Page 66 - Drumul_socialismului_1972_08

mBP&MBHF&XBHSBUEm WMmÊBgamMBÊBÊmtmumM
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5473 © SIMBĂTÂ 19 AUGUST 1972

PERFECŢIONAREA NECONTENITA A PREGĂTIRII Initiat va cetăţenilor

I DE SPECIALITATE SE ADRESEAZĂ din Pane prinde viaţă

IN PRIMUL RÎND GENERAŢIEI TINERE

ve­
satul
iniţiativă
cu
consiliului
nit DOBRA. o Locuitorii din valoroasă. Pane, au comuna cerut Dobra, au popu­
Ei
lar comunal să fie sprijiniţi pentru a construi un magazin
„îndeplinirea sarcinilor tot impune această cerinţă fiecă­ ruiul Dumitru Burdeţi îi face tralei de la lernut-Luduş. Deşi
sătesc care, prin amplasarea lui, să asigure o mai bună a-
mai complexe pe care le ri­ rui muncitor, fiecărui tehni­ plăcere să ne vorbească de­ e încadrat pe post de tehni­
dică etapa construirii societă­ cian sau inginer. Şi exemple spre această tinereţe angaja­ cian, il găsim mereu în insta­ provizionare a cetăţenilor din satele Pane şl Panc-Sălişte.
Demonstrind şl de această dată receptivitate la propunerile
ţii socialiste multilateral dez­ avem nenumărate. M-aş opri tă, despre această dorinţă de laţie, unde e mai greu, dînd
voltate — precizează Proiectul însă la unul singur, edifica­ perfecţionare, sete de cunoaş­ o mină de ajutor, intervenind cetăţenilor, consiliul popular comunal le-a acordat tot spri­
de norme ale vieţii şi muncii tor : oamenii de la laborato­ tere, manifestate de oamenii prompt ori de cîte ori e ne­ jinul In stabilirea terenului şl amplasarea corespunzătoare
şl
comuniştilor, ale eticii şi echi­ rul aparatelor de măsură, a căror responsabilitate o voie. Muncitorul specialist a magazinului, a documentaţiei necesare procurarea unor
tăţii socialiste - cere in mod control şi automatizări. poartă. Din fizionomia morală Gheorghe Mindruţă e model materiale.
imperios ca fiecare membru - Da. Oamenii noştri sînt a acestora, competenţa pro- de dăruire pentru problemele La rîndul lor cetăţenii, aşa cum s-au angajat, contribuie
de partid, toţi comuniştii, în bine instruiţi, azi aproape toţi feslonală, perfecţionarea pre- centralei. La pornirea blocu­ cu bani şi muncă patriotică la ridicarea acestui obiectiv. Şi
special cei aparţinînd genera­ au absolvit liceul sau şcoli gătirll de specialitate se de- lui nr. 2 a stat nenumărate fără multă vorbărie s-a trecut la fapte. Cetăţenii au săpat
ţiilor tinere, să-şi perfecţione­ tehnice de maiştri, deşi mulţi taşează vădit. ore peste program pentru elu­ I.IX. ORAŞTIE. — Timpi arii Vasilc Diidaş şi Ioslf Crlşan se şl turnat fundaţia, au confecţionat pe plan local 30 000 buc.
numără printre muncitorii sîrguincioşi, care fac numai lucrări de cărămizi şi acum citeva zile s-a dat focul la cuptorul de axa.
ze necontenit pregătirea de cidarea unor probleme nepre­
calitate.
specialitate, competenţa pro­ văzute, apărute în schemele
fesională, să depună eforturi Iii de acţionare.
