în­ ne, instalaţii sanitare, conduc­ Comentariile sînt de prisos. să fie readusă activitatea bri­
trebării şi pentru 15 septem­ ta de scurgere din curtea şco­ O problemă tot de „după 1 Dobra se concretizează în sute de găzii legumicole, mobilizarea
brie. lii, montarea sticlelor la gea­ septembrie" o constituie si unui număr mai mare de coo­
La Şcoala generală nr. 1 murile de pe coridoare. Vop­ reparaţiile capitale de la in­ peratori la recoltatul produse­
din Hunedoara se desfăşoară sirea soclurilor şi montarea ternatul Şcolii generale de 10 tone de produse... lor, care altfel sînt expuse pe­
în momentul de faţă lucrări părţii metalice nici măcar nu ani din Dobra. Să înşirăm ricolului de degradare şi pier­
de reparaţii capitale, începute s-au început. Lucru destuii' zi­ toate operaţiile ce trebuie e- Economistul fermei, tovarăşul dere.
încă din luna iunie, după cum cem noi. „Mici reparaţii“, ne xecutate aici, considerăm că Acţiunea de recoltare şi va­ Ioan Sindea, ne relata că s-au Este în interesul unităţii şi
ne-a relatat prof. Lazăr Şo­ contrazice Ion Albu — şeful nu e necesar. Sînt destul de lorificare în mod cît mai efi­ livrat 182 tone de varză tim­ al cooperatorilor ca întreaga
tron, secretarul organizaţiei de echipei de zidari. Cert este că multe. In orice caz, dintr-o cient a întregii producţii le­ purie şi de vară, 53 tone car­ producţie de legume pentru
gumicole constituie una din
partid din şcoală. Încă nu se clădire fără destinaţie de in­ preocupările de căpetenie ale tofi timpurii, 52 tone fasole realizarea căreia s-au făcut
terminase anul şcolar trecut şi în momentul vizitei, un sin­ ternat să faci totuşi să locu­ colectivului fermei legumico­ verde, însemnate cantităţi de investiţii importante, să fie
executantul — I.G.C.L. Hu­ gur meşter monta un sifon, iască în bune condiţii copii le din cadrul cooperativei a- gulioare, roşii, ardei şi alte strînsă şi valorificată în con­
e destul de dificil. A schim­ diţii cît mai bune.
produse. Intre cei care îşi a-
ba ligheanul şi pardoseala de gricole de producţie din Do­ duc întreaga contribuţie la Măsurile radicale de care a-
bra. Buna organizare şi desfă­
jos cu chiuveta şi parchetul, şurare a muncii de recoltare producerea, recoltarea şi valo­ minteam este necesar să vi­
de asemenea. Maistrul Leon- zeze în primul rînd modul de
şi livrare a producţiei reali­
în întrecerea patriotică tin Lugojan de la I.G.C.L. De­ zate, ’•espectarea cu stricteţe rificarea producţiei legumico­ organizare a activităţii în pre­
le, interlocutorul nostru a ţi­
va, care execută lucrarea, ne zent cît şi în perspectivă, a-
spunea că speră ca pe 20 sep­ a graficelor întocmite cu u- nut să evidenţieze pe-: Leti- vînd în vedere că începînd
nităţile contractante au făcut
ţia Oprean, Sidonia Prisecan,
Judeţul Hunedoara şi-a tembrie să o termine. Cum se posibil ca de pe ogoarele fer­ Ana Bedea, Aurora Tomuţa, din anul viitor la această uni­
vor descurca însă pînă atunci
copiii ? Unicul răspuns pe mei să fie recoltate şi valori­ Dragostin Cîmpurean, Vasile tate se va extinde suprafaţa
cultivată cu legume şi se va
ficate cantităţi suplimentare
Miron şi alţii, precum şi me­
îndeplinit angajamentul care-1 aşteptăm este urgenta­ celor prevăzute în planul de canizatorul Uie Dumitraş. înfiinţa o formă horticolă.
rea lucrărilor.
producţie. La buna desfăşurare a acti­
Iată cîteva exemple care e-
meca­
de
prelucrări
anual M. BODEA nice Strungarul la Vaier Cîmpeanu, prin clin hărnicia şi măiestria patru un ani aport videnţiază hărnicia şi rezulta­ aduce o contribuţie însemna­ Respectarea
sectorul
vităţii fermei legumicole îşi
aduce
sa
Orăştie,
al
I.I.L.
in
cincinalului
si
prevederilor
seamă
de
realizarea
(Continuare în pag. a 3-a) jumătate. Foto : V. ONOXU tele muncii cooperatorilor ca­ tă ing. Monica Soss, şefa fer­
re lucrează la ferma legumi­ mei, care îndrumă ru com­ graficului este
colă. Pînă la . data de 15 au­ petenţă întreaga activitate şi
Animaţi de adinei senti­ 191,7 km ; toluzarea a 821 550
mente patriotice, locuitorii ju­ mp maluri ; plantarea a gust s-au recoltat ’ şi livrat asigură o bună organizare şi
deţului nostru, căruia i-a re­ 521 995 arbori şi arbuşti orna­ beneficiarilor peste 400 tone desfăşurare a muncii în toate facultativă ?
venit cinstea de a chema in mentali ; amenajarea a 204 legume, cu 50 tone mai mult compartimentele de activitate.
acest an la întrecere toate ju­ baze sportive, ştranduri, sola­ Pagina a ll-a faţă de prevederi. Livrarea u- Legumicultorii din Dobra s-au Origine ar fi trecut in du­
deţele ţârii, s-au mobilizat in rii şi terenuri de joacă pentru nor cantităţi sporite de legu­ angajat să producă şi să li­ pă-amiaza zilei de ieri, joi 17
me a condus, cum era şi fi­
vreze peste plan 200 tone de
mod activ şi au participat în copii, precum şi multe alte resc, la depăşirea veniturilor legume. Ei muncesc cu hărni­ august a.c., pe la ferma le­
masă la finalizarea obiective­ obiective de interes obştesc. planificate a fi obţinute din a- cie pentru a-şi onora cu cinste gumicolă a C.A.P. Deva ar
lor cuprinse în angajamentul La obţinerea acestor reali­ Materializare exemplară cest sector. Faţă de 380 000 acest, angajament, pentru a în- fi rămas surprins de imaginea
anual al judeţului, municipii­ zări de prestigiu pentru jude­ lei venituri planificate pe 7 tîmpina ziua de 23 August cu ce i se oferea. Aici, mai mult
lor, oraşelor şi comunelor. ţul nostru şi-au adus contri­ luni, s-au realizat 422 000 lei. de 4 500 kg produse proaspe­
buţia locuitorii din toate loca­ noi succese în muncă. te — vinete, ardei iute şi
Hărnicia zecilor şi sutelor a sarcinilor trasate de
de mii de cetăţeni de toate lităţile urbane şi rurale. Ast­ castraveţi îşi aşteptau benefi­
vîrstele şi profesiunile, care au fel, în municipiul Hunedoara ... cooperatorii din Ilia vînd legumele ciarul —• C.L.F. Deva, care se
participat la acţiunile de mun­ s-au executat lucrări în valoa­ află la cîteva sute de metri,
că patriotică pentru ridicarea re de 53 milioane lei, în mu­ A de ferma respectivă. Am a-
gradului edilitar-gospodăresc nicipiul Deva de 30 milioane cu kilogramul flat că în jurul orei 16,30 a
lei, iar în municipiul Petro­ venit o maşină care a preluat
al tuturor localităţilor urbane
şani de 26 milioane lei. Din­ o parte din recoltă, şoferul a
şi rurale, pentru înfrumuseţa­ De pe cele 40 de hectare tărăgănează recoltarea lor la
tre oraşe se evidenţiază Vul­ promis că se întoarce şi după
rea continuă a acestora, s-a cultivate cu legume, coopera­ timp.
can, Petrila, Lupeni, Orăştie şî Concentrate şi coordonate spre direcţiile hotărîtoare trasate de Con- restul de marfă, dar... dus a
concretizat în îndeplinirea îna­ torii din Ilia şi-au planificat De fapt, începutul neajunsu­
Brad unde s-au executat lu­ fost. Aşa se face că, după ora
inte de termen a angajamen­ ferinţa Naţională a partidului, efortu rile şi preocupările colectivelor de să livreze la fondul de stat rilor care tronează în activita­
tului iniţial care prevedea e- crări a căror valoare este cu­ muncă din judeţul nostru se dimen sionează şi se integrează organic, cu 390 tone produse. Din discuţia tea brigăzii legumicole îşi are 19, produsele care puteau a-
xecutarea prin muncă patrio­ prinsă între 6 şi 22 milioane rezultate tot mai valoroase, în proce sul materializării sarcinilor ce le re­ purtată cu inginerul şef al o origine mai veche. Astfel, junge încă de ieri la consu­
tică a unor lucrări în valoare lei, iar dintre comune Aninoa- C.A.P., Valentin Ciobanu, şi de-abia pentru o suprafaţă de matori mai stăteau încă în
de 168 759 900 lei. Acest an­ sa, Crişcior, Băniţa, Bucu- vin pentru creşterea şi perfecţionarea activităţii economice, cu tehniciană Dorina Suba am 22 hectare s-au asigurat bra­ lăzi la producător. Din păcate
gajament a fost apoi majorat reşci, Pui, Vaţa de Jos, Do- Din ansamblul acestor eforturi şi preocupări colective, amplificate reţinut că, pînă la jumătatea ţe de muncă permanente, re cazul nu este singular. In
la 240 milioane lei. In cinstea bra, llîa, Geoagîu, Boşorod, de apropiata aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, reţin a- lunii august a.c., de la briga­ e drept insuficiente şi aces­ cursul acestei săptămîni situa­
Rapoltu Mare şi altele în ca­
zilei de 23 August, ziua elibe­ da legumicolă nu s-au preluat tea — doar 19 cooperatoare ţia se repetă a treia sau a
re s-au executat lucrări a că­ tenţia, în ziarul nostru de astăzi :
rării patriei noastre de sub nici 90 tone legume (!). —, iar restul terenului s-a patra oară.
ror valoare este cuprinsă în­ ® Minerii de la E.M. Deva ¡den Nerespectarea graficului de
jugul fascist, acest angaja­ tifică şi pun în valoare noi resurse Situaţia livrărilor putea fi repartizat brigăzilor de cîmp
ment majorat a fost îndepli­ tre 1 şi 3 milioane lei. pentru sporirea volumului şi eficien ţei extracţiei de minereuri neferoase ; mult mai bună, ne spuneau din Cuieş şi Săcămaş. Deşi se preluare — ni s-a spus la
nit şi depăşit, realizîndu-se lu­ întrecerea patriotică pentru @ Colectivul întreprinderii de explorări şi prospecţiuni geologice interlocutorii, însă se întîlnesc ştie bine că în legumicultura fermă — frînează ritmul de
crări în valoare de peste 248 mai buna gospodărire şî în­ o serie de deficienţe la recol­ nu se pot obţine rezultatele lucru şi pentru zilele urmă­
milioane lei. Intre cele mai frumuseţare a localităţilor, Deva se angajează să realizeze prevederile cincinalului în 4 ani şi 3 tat, în sensul că participarea scontate decît numai atunci toare, deoarece cooperatorii
importante lucrări realizate pentru ridicarea gradului lor luni, adueîndu-şi prin aceasta con tribuţia la creşterea bazei de materii cooperatorilor la această lu­ cînd toate lucrările, inclusiv nu au asigurate ambalajele
prin munca şi contribuţia ce­ edilitar-gospodăresc se desfă­ prime şi atragerea mai rapidă în circuitul economic a substanţelor mi- crare este cu totul nesatisfă­ recoltatul, se fac la timp şi necesare.
tăţenilor, a întreprinderilor, in­ şoară în continuare cu şi mai nerale utile ; cătoare. In perioada actuală, de calitate, la cooperativa a- Asemenea anomalii manifes­
stituţiilor şi altor unităţi de mult elan pentru ca în cinstea considerată de vîrf pentru ac­ gricolă din Ilia acest sector tate în activitatea C.L.F. a-
producţie, amintim : construc­ aniversării a unui sfert de • Prin creşterea gradului de mecanizare şi industrializare a lucră- tivitatea în legumicultura, nu este considerat ca o cenuşă­ fectează realizarea producţiei
ţia a 201 260 mp străzi ; veac de la proclamarea Repu­ rilor, organizarea judicioasă a muncii pe şantiere şi dezvoltarea întrecerii sînt prezenţi la recoltat de- reasă. Nu întîmplător ni se şi a veniturilor C.A.P., îi
110 081 mp trătuare; repara­ blicii să se obţină noi şi im­ socialiste, colectivele Trustului de co nstrucţii Deva vor determina reduce- cît cîte 30-40 de cooperatori spunea că lucrul la grădină, în frustrează pe consumatori de
rea şi întreţinerea a 5 027 902 portante succese pe acest tă- zilnic, faţă de 90-100 cil ar fi majoritatea cazurilor, începea posibilitatea de a consuma
mp străzi şi trotuare ; con­ rîm, pentru ca judeţul nostru rea duratelor de execuţie a obiecti velor; necesari. Din această cauză se şi începe după ora 9 şi înce­ legumele în stare proaspătă.
strucţia a 263 lem drumuri : să ocupe şi în acest an un • Succese de seamă în întrece rea pentru realizarea exemplară a ivesc divergente şi în relaţiile tează după-amiaza devreme. Ce are de spus în această pri­
reparaţii şi întreţineri pe 3 270 loc fruntaş în întrecerea cu sarcinilor de plan şi angajamentelor. cu C.L.F., unele produse, în­ O îmbunătăţire radicală a vinţă conducerea C.L.F. De­
km de drumuri ; îndiguiri pe celelalte judeţe ale ţării. deosebi castraveţii, ajungînd situaţiei se impune cu maxi­ va ? Dorim ca răspunsul la
să-şi piardă din calităţile ce­ mă acuitate. Deoarece volumul întrebare să-l primim, faptic,
rute la preluare, deoarece se de muncă la alte lucrări in cît mai curînd posibil.
cei din echipa lui Petre Lu­ PEŞTIŞU MIC. De Ia în- j
dovic lucrînd la chituirea e- ; ceputul anului şi pînă a- ;
lementelor de la creuzetul CREŞTEREA PRODUCŢIEI SI EFICIENTEI I cum, în cele 9 safe ale j
inferior şi cel superior ale j comunei s-a finalizat o j
furnalului. Echipa lui Ioan j parte însemnată din o- ;
Murin a terminat de ridicat EXTRACŢIEI, CERINŢE CARE OHENTEAZÂ j biectivele prevăzute a
primul şuber de separare de i ii realizate de cetăţeni
la caupere. i în anul în curs. Dintre
Ultima lună! spunea inginerul Gheorghe ACTIVITATEA COLECTIVULUI E.M. DEVA j ele menţionăm cîteva:
— Putem să informăm —
Birău — că echipa comu­
nistului luliu Kovacs a ter­ Clădindu-şi activitatea pe la producţia marfă cu 3,22 la 196 kg, bile de otel — pe­ Lucrări prin
minat căptuşirea conductei coordonatele majore impuse sută. Productivitatea muncii ste 6 tone, căptuşeli pentru muncă patriotică
Din drumul în timp, pe nic formînd „marea familie" inelare a furnalului. Se află de obţinerea unor producţii s-a înscris într-o dinamică mori — peste 25 tone etc.
care constructorii marelui o- a furnalului nr. 9 — familie în etapa finală şi lucrările mari — însuşirea şi aplica­ pozitivă, acest indicator im­ Desigur, pot fi spuse mul­
biectiv siderurgic de la Hu­ căreia i-am urmărit cu sti­ de căptuşire a conductelor rea a noi metode de exploa­ portant fiind realizat în pro­ te lucruri bune despre rea­ ! construirea a 800 mp
nedoara s-au angajat să-l mă viaţa zilnică, consumată de aer cald de la preînrăl- tare, îmbunătăţirea procesu­ porţie de 107,85 la sută. Ca lizarea planului pe exploata­ I de străzi noi, 5 km de
parcurgă într-un ritm cît mai între răsăritul şi apusul soa­ zitoare şi furnal, executate lui tehnologic, folosirea ra­ efect al creşterii productivi­ re. încărcarea mecanică la ; drumuri săteşti, repara-
rapid, a mai rămas o lună! relui pe şantier, ridicate la de echipele lui Toth şi Gali. ţională a utilajelor şi maşi- tăţii muncii în abataje, s-au săparea galeriilor a crescut ; tul şi întreţinutul la j
Pînă atunci, constructorii gi­ înalte cote ale hărniciei. Şi De asemenea, conducta „pan­ Tînărul tîmplar Ioan Faur, cu 79 la sută, încărcarea me­ ; 38 km de drum, amena- i
a
gantului au dovedit că pose­ am consemnat cu preţuire talon", care face legătura de la se secţia mobilă stima I.I.L. canică în abataje, cu 20,3 la ; jarea a 0,35 ha de spa- i
de
Brad,
şi
bucură
dă înaltele calităţi muncito­ Întreaga sa existenţă, aşa între “furnal şi epurarea bru­ aprecierea colectivului în care sută etc. j ţii şi zone verzi, pian- ;
reşti specifice oamenilor din cum vom face şi de-acum tă, este căptuşită complet cu lucrează, pentru calitatea mun­ La obţinerea acestor re­ tarea a 550 bucăţi ar- j
depă­
orînduirca noastră socialis­ Încolo, pînă la „secunda ze­ masă refractară. In prezent, cii, pentru realizarea a şi sarcinilor zultate şi-a adus contribuţia i buşti ornamentali, con- ;
şirea
sistematică
tă — bărbăţie, curaj, dărui­ ro“ I echipa condusă de Ioan de producţie. fiecare membru at harnicu­ ; struirea a două podeţe, j
re în muncă etc. Iar aceste Dar, constructorii sînt ho- Schrager execută, tot la a- lui colectiv mineresc, şi în­ j reparatul a 8 fîntini, ta-
trăsături s-au înmănuncheat, tărîţi să schimbe mersul lu­ ceastă conductă, subturna- deosebi brigăzile de mineri i luzatul malurilor pe o ;
devenind un fascicul trainic crurilor şi să finalizeze lu­ rea blindajelor — lucrare conduse de Roman Pătrut, 1 suprafaţă de 2 500 mp, j
de calităţi ce caracterizează crările înainte de termenul deosebit de dificilă. nilor-unelte, reducerea con­ obţinut sporuri de 13,58 la Ioan Malea, Aurel Resiga, : lucrări de îndiguire pe j
Viaţa marii familii de con­
Vasile Damian, Iulian Doţa
sumurilor specifice de mate­
întregul colectiv de con­ stabilit. O dovedesc nu structori ai colosului side­ VREMEA riale etc. — colectivul Ex­ sută la minereu extras şi şi altele. Au primit titlul de j 2 km şi plantarea a 200 j
i ml de gard viu. Prin
3,43 la sută la cupru în con­
structori prezent pe marele prin cuvinte, ci prin faptele rurgic pulsează puternic în ploatării miniere Deva a reu­ centrate. S-a acţionat per­ evidenţiat în întrecere 290 ; realizarea acestor obi- j
şantier. pe care le înscriu zilnic pe aceste zile fierbinţi de au­ PENTRU 24 ORE şit ca în prima jumătate a manent pentru reducerea mineri, iar dintre formaţiile j ective şi a altora, va-
călduroasă,
Vreme
cu
Deşi sînt veniţi de la sec­ şantier. Dimineaţa de ieri gust. Iar secundele clatină variabil. Izolat, in cursul cerul acestui an să obţină rezulta­ consumurilor specifice de de lucru au fost distinse 17 ; Ioarea stabilită iniţial la j
tot mai frenetic uriaşele
du-
toare productive diferite ale i-a găsit pe oamenii din e- clopote ale muncii! A mai pă-amiezii, se vor semnala a- te valoroase la toţi indica­ materiale, fapt ce a condus brigăzi şi echipe. j lucrările de muncă vo- j j
j luntar patriotică a fost
ploaie,
de
I.C.S. Hunedoara, de la di­ chipa lui Cornel Milian rămas o lună... verse de electrice. însoţite slab torii de plan. Astfel, planul la realizarea de importante MARIN LIVEZEANU depăşită cu aproape j
descărcări
Vint
verse şantiere şi loturi, con­ muncind pe furnal la cen­ pînă la potrivit din nord-vest. la producţia globală a fost economii: lemn de mină — j 150 000 lei. 1
va
minimă
Temperatura
cu­
fi
structorii s-au sudat puter- trarea clopotelor, Iar pe MARIN NEGOIJA prinsă între 11 şi 16 grade, iar depăşit cu 6,91 la sută, iar 270 mc, oţel de sfredele — (Continuare in pag. a 2-a)
maxima între 27 şi 32 grade.