Page 63 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 477 © VINERI 18 AUGUST 1972 3

Legea remunerări după cantitatea şi calitatea

Un cetăţean din Deva. nităţii partea din indemniza­ Perioada la care vă referiţi,
Potrivit legii, alocaţia de stat ţia de concediu corespunză­ indiferent unde aţi lucrat, se
nu se acordă pentru copiii toare perioadei nelucrate din consideră vechime în grupa
care sînt în întreţinerea sta­ an. In această situaţie şi alo­ a Iil-a de muncă.
tului sau a unei organizaţii caţia de stat pentru copii o Sabin Şiler — Căzăneşti.
obşteşti. De asemenea, aloca­ veţi primi de la noua unitate Puteţi primi ajutor social da­
echitabilă a ţia de stat pentru copii nu se la care v-aţi angajat cu con­ că dovediţi cu acte că aţi
fost angajat cel puţin 5 ani.
tract de muncă pe durată ne­
poate acorda cumulativ cu
bursa, ea uimind să fie a- determinată, după 90 de zile Pentru acte, adresaţi-vă con­
cordatâ numai pe timpul va­ de la încadrare. siliului popular comunal sau
canţei şcolare de vară. Pavel Lobonţ — Hunedoa­ Inspectoratului silvic Hune­
¡Potrivit hotărîrif Conferinţei prestărilor de servicii, satisfa­ conomlce superioare şi medii funcţiei subordonate, creşterea ra şi Ion Cristescu — Ani- doara.
Naţionale a P.C.R. din 19-21 cerea în condiţii din ce în ce de 4-8 clase este prea mare. să poată fi şi mai marc, pină Gheraslm Vlaic — Hune­ noasa. Angajaţii scoşi din Nicolae Cazan — Orăştie.
iulie 1972, s-a supus dezbate­ mai bune a cerinţelor popu­ De exemplu, între funcţia de la nivelul funcţiei subordona­ doara. Angajaţii care în producţie pe o perioadă mai Dacă nu sînteţi membru coo­
rii publice proiectul de Lege laţiei, realizarea unei serviri economist principal şi aceea te, sau pe cît este posibil sa­ cursul unei luni absentează mare de 12 luni pentru a fi perator, hu , puteţi beneficia
privind remunerarea după civilizate şi pline de solicitu­ de contabil principal la gra­ lariile acestor lucrători să fie nemotivat de la locul de mi'in- trimişi să urmeze cursuri de de pensie sau ajutor de la
cantitatea şi calitatea muncii dine, faţă de consumatori, daţia maximă în întreprinde­ corelate cu cele ale lucrăto­ că mai mult de 3 zile lucră­ pregătire profesională (şcoli C.A.P.
tn unităţile de stat. Aplica­ păstrarea şl gospodărirea ra­ rile economice judeţene ale rilor care ocupă funcţii simi­ toare nu beneficiază de alo­ tehnice de maiştri, cursuri Ana Zărnescu — Certeju
rea consecventă a prlncipiuluj ţională a fondului de mărfuri, cooperaţiei de consum — gru­ lare la alte compartimente ale caţie de stat pentru copii pe postuniversitare etc.) sau po­ de Sus. De la Uzina de auto­
repartiţiei după muncă şi per­ modernizarea continuă a pro­ pa VI de ramuri — diferenţa întreprinderii". luna respectivă. De asemenea, litice vor primi, în anul pre­ turisme Piteşti ni se comuni­
fecţionarea sistemului de re­ cesului de vînzare a mărfuri­ este de 865 Iei (8 clase). Sînt In prezent se intîmpină nu beneficiază de alocaţia de zentării la locul de muncă, că că soţul dv., salariat al
munerare se integrează în lor, precum şi sporirea efici­ numeroase cazurile în care greutăţi în preluarea de către stat pentru copii pe luna res­ concediul de odihnă cu dura­ uzinei, nu primeşte acolo a-
preocupările majore ale parti­ enţei economice a întregii ac­ cadrele cu studii medii au lucrători a funcţiilor de con­ pectivă cei care sînt în con­ tă integrală. In cazul în ca­ locaţie pentru copii.