neslâbite pentru a-şi însuşi — Munca în laboratorul de
tot ce este nou şi înaintat în automatizări şi măsurări, prin Folosirea
ţară şi pe plan mondial în însuşi profilul său, Implică o La C. A, P, Lăpuşnic
profesia sau meseria lor, să-şi Kejejni IfitE înaltă conştiinţă faţă de bu­
lărgească continuu orizontul nul mers al agregatelor. Cum integrală a
cunoaşterii ştiinţifice şi de caracterizaţi efortul, competen­
cultură generală, să-şi îmbo­ ţa profesională a colectivului potenţialului
găţească mintea şi spiritul cu I1L B11 \ 1 % de aici pentru a răspunde a- Producţii do 4175 kg orz
tot ce a creat mai de preţ cestui imperativ ?
geniul uman". - Aici, la noi, e o carac­ productiv
Sintetizînd principalele nor­ dintre ei lucrează pe post de — Dacă aş numi doar pe teristică pe care o cunoaşte
me ale vieţii şi muncii comu­ muncitor - precizează ingine­ Viorel Morar, Ion Domşa, fiecare : oamenii trebuie să (Urmare din pag. 1)
niştilor, Conferinţa Naţională a rul Dumitru Burdeţi, adjunc­ Gheorghe Mindruţă, Roman dea lucrări de bună calitate şi 3 510 kg grîu la hectar
partidului a pus un accent tul şefului de laborator. Aici, Romcea, Doru Ştefănescu, Ion fără a putea fi controlaţi. A- Nici în ce priveşte utili­
deosebit pe perfecţionarea la noi, e o mare diversitate Toderică, Alexandru Dănilă, ceasta implică o înaltă con­ zarea maşinilor-unelte nu ne
pregătirii profesionale, de spe­ de aparate de măsură, control Tiberîu Fischer, Nicolae Fica ştiinţă faţă de bunul mers al Anul 1971 — primul an al limită, ne-o demonstrează re­ de 4 175 kg orz şi de 3 510 putem declara mulţumiţi. Co­
cialitate a oamenilor, sublini­ şi elemente de automatizare, cred că aş spune prea puţin. agregatelor energetice, fapt actualului cincinal — a fost zultatele obţinute în acest kg grîu Ia hectar este o de­ eficientul de utilizare a a-
ind necesitatea lărgirii conti­ folosite în diferite domenii - Despre fiecare dintre ei, şi ce reiese in evidenţă prin marcat de obţinerea unor pro- an. monstraţie în fapt a ceea ce cestora este de 71,3 la sută
nue a orizontului cunoaşterii de la măsurarea debitului pre­ despre mulţi alţii, s-ar putea funcţionarea corectă a celor aucţii bune pe meleagu­ Potenţialul productiv al pă- se poate realiza prin munca în secţiile de bază şl de 53,6
în special la tineri. siunii, temperaturilor, a con­ realiza autentice portrete ale aproape 10 000 de aparate de rile judeţului nostru. La mîntului, datorită măsurilor şi hărnicia oamenilor, este la sută în secţiile auxiliare,
- E un imperativ al timpu­ ductivităţii, a silicei, pînă la dăruirii în muncă, ale setei măsură, 500 sisteme reglare loc de frunte s-au situat co­ stabilite de organizaţia de succesul cel mai de seamă pe în timp ce coeficientul nu­
lui, şi avem datoria, suprema măsurarea oxigenului din ga­ de cunoaştere. Trăsătura co­ automată şl 4-500 de acţio­ operatorii din Lăpuşnic, care partid şi consiliul de condu­ care cooperatorii l-au închi­ mărului de schimburi este
datorie aş spune, de a ne alinia zele arse sau a hidrogenului mună a tuturor : răspunderea nări. au realizat o producţie medie cere al cooperativei, cu par­ nat Conferinţei Naţionale a de 1,23 iar cel de utilizare
acestei reale cerinţe — îşi ex­ şi tot atitea sisteme de regla­ promptă la toate chemările Mersul lor - spunem noi - de 3 560 kg orz şi 3 375 kg ticiparea nemijlocită a spe­ partidului. a timpului de lucru de sub
primă părerea maistrul Gheor- re automată. centralei, lată, spre exemplu, e însuşi mersul dirijat de con­ grîu la hectar. A fost un an cialistului, a putut să fie şi Trebuie să facem o agri­ 96 la sută.
ghe Dumitrache, secretarul Imperativului perfecţionării Ion Tudorică, şef de grupă ştiinţa şi responsabilitatea oa­ rodnic care a deschis drumul mai bine fructificat în anul cultură intensivă, de mare Deşi nivelurile atinse în
comitetului de partid de la răspund, aşadar, toţi oamenii deblte-presiuni, care are un menilor de aici. spre obţinerea în continuare agricol 1971-1972. La alegerea randament — este sarcina acest sens sînt superioare
I. E. C. Deva. întreprinderea laboratorului, a căror medie prestigios stat de serviciu la de recolte cît mai bogate. terenului s-a ţinut seamă do de căpetenie pe care ţărăni­ celor planificate, considerăm
noastră, prin însuşi profilul ei, de vîrstă e tinereţea. Ingine- punerea în funcţiune a cen­ LUCIA LTCIU Dovada că producţiile din a- gradul de fertilitate, plante­ mea o desprinde din Ra­ că trebuie luate grabnice
nul trecui nu constituiau o le premergătoare şi pregăti­ portul tovarăşului Nicolae măsuri pentru îmbunătăţirea
rea în mod corespunzător a Ceauşescu. La aceasta, pe acestor indici. Cînd spun
patului germinativ. Odată cu lîngă factorii de climă şi sol, asta, mă refer la posibilită­
Participarea ia curăţirea arătura de vară întreaga su­ contribuit şi contribuie creş­ ţile de care dispunem în ve­
care nu pot fi ignoraţi, a
prafaţă a fost fertilizată cu
derea generalizării schimbu­
Folosirea cu randament ridicat 300 kg azotat la hectar. îna­ terea continuă a gradului de lui II şi extinderii schim­
inte de însâmlnţare s-a făcut
mecanizare şi chimizare a a-
bului III prin acoperirea uti­
o arătură superficială şi s-au griculturii, folosirea unor so­ lajelor cu muncitori califi­
păşunilor-obligaţie a tuturor a utilajelor din dotare mai administrat cîte 200 kg iuri de plante mai producti­ caţi prin propria noastră
azotat la hectar. Am asigurat
ve, precum şi creşterea gra­
şcoală profesională şi apoi
ne relata Teodor Solo-
—
mon, inginerul şef al coope­ dului de pregătire şi speciali­ mă gîndesc la faptul că prin
zare profesională a oamenilor.
In anul următor sarcinile
(Urmare din pag. 1) ce revin mecaniz.aţorilor de rativei — un bun pat germi­ Intre cei care au merit de­ eliminarea orelor de învoiri
şi lipsuri de la serviciu am
crescătorilor de animale la C.A.P. llia — să ne refe­ la S.M.A. llia cresc sub as­ nativ şi am avut grijă să în­ osebit în obţinerea acestor fi putut repara în primele
producţii bune, în afară da
corporăm în sol o sâmînţâ de
7 luni ale anului o locomo­
rim la un singur exemplu —
pectul cantitativ şi calitativ,
producţia totală de grîu pla­ înfăptuirea lor obligă între­ bună calitate, selecţionată şi specialistul C.A.P., se numă­ tivă şl 75 de vagoane în
nificată s-a depăşit cu peste gul colectiv de muncă la o tratată. întreaga lucrare s-a ră la loc de frunte comunis­ plus.
90 000 kg boabe, trebuie a- folosire cu randament ridi­ făcut într-un timp scurt, în tul Maxim Bădău, care a fă­ Rezervele de care dispu­
Un grup de cititori din sa­ mînz, pe care le hrăneşte pe unor locuitori. Această acţiu­ rătat că în producţia supli­ cat a tuturor utilajelor din perioada cda mai optimă pen­ cut lucrările de pregătire a nem sînt aşadar substanţi­
tul Cinciş-Cerna, localitate a- păşunea comunei şi a coope­ ne se organizează cu toţi ce­ mentară respectivă se regă­ dotare, la utilizarea mai efi­ tru zona în care este situată terenului şi însâmînţare a ale. Tocmai de aceea, la in­
parţinătoare de comuna Teliuc, rativei agricole de producţie. tăţenii, atunci cînd situaţia o seşte încorporată şi o parte cientă a timpului bun de cooperativa. Important este şi culturilor, Ioan Bogdan, şe­ dicaţia comitetului de partid
faptul că s-au folosit 250-260
ne-a informat că în satul Acestei familii îi revenea obli­ cere. In Legea nr. 8 se preci­ însemnată din activitatea lucru, la reducerea consu­ kg sSmînţă la hectar, ceea ce ful secţiei de mecanizare, pe uzină, comitetul oameni­
dumnealor s-au organizat în gaţia să cureţe şi s§ întreţină zează clar că locuitorii sate­ rodnică pe care au depus-o murilor de piese şi carbu­ care a vegheat tot timpul să lor muncii a trecut la anali­
primăvară şi în vară ample circa 2 ha de teren. De o- lor deţinători de animale sînt mecanizatorii Ioan Dimperiu, ranţi, solicită o pregătire a permis asigurarea unui se respecte cu stricteţe teh­ za minuţioasă a acestor re­
nologiile de lucru stabilite
număr de 480-520 spice pe
acţiuni pentru întreţinerea chii lumii — la insistenţele obligaţi să participe şi să con­ Gheorghe Sorea, Roman Dă­ profesionala corespunzătoa­ mp. In primăvară, pe întreaga pentru fiecare tarla, partici- zerve şi a stabilit măsuri
>
păşunilor. Demn de notat es­ nenumărate făcute de consiliul tribuie cu mijloacele pe care nilă, Emil Sonoc, Ion Jol- re pentru a efectua lucrări suprafaţă cultivată cu orz si pînd la executarea lucrărir concrete pentru înlăturarea
te că la lucrările menite să-i le au la curăţirea păşunilor.' dea, Vasile Apostol şi alţii. care să se încadreze în pa­ grîu s-au aplicai doze cuprin­ lor, precum şi reilalţi meca­ deficientelor care mal per­
dea un randament şi mal ma­ de conducere al cooperativei De ce nu se aplică prevederi­ De asemenea, nu o dată am rametrii de calitate ceruţi. sa între 70-150 kg azotat la nizatori din secţie. sistă în activitatea noastră.
re păşunii şi-au adus contri- agricole — Vlad Ioachim-H. a auzit elogii aduse de coope­ Iată citeva ’ puncte de reper hectar, în funcţie de starea Dorinţa de autoperfecţiona-
curăţat aproximativ 20 arii de le legii ? Tolerîndu-i pe coi ratorii din raza consiliului Drumul recoltelor bogate a re, de amplificare a efortu­
- buţia şi cetăţenii care nu au păşune, dar nu acolo unde i ■ care nu respectă legea se intercooperatist llia la a- — în esenţă rezerve de creş- de vegetaţie a culturilor. De fost deschis. Ţăranii coope­ rilor noastre pentru a con­
> în gospodăria lor vite. Din- s-a repartizat ci într-un loc ignoră strădania celorlalţi lo­ dresa mecanizatorilor Aurel teg? a producţiei şi produc­ asemenea, toate suprafeţele ratori şi mecanizatorii din feri „cincinalului îpainţe de
i tre -ei au menţionat pe: Io- unde i-a convenit lui. Atitu­ cuitori care muncesc. De aceea Nojogan, Axente Negrilă, tivităţii muncii mecanizato­ au fost grăpate şi plivite de Lăpuşnic, alături de toţi lu­ termen" trăinicie şi vigoare,
sif Alimpescu, Anton Mun- Visalon Popovici, Aurel Că­ rilor —, care se cer a fi a- buruieni, Aşa se face că am crătorii ogoarelor din jude­ a determinat ca întregul
teanu, Aneta Vasiu, Ioachim dinea cetăţenilor care s-au este imperios necesar să se nalizate cu maximă compe­ avut — spunea inginerul şef ţul nostru, participă cu toa­ nostru colectiv să-şi majo­
sustras de la obligaţia de a treacă de urgenţă la luarea tălina, Remus şi Romulus tentă şi răspundere de că­ — culturi foarte curate, ceea
Moraru, Cornel Ciocănea, curăţa păşunea i-a indignat de măsuri administrative faţă Bolea, Ion Pauşeniuc, Ro­ tre colectivul de muncă al tă puterea lor de muncă la reze angajamentul pe care
Gheorghe Junie, Petru Toma, man Olaru, Cornel Bedea — S.M.A llia în cadrul adună­ ce a uşurai secerişul cu com­ traducerea în viaţă a sarci­ ni l-am luat în cinstea Con­
Ion Miheişan, Ioachim Vlad pe bună dreptate pe cei care de cei care se sustrag de la mulţi dintre ei evidenţiaţi rii generale a salariaţilor, bina. nilor pe care Conferinţa Na­ ferinţei Naţionale a partidu­
II, Sofron Vîlceanu, Simion nu au vite şi au muncit la obligaţiile obşteşti. şi la panoul de onoare din care urmează să aibă loc în Munca depusă s-a soldat în ţională a partidului le-a pus lui. Este vorba despre obţi­
întreţinerea păşunilor. acest an cu rezultate net în faţa agriculturii noastre
Vlălcol, Simion Stăncoane ş.a. incinta S.M.A. curînd. superioare anului trecut. Ob­ socialiste în anii viitori şi în nerea pînă la sfîrşitul anu­
Prin participarea unul număr Cazul relatat nu este unic N. PANAITESCU ţinerea unei producţii medii perspectivă. lui a unei producţii globale
însemnat de oameni s-a reuşit la Cinciş-Cerna. Locuitori ca suplimentare de 8 milioane
Simion Toma, Simion Bran, lei, faţă de 3 milioane cît
ca mai bine de 100 ha din su­
prafaţa păşunii să fie curăţa­ Vasile Bran, Ioan Vitez, Abel prevedea angajamentul ini­
Mihâilesc, Petru Vîlcean, Ion ţial. Vom obţine acest spor
tă de mărăcini, împrăştiate de producţie tocmai prin îm­
muşuroaiele, fertilizată, teren Topliceanu şi mulţi alţii au bunătăţirea ritmicităţii pro­
pe care acum vitele satului şi rămas tributari la păşunea ducţiei, a utilizării depli­
comunei. Am încercat să stăm
ale cooperativei agricole gă­ de vorbă cu o parte dintre ne a maşinilor unelte şi a
sesc iarbă din belşug. Nu în fondului de timp.
ei pentru a afla care sînt
aceeaşi situaţie se prezintă O problemă deosebită pen­
însă şi diferenţa de 70 ha de motivele de nu şi-au respec­ tru noi reprezintă şl necesi­
păşune pe care o are în ad­ tat obligaţiile faţă de satul în tatea eednomisirii unei can­
care convieţuiesc. L-am găsit tităţi cît mai mari de me­
ministraţie comuna. Păşunea mimai pe Vlad Ioachim-H.
de care ne-au vorbit cititorii tal, avînd în vedere că cele
este invadată de mărăcini, Argumentele pe care ni le-a 40,3 tone de metal economi­
servit dumnealui cum că : ,,Nu site pînă în prezent au avut
denivelată de muşuroaie şi am deocamdată timp. Mă gîn- o influenţă deosebită asupra
de gropi, săracă în vegetaţie. desc să-mi găsesc o zi-două reducerii cheltuielilor materi­
,,Să nu credeţi că nu există ale. Ne-am gîndit la măsuri
forţe suficiente de muncă să fac şi treaba asta" — nu ce vor determina reducerea
pentru întreţinerea ei ?“ — slnt concludente. Nu numai normelor de consum, la solu­
ne-au spus cititorii. timpul dumnealui este preţios ţionarea unor aspecte de a-
şi încărcat de muncă. Tot la
Din evidenţele existente la provizionare, pentru proc’
consiliul popular şi coopera­ fel de valoros este şi timpul rarea de metal la dimons'
tiva agricolă de producţie din cetăţenilor care s-au achitat uni apropiate celor necesaii*
cu cinste de datorie. Nemul-
Cinciş-Cerna, rezultă că mai unei prelucrări optime fără
mult de 50 de familii, toate ţumitor este faptul că ei au pierderi, precum şi la inten­
fost toleraţi şi de Consiliul
deţinătoare de animale, nu popular al comunei Teliuc. sificarea mişcării de inovaţii
în direcţia economisirii me­
şi-au îndeplinit obligaţia de a ,,N-am luat nici o măsură pînă
contribui la întreţinerea păşu­ talului.
acum pentru că am crezut că Sîntem siguri că prin stră­
nii. Regretabil este că cetăţe­ o să se apuce şi ei de trea­ dania întregului nostru co­
nii restanţieri deţin un nu­ bă" — ne-au spus funcţionarii lectiv, prin neprecupeţirea
măr mare de animale proprie­ de la consiliul popular cu vreunui efort, rezultatele vor
tate personală. De pildă, Vlad cunoaşte o dinamică ascen­
care am stat de vorbă. Bine,
Ioachim-H„ care nu este mem­ dar cît o să se mai aştepte ? dentă, că în acest fel vom
bru cooperator, are în gospo­ Păşunea nu se curăţă, nu se Zidarul Ligner Alfred şl echipa sa s-au specializat in executarea blocurilor de locuinţe din panouri mari prefabricate. Pe şantierul nr. 4 al I.C.S. Hunedoa­ răspunde faptic marilor ce­
dăria sa 70 de ol, 2 cai şi un întreţine după bunul plac al ra, echipa acestui reputat meşter constructor realizează zilnic montarea a 2 apartamente. Foto : V. ONOIU rinţe calitative impuse de
actualul cincinal.
La „Autoservice“ din Hunedoara şl Deva tură, Barbu : „A fost dimi­ şi viceversa; în sertarul de tuaţia lucrului la anumite rub, peste 3 zile altul... Să
neaţă pe aici şi a plecat".
maşini. Ceea ce este foarte
lucru al mecanicului sînt gă­
se sature omul de umblat cu
Şeful de secţie, Munteanu : site piese de care nu ştie grav şi presupune o urgen­ „reclamaţii".
„Să văd problema asta lă­ nimeni cum au ajuns acolo ; tă intervenţie ! ~k
In mod cert, adevărul pe 8 luni de aşteptare I Sîntem Cornel Barbu, şef de tură. că el conduce şi răspunde murită, că-1 dau afară". în magazia secţiei există Nu putem avea pretenţia
care-1 exprimă acest titlu va siguri că n-ar fi fost gata Vinovat — după opinia şe­ de secţie; „uită" să spună Ce să mai credem ? Dar, piese fără acte, dar „la ul­ „DACĂ J/REI^ SĂ-ŢI MEAR- că am scris despre nişte ne­
fi primit în două feluri: cu nici astăzi dacă proprietarul, fului secţiei — este doar cum l-a. controlat, ce măsuri iată că apare mecanicul timul inventar am ieşit bi­ reguli inedite. Toate se cu­
aprobare de către clienţii pus în situaţia de a nu mai Willi Bucureasă, mecanicul a luat cînd a văzut 'că o re­ Bucureasă! Discuţia purtată ne" — arată magazinera. GĂ MAŞINA, FĂ-ŢI ABONA­ nosc nu de azi, de ieri. Cu­
zilnici ai autoservicelor (pe şti ce să facă, nu s-ar fi dus care a avut Skoda dată spre paraţie ce se putea face în cu el e penibilă. Nu o vom Cotnisia constată absenţa rios este însă faptul că nu
care-i rugăm să ne informe­ în audienţă la prim-vicepre- MENT LA NOI..." s-au luat încă măsuri împo­
ze în continuare despre nea­ şedintele Consiliului popular triva âcestor practici nesă­
junsurile pe care le întimpi- al municipiului Hunedoara Ca şi Ia primul subtitlu şi nătoase, de care mai fac uz
nă) i cu dezaprobare şi mul­ (trebuie spus, chiar şi-n pa­ r\ la acesta de-al doilea folo­ unii dintre lucrătorii acestor
In
locul
te ' justificări de către vino­ ranteză, că înainte fusese de sim cuvintele unui lucrător unităţi. De ce ?
vaţi — unii lucrători ai a- citeva ori în audienţă la di­ respectului şi solicitudinii De fapt, de la aceste con­
de la autoservice. Ele au
cestor unităţi. rectorul I. I. L. Hunedoara, tost spuse recent unui pose­ statări trebuiau să porneas­
Gîndindu-ne la majoritatea dar fără nici un rezultat). sor de Trabant nou, de că­ că în analizarea activităţii
celor ce au umblat mult pe Din dispoziţia consiliului tre un mecanic de la auto­ unităţilor respective forurile
s-a
la cele două secţii de repa­ popular municipal s-a format service, dar de data aceasta lor tutelare — Direcţia ju­
din Deva. Nu l-am întrebat
raţii auto din Hunedoara şi o comisie de expertiză, care cuibărit obiceiul a minării deţeană de industrie locală
Deva, dăm curs rîndurilor de s-a deplasat la faţa locului cum îl cheamă că n-avea şi U.J.C.M. Căci dacă vom
faţă, rodul unor cercetări — la autoservice — şi în nici o importanţă. Acesta aştepta ca alţii să ne aducă
proprii şi ale organelor de prealabil a sigilat maşina, este un adevăr: mişti bine mereu la cunoştinţă neajun­
stat. urmînd ca a doua zi să se din urechi, merge maşina, surile din unele sectoare de
facă expertiza în fond. în­ nu ai — descurcă-te, aşteap­ activitate care ne sînt sub­
soţim această comisie la faţa reparaţie, cunoscut, dealtfel, două zile s-a tărăgănat 8 reproduce. Aici trebuie să mai multor piese la motor, tă... ordonate, nu ne mai mirăm
„AŞA-I AICI, LA NOI 1" - şi pentru alte nereguli.
locului. Mai întîi aflăm că luni; „uită" multe alte lu­ intervină de urgenţă orga­ care, dealtfel, nici nu poate Iată unul dintre cazuri: că rămîne cîte un sector de
Tulius Munteanu, şeful sec­ De la bun început, Tulius cruri de care este direct nele de miliţie. fi pornit, deşi şeful de tură, Skoda 100 S, aparţinînd lui servire timp îndelungat ne­
APRECIAZĂ ŞEFUL SECŢIEI
ţiei, a... plecat în concediu. Munteanu se dezvinovăţeşte: răspunzător. Se hotărăşte demontarea Cornel Barbu, anunţase tele­ Mircea Pădureanu, din De­ controlat.
(Cînd a aflat că într-adevăr — Eu i-am făcut referat Comisia îşi exprimă dorin­ motorului pentru a se vedea fonic proprietarul să vină va, de luni de zile stă la Situaţia de la cele două a-
AUTOSERVICE DE LA HUNE­
se îngroaşă gluma cu Skoda la conducere, am spus în re­ ţa de a sta de vorbă şi cu care piese — scoase