dului şi statului pentru per­ tivităţi comerciale. Totodată, cunoştinţe şi practică îndelun­ ducere sau cu gestiune, de­ cediu fără plată, cu excepţia re înainte de reîncadrarea lor Oana Arcadie Pavel —
fecţionarea conducerii, organi­ în funcţie de condiţiile deose­ gată în specialitate, capacita­ oarece acordarea în plus nu­ primului concediu fără plată în muncă angajaţii în cauză Brad, Adam Lazăr — Petreni,
zării şi planificării dezvoltă­ bite în care lucrează, aceştia te şi aptitudini mult apropia­ mai a 1-2 clase nu este sti­ de pină la 15 zile lucrătoare au beneficiat de vacanţa şco­ Nicolae Sîrbu — Lupeni, Ni­
rii economico-sociale a ţării, vor beneficia de salarii majo­ te de cele ale cadrelor cu stu­ mulativă. Această greutate es­ Indeminarea şi conştiinciozi­ inclusiv, acordat în cursul a- lară sau universitară de vară colae Mihăilescu — Teliuc,
pentru perfecţionarea relaţi­ rate cu 1-5 clase de salariza­ dii superioare, diferenţierea te şi mai pregnantă la perso­ tatea sint calităţi prin care nului calendaristic şi a con­ de 30 de zile, nu mai primesc Dorin Macavei — Geoagiu.
ilor sociale specifice orîndui- re pentru cei ce participă la foarte mare existentă nefiind nalul tehnic-administrativ. Ma­ muncitoarea Sofia Romcca se cediilor legale pentru studii. in acel an concediu de odih­ Aţi primit prin poştă răs­
rii noastre. jorarea posibilă a salariului afirmă in rîuciul colectivului Gheorghe Amarghioale — nă. punsul Direcţiei judeţene pen­
Din cele 5 capitole ale nou­ cu 1-2 clase în caz de promo­ Fabricii „Vidra“ Orăştie. Hunedoara. Dacă vi s-a desfă­ I.R.N. — Hunedoara. La tru probleme de muncă şi o-
lui proiect al Legii remuneră­ vare (de exemplu : din econo­ cut contractul de muncă pen­ promovarea într-o funcţie su­ crotiri sociale.
rii după cantitatea şi calitatea mist principal în şef serviciu) tru absenţe nemotivate după perioară, la care sînt prevă­ Nicolae Doica — Buceş. Zi­
muncii se desprinde cu clari­ nu este stimulativă, dacă se Foto : V. ONOIU ce aţi beneficiat de concediul zute gradaţii, angajatul res­ ceţi că aveţi multe să ne spu­
tate poziţia oamenilor mun­ are în vedere şi faptul că o- de odihnă pe anul în curs pectiv va fi încadrat la sa­ neţi. Scrieţi-ne sau treceţi în­
cii in dubla lor calitate de cupînd o funcţie de condu­ sînleţi obligat să restituiţi u- lariul tarifar de bază al func­ tr-o zi pe la redacţie. Spune-
proprietari ai mijlpacelor de cere lucrătorului respectiv i ţiei respective. In cazul în ţi-ne mai multe şi despre poş­
producţie şi de producători ai se retine 10 la sută din sala­ care acest salariu este mai taşul dv. dacă nu-şi face da­
bunurilor materiale şi spiri­ desfacerea mărfurilor ce ne­ justificată din acest punct de riu (întreaga majorare), pen­ mic sau egal cu cel avut în toria cum trebuie.
tuale, conferind acestora răs­ cesită o calificare mai ridica­ vedere. tru indicatorul calitativ. funcţia din care a fost pro­ Solomon Siminesc — Cer-
punderea pentru dezvoltarea tă, încasează direct banii de De asemenea, propun com­ Timpul care a mai rămas nu movat, angajatului respectiv băl. Dacă vreţi să vă constru­
bazei tehnico-materiale a so­ la consumatori, coordonează pletarea articolului 30 (1) cu Mai propun completarea ar­ i se vor acorda un număr de iţi o casă în comuna în care
activitatea altor unităţi, con­
cialismului şi creşterea avu­ următorul text : ticolului 37 (4) cu următorul permite nici o intîrziere la gradaţii care să-i asigure, la locuiţi, puteţi beneficia, prin
ţiei naţionale, pentru promo­ duc o formaţie de lucrători a- „In cadrul unui anumit pro­ text: „Această prevedere poa­ promovarea într-o funcţie su­ C.E.C., de un credit de pînă
varea progresului tehnic şi vînd şi răspundere gestiona­ cent din numărul total de sa­ te fi extinsă cu aprobarea con­ perioară, o creştere a sala­ la 15 000 lei, rambursabil în
ştiinţific, buna organizare a ră, activează în unităţi de ca­ lariaţi (ex. : 10 la sută) între­ ducerii întreprinderii şi asu­ lucrările de reparaţii şi riului tarifar echivalentă cu 10-15 ani. Alte amănunte pre­
tegorie specială sau cu un vo­
producţiei şi a muncii, pentru lum superior de activitate, ori prinderile să poată acorda u- pra altor funcţii de execuţie o clasă, iar la promovarea în­ cum şl formularele tip nece­
sporirea continuă a producti­ în unităţi cu un înalt grad de nor lucrători, în funcţie de din cadrul personalului teh­ construcţii şcolare! tr-o funcţie de conducere — sare le puteţi obţine de la u-
vităţii muncii sociale şi, tot­ organizare etc. calităţile personale şi vechi­ nic, economic şf de altă spe­ o creştere echivalentă cu u- nităţile C.E.C.
odată, dreptul de a beneficia mea în specialitate, un nu­ cialitate care prin natura mun­ na sau două clase de salari­ Iosif Mihăiasă — Paroş.
pe deplin de roadele activită­ Avînd în Vedere interesul măr de trepte (gradaţii) inde­ cii nu contribuie în mod deo­ (Urmare din Daa. 1) zare. I.T.A. Deva nu poate face
ţii lor. larg şi importanţa acestui pendent de termenele prevă­ sebit la realizarea sarcinilor Benf Buldoni — Rîu de modificările cerute de dv. pe
proiect de lege, care sinteti­ La Şcoala generală nr. 4 din Deva reparaţiile curen­
Odată cu publicarea In pre­ zute de legea nr. 12/1971". A- de plan (contabili, planifica­ te sînt într-un stadiu avansat. I.G.C.L. din localitate a Mori In conformitate cu pre­ ruta Haţeg — Paroş, întrucît
să a proiectului Legii remu­ zează experienţa aplicării mă­ ceastă reglementare ar da po­ tori, jurişti etc. precum şi sta­ fost aici prompt în execuţie. Rău stau însă lucrurile vederile art. 3 din Legea nr. aceasta ar nemulţumi pe abo­
nerării după cantitatea şi cali­ surilor de îmbunătăţire a sa­ sibilitatea rezolvării situaţiei giari) în sensul ca acordarea în cadrul noii şcoli, cu 24 de săli de clasă, din vecină­ 27/1966, republicată, pensio­ naţii din Haţeg, care sînt ma­
tatea muncii, colectivele de larizării, doresc să fac cîteva unor lucrători, în special care salariilor tarifare să se facă tatea sus amintitei unităţi. E adevărat, în momentul de narii de asigurări sociale de joritatea. Prin încheierea u-
muncitori şi tehnicieni din co­ propuneri şi sugestii pe linia se apropie de vîrsta pensio­ în funcţie de realizarea sarci­ faţă aici se munceşte intens Toate torţele şi atenţia stat sau posesorii de ajutor nei convenţii între unitatea
operaţia de consum a jude­ atragerii şi stabilităţii forţei nării, sau unor lucrători cu nilor proprii de serviciu". social beneficiază de medica­ de transport şi unitatea unde
trustului de construcţii sînt îndreptate spre această lu­
ţului Hunedoara au studiat cu de muncă în cooperaţia de vechime mare în specialitate Legea nr. 1/1970 nu preve­ crare. Maistrul Petru Pătăranu, şeful lucrării, promi­ mente gratuite pînă la va­ lucraţi, veţi putea obţine un
atenţie fiecare capitol şi arti­ consum din judeţul Hunedoa­ şi în muncă, precum şi redu­ de sancţiunea pe baza căreia loarea de 550 lei anual. autobuz cu programul dorit
col în parte. ra. cerii fluctuaţiei de personal salariatul care absentează ne­ tea că în data de 10 septembrie şcoala va fi termi­ Lina Rus — Buceş, Mihăi- de dumneavoastră.
Ţinînd cont de condiţiile Astfel, articolul 33 (2) să fie care este destul de frecventă motivat pierde sporul de ve­ nată. leni. Direcţia judeţeană pen­
Observînd stadiul actual de execuţie e puţin proba­
specifice în care îşi desfăşoa­ completat şi cu prevederea ca în unităţile cooperaţiei de bil ca la data promisă şcoala să fie dată în folosinţă. tru probleme de muncă şi o- IOAN VASILIE
ră activitatea lucrătorii din nivelul de salarizare al func­ consum. chime pe luna respectivă şi, In afară de tencuitul interior al sălilor de clasă, restul crotiri sociale v-a întocmit VASILE AVRAM
ramura circulaţiei mărfurilor ţiilor economice medii să fie O altă propunere virează ca atare, acest act normativ lucrărilor ridică semne de întrebare. Nu s-a bătut nici actele şi vă va da aprobare de la Direcţia judeţeană pentru
şi prestărilor de servicii, noul mai apropiat de nivelul func­ trebuie pus de acord cu pre­ pentru primirea unui triciclu. probleme de muncă şi
proiect al Legii remunerării ţiilor economice superioare completarea articolului 32 cu vederile articolului 61 (5) din o bucată de parchet, ramele geamurilor sînt prinse Ţineţi legătura cu dînşii. ocrotiri sociale
după cantitatea şi calitatea {diferenţa să fie numai 1-3 următorul text : proiectul legii în discuţie. parţial în pereţi, lipsesc unele calorifere. De uşă nici Vasile Puşa — Tîrnava. D. COJOCARU
muncii îi cointeresează în clase). „La această categorie de Măsura respectivă afectează vorbă. Pe coridoare nu s-a aplicat mozaicul, nu sînt
sporirea continuă a volumului In prezent, diferenţa între personal conducerea întreprin­ finisate scările, le lipsesc balustradele. Se mai lu­
desfacerilor de mărfuri şi nivelurile salariilor funcţiilor e- numai cadrele cu vechime ne­ crează la acoperiş. Să nu mai vorbim de tencuiala ex­
derii poate aproba ca la pro­ terioară, de curte cu mormanele sale de pămînt. Că­
întreruptă în aceeaşi unitate
movare, transfer în Interesul rei cauze i se datorează această înlîrziere? 16 vagoane de prune în confoS contractului
şi nu este normal ca pentru
serviciului sau angajarea în- După afirmaţiile interlocutorului, lucrarea s-a înce­
o abatere similară unii sala­ put încă din anul trecut. Apoi ritmul de execuţie a RĂDULEŞTI. Cooperatorii tatea a avut posibilitatea să
tr-o funcţie de conducere sau riaţi să fie penalizaţi, iar al­ slăbit din lipsa forţei de muncă şi de abia din iulie din Răduleşti au avut con­ predea suplimentar încă 6
cu gestiune şi de specialita­ a.c. se lucrează intens, aşa cum de fapt trebuia să se tractată livrarea la întreprin­ vagoane de prune, astfel ve­
ţii care nu primesc sporul —
te, să se poată acorda nivelul nu. lucreze de la început. Aici vor învăţa în noul an şco­ derea viei şi vinului a unei niturile băneşti realizate pî- j
de bază sau un număr de lar 1 000 de elevi! cantităţi de 10 vagoane pru­ nă acum din valorificarea
In loc de concluzie la raidul nostru, invităm pe exe­ ne.
trepte (gradaţii) care Să per­ TRAIAN BARBU producţiei de fructe ridieîn-
cutanţi să reflecte mai real la ceea ce au de făcut şi Obţlnîndu-se o producţie
mită o creştere a salariului şeful serviciului salarizare şi să acţioneze în consecinţă cu toate forţele de care superioară prevederilor, uni­ du-se la circa 150 000 lei.
de 2-4 clase. In cazul cînd sa­ legislaţia muncii la dispun.
lariul ar fi mai mic decît al I.J.E. Coop. Deva 4
■ treburile lui. cu munca. Ii
este soţ şi să aibă grijă de
a clşliga bine pentru fami­
lie...
Şi viaţa işi urmează
Dumneaei are aproape 30 legi şi pe ei. Şi aşa —. azi UTIIULE
ele ani. Lucrează ca funcţi­ cu unul la un bar, cu altul cursul ei...
onară la o întreprindere la o plimbare (doar este Ea ştie să se descurce şi
importantă. A reuşit să se învoită de la serviciu, are să aibă ce-i trebuie. Nici nu
duce lipsă. Rochii, pantofi,
scoală in evidenţă, să fie a- nişte „necazuri" care,, pe Parcul de autovehicule al In cadrul Combinatului si­ muncă. Aceasta constă, între
preciată şi, în consecinţă, a şef, l-au dat gala). In altă poşete şi nu mai ştiu ce, are ţării îşi măreşte vertiginos derurgic din Hunedoara stă în altele, în folosirea şi îngriji­
avansat în funcţie. Este zi, „vizitează" o familie din atîtea cit să fie invidiată de dimensiunea datorită intensi­ atenţia tuturor salariaţilor folo­ rea autovehiculelor în bune
colege. Este mîndră de sine,
mama unui copil, destul de blocul X, din noul cartier de felul ei de a fi. Este si­ ficării activităţii întreprinde­ sirea cu eficienţă a autovehi­ condiţiuni pentru a se înlătu­
mărişor. Soţul, muncitor de (tot. în timpul programului. gură că această situaţie o rilor constructoare de auto­ culelor şi celorlalte utilaje ra pericolul spargerii rezer­
înaltă calificare. Foarte con­ Dell! Are dreptul şi ea de face mai interesantă, mai vehicule. In dotarea tuturor din garaje şi atelierele de re­ voarelor acestora, al produ­
ştiincios, face parte din rin- a fi învoită cind şi cînd...). presus cu „o idee" de ce­ unităţilor economice intră tot paraţii auto. In aceste locuri, cerii unor fisuri la motoare
dul fruntaşilor. Cîştigă ca Cind se termină progra­ lelalte şi nu-i pasă de ni­ mai multe mijloace auto de în care se lucrează cu can­ care ar putea da naştere la
atare. Totul s-ar părea... mul, tovarăşele sale, salari­ mic. Ba da: de salariu. locomoţie, corespunzător ac­ tităţi mari de combustibil şi incendii. In locurile unde sînt
Pentru asta şi are grijă ate şi ele, aleargă jintr-un El, şeful, o simpatizează, celerării ritmurilor de produc­ alte materiale inflamabile, e- parcate autovehiculele, este
să spună mereu colegilor şi suflet spre casă unde le aş­ fiindcă ştie să se poarte cu ţie, lărgirii sferei de trans­ xistă permanent pericolul iz­ interzis a se depozita şl car­
vecinilor că ca este conşti­ teaptă copiii, familia. Ea fiecare. Şi cu şeful... Cu port, legăturilor cu piaţa ori bucnirii unor incendii care ar buranţii sau materialele infla­
incioasă în serviciu, să n-o însă ic alt drum, nu spre ceilalţi şefi mai mici... Pen­ cu alte unităţi similare. Aşa­ duce la periclitarea a însuşi mabile. De asemenea, deşeuri-
le rezultate în urma curăţirii
procesului de producţie şi flu­
arate nimeni cu degetul, că rasă, numai ea ştie (aşa tru nişte treburi, necazuri dar, în garajele întreprinderi­ şi spălării autovehiculelor tre­
totul în familie este in or­ crede) spre alte locuri, mai „familiale" are cine s-o în­ lor, uzinelor, şantierelor de xului de transport. De aceea,
buie strînse în lăzi metalice
dine... interesante... noiască (bilete sînt destule) construcţii şi altor unităţi e- se acordă o deosebită grijă prevăzute cu capace şi trans­
tuturor
înlăturării
cauzelor
E drept — şi nu îşi face Cînd soseşte acasă, mai 4-5 ore, o zi, de cît are ne­ xistă o mare parte a avuţiei generatoare de incendii, creă­ portate în locuri special ame­
complexe de conştiinţă — spre seară, se descurcă bi­ voie. Doar este cineva în naţionale, în continuă creşte­
că îi place viaţa, cu micile ne. orînduieşte lucrurile întreprindere, lucrează la re, care trebuie folosită cu rii condiţiilor optime pentru najate pentru a fl distruse.
ei aventuri... Caută să se astfel ca şi cind a fost ex­ un serviciu important... grijă şi apărată împotriva tu­ exploatarea cu eficienţă a ca­ Numai prin respectarea aces­
convingă pe sine că bărbaţii trem de ocupată (lucru N. IOSIFESCU pacităţilor de transport. Pro­ tor condiţii şi reguli elemen­
sînt de vină. Ii ies în ca­ mult la birou, şedinţe, în- turor factorilor care ar duce paganda vizuală exercitată tare poate fi apărată această
Instalaţiile moderne de transport hrănesc necontenit cu căr­ le. Se ţin uneori scai... Ce văţămînt profesional, la P.S. Faptul este, din pă­ la distrugerea, degradarea sau
bune focarele uriaşelor cazane ale Termocentralei Mintia. să-i faci? Trebuie să-i înţe­ croitoreasă...). Soţul ? Cu cate, un- fapt de viaţă... chiar simpla indisponibilizare prin afişe adecvate, panouri şi parte a avutului obştesc, ma­
parţială a sa. alte materiale are un rol im­ terializată în parcul considera­
portant în acest sens. Dar, bil de autovehicule, care con­
pentru realizarea fermă a a- tribuie la dezvoltarea în con­
părării avutului obştesc, pre­ tinuare a economiei noastre
Sfirşitul primei jumătăţi a imbold maselor pentru a se ponderentă este atitudinea fi­ naţionale, la edificarea socie­
secolului al XlX-lea se carac­ ridica la luptă pentru liberta­ ecărui salariat la locul său de tăţii.
terizează în ‘întreaga Europă te socială şi naţională. „Re­
printr-o continuă creştere a voluţia europeană fu numai
contradicţiei dintre forţele de ocazia — după cum arată Ni­ —i
producţie care se aflau în colae Bălcescu — şi nu cau­
creştere şi vechile relaţii de za mişcărilor revoluţionare
producţie. Vechile relaţii feu­ utia de din ţările române".
dale deveneau tot mai mult Ca exponenţi ai maselor
o frînă în calea dezvoltării e- largi populare, intelectualii
conomice şi sociale. Burghe­ români din principatul Tran­
zia era conşlientă de puterea unui trai mai bun şi a unor nut Ta 14 mai 1848 la Blaj, tre Bărnuţiu se consemnează ţe pentru înlăturarea cătuşe silvaniei primiră cu mare în­ j VAŢA DE JOS. Sezonul mure, 3 000 kg zmeură, 3 000
sa economică, de aceea cău­ drepturi cetăţeneşti. Bărnuţiu face o zguduitoare în documentele vremii. Mai lor feudale. sufleţire vestea despre izbuc­ ; culegerii fructelor de pădu-
ta să le înlăture. Cu intensitate diferită, dez­ descriere a vieţii acestora. El mult, acestea din urmă atestă In ajunul revoluţiei de la nirea revoluţiei în unele ţări j re — aline, zmeură, mure, kg afine şi altele.
Pe măsura creşterii conti­ voltarea economică, politică şi spune: „Poporul pe care nu-1 o creştere masivă a număru­ 1848 au existat o seamă de ale Europei. „Plînsul mă-n- j ciuperci comestibile — este Pentru păstrarea în cele
nue a procesului de întărire socială a Transilvaniei ridica apără nici o lege. e scos la lui jelerilor, a ţăranilor fără elemente progresiste care au cearcă — scrie Gheorghe Ba- I în toi. La centrul de pre- mai bune condiţii a produ­
a burgheziei ia naştere un aceleaşi probleme. In preaj­ sapă, la secere sau la alte de pămînt sau cu pămînt pu­ încercat închegarea unei uni riţiu — pentru că în viaţa selor există aici două de­
puternic avînt al mişcărilor ma anului 1848 în calea dez­ lucruri. Pe iobagi îi înşiruiesc ţin în anii premergători re­ taţi de luptă împotriva abso­ mea publică de jurnalist lovi­ i luare din comuna Vaţa de pozite de mare capacilate,
naţionale, mai ales în centrul voltării economice a principa­ işpanii şi judeţii domneşti, îi voluţiei de la 1848. lutismului hâbsburgic, care tă şi cutreierată de atîtea va­ j Jos, aparţinător Inspectora-
şi în răsăritul Europei. Aşa tului stăteau ca peste tot a- mină apoi ca pe vite cu bă­ După cum se ştie, majorita­ stătea în calea dezvoltării po­ luri şi prigoniri nemeritate, nu | tulul silvic al judeţului, au iar pentru viitor se preco­
cum scria Lenin „Baza eco­ celeaşi relaţii feudale, privi­ ţul de alun, de se înalţă un tea iobagilor şi a jelerilor poarelor. Dar rezultatele nu mai cunosc o altă bucurie". j fost colectate şi expediate nizează construirea a încă
nomică a acestor mişcări con­ legiile nobilimii şi închistalu- au fost cele dorite rămînînd Unul dintre cei mai de sea­ unui spaţiu frigorific.
sta în faptul că pentru victo­ lui sistem al breslelor. O altă ca şi mai departe să se as- mă luptători, care prin fapte­ | la export, de Ia 1 iunie pî-
ria deplină a producţiei de frînă a constituit-o situaţia de Centenarul comemorării Iul Avram lancu cută contradicţiile, ele deve­ le şi jertfa sa a contribuit la 1 nă acum, 60 tone mure I. COTOI
consacrarea pentru totdeau­
mărfuri este necesar ca bur­ dependenţă a Transilvaniei nind atît de critice îneît pen­ na a drepturilor poporului i proaspete, 30 tone pulpe de corespondent
ghezia să cucerească piaţa in­ faţă de Austria, care în poli­ tru rezolvarea lor nu mai nostru a fost Avram lancu. i
(
ternă, este necesar ca terito­ tica şa favoriza provinciile rămînea decît o singură cale, S-a născut în inima Munţilor I------------------------------- -----------
riile cu populaţii vorbind a- centrale, mai dezvoltate din nor de praf in urma lor ca în transilvăneni o formau româ­ aceea a revoluţiei burghezo- Apuseni şi a cunoscut de tim­
ceeaşi limbă să se închege ca punct de vedere industrial. urma carelor ce merg pe dru­ nii, dar după cum scrie Bari- democratice. „Tot mai clar a- puriu greutăţile şi frămînlări-
state, fiind înlăturate totoda­ In perioada dinaintea lui mul ţării. Cînd bărbatul e la ţiu „iobagii nu erau numai părea că regimul feudalo-ab- le iobagilor de aici. Primii
1848 se constată însă în Tran­ cărat de grîu, de fîn, de vin români, deoarece gemeau si solutist, vechile instituţii îm­
tă orice piedici în calea dez­ domnesc sau la alodiul dom­ foarte multe comune maghia­ piedică dezvoltarea forţelor de ani de şcoală îi petrece în
voltării acestei Jimbi şi în ca­ silvania o creştere a forţelor nesc atunci femeia munceşte re şi cîteva săseşti sub jugul producţie, mersul înainte al munţi, apoi pleacă la Cluj un-
lea încetăţenirii ei în litera­ de producţie mai ales în mi­ iobăgiei", fără a mai aminti societăţii. Toate păturile so­ de-şi continuă studiile.
tură... orice mişcare naţională nerit şi manufacturi, precum în curtea domnească, la cer­ că în secuime aproape o trei­ ciale exceptînd doar aristo­ Frămînlările societăţii tran­
şi pătrunderea în agricultură
tinde (năzuieşte) spre forma­ nut, la dires (diretecat), la me a populaţiei erau iobagi craţia, înalta birocraţie, clerul silvănene din ajunul revolu­
rea unui stat naţional... pen­ a unor metode de producţie scos de cînepă, la tors; casa şi jeleri. Oficial erau recunos­ înalt, ofiţerimea — aşteptau ţiei l-au cuprins şi pe tînărul
tru întreaga lume civilizată, capitaliste. Burghezia care se iobagului e rămasă numai în cute numai trei naţiuni, ro­ de la doborîrea regimului, iz­ moţ încă din anii şcolii. Pro­
statul naţional este tipic, nor­ ridica în această perioadă în grija pruncului din leagăn. mânii care formau majorita­ băvirea lor. In sărăcime, în cesul istoric de emancipare
mal pentru perioada capita­ Transilvania nu era însă uni­ Cînd e timp frumos, iobagul tea populaţiei din principat e- iobagii şi jelerii veşnic înfo­ naţională face ca personalita­
listă". tară nici din punct de vede­ lucră la domn, dacă vine o tea lui să se afirme. Fără ve­
re naţional. „...în principatul ploaie — atunci numai o ju­ rau excluşi din rîndul acesto­ metaţi şi năpăstuiţi, în munci­
Ideea deşteptării naţionale Transilvaniei era o burghezie ra. Aceasta a determinat ca torii sezonieri de la oraşe, care leităţi literare, lancu devine
era îmbrăţişată cu multă în­ română, una săsească, alta mătate de zi i se ştie. Cînd ei să aibă rolul principal în chiar cînd aveau de lucru unul dintre fruntaşii tinerilor
sufleţire de o seamă de po­ maghiară, iar în părţile de a isprăvit lucrul domnului, în lupta pentru răsturnarea te­ trăiau într-o criză permanentă de (la Cluj, ca om de voinţă
poare care gemeau încă sub asu­ vest ale Transilvaniei, pe lin­ deşert mai aruncă săminţe în meliilor vechii orînduiri. Le­ a zilei de mîine, se acumula­ şi acţiune. Frămîntările tineri­
prirea unor împărăţii despoti­ gă o burghezie maghiară.,, mai pămînt, pentru că acum a tre­ nin arăta că : „In întreaga lu­ se o imensă forţă revoluţio­ lor din cadrul societăţii aca­
ce, adevărate închisori ale exista şi o burghezie germa­ cut timpul semănăturii. Cînd me epoca victoriei definitive nară, gata în fiecare moment demice de sub conducerea lui
popoarelor. După cum este cu­ nă alături de eiemente româ­ vine acasă de la domni, a- a capitalismului asupra feu­ să explodeze", se arată în a- Alexandru Bohăiţel erau fără
noscut, imperiul habsburgic a- ne şi sîrbeşli...' , se afirmă în voi. tunci îi mînă la drum, şi la dalismului a fost legată de ceeaşi lucrare „Din istoria îndoială şi ale lui lancu, Po­
1
vea să fie zguduit pînă în te­ I „Din istoria Transilvaniei" e- comitat şi la poştărit... Să nu mişcări naţionale". Continua Transilvaniei", voi. I. porul român trebuie luminat
melii de o puternică ridicare ditat de C. Daicoviciu şi Şt. mai vorbim de prestaţiunile ridicare a conştiinţei naţiona­ Aceasta era situaţia cînd în şi apoi să se pregătească pen­
a popoarelor Ia luptă pentru Pascu. cele multe: găinile crăciunu­ le a poporului român căruia Transilvania pătrund primele tru acţiuni viitoare.
viată liberă şi independentă. 7'âranii transilvăneni care lui, mielul paştilor, puii şi i se refuzau drepturile politi­ veşti despre revoluţia din Ita­ Prof. ION FRĂŢILA
Masele care s-au ridicat la formau majoritatea populaţiei ouăle şi cupele de unt şi ze- ce, fiind supus numai la asu­ lia şi de la Paris, din Viena directorul Filialei judeţene Hu­
luptă şi-au înscris pe steagul aveau obligaţii cu mult mai ciuielile...“. prire a însemnat, conform şi Pesta, ele ajungînd pînă în nedoara a Arhivelor Statului Confecţionarea mecanizată a armăturilor pentru fabricarea
lor lozinci care în mod firesc grele decît cei din alte părţi Ceea ce cu atîta veridicitate concepţiei mai sus-amintite, cele mai ascunse sate ale Prof. MIHAI CERGHEDEAN stîlpllor electrici la I.P.B. Bircea asigură randamente şi calita­
trebuiau să ducă la cîştlgarea ale imperiului. In discursul ţi­ este scos în evidenţă de că- închegarea unei puternice for­ principatului, dînd un puternic cercetător principal te sporite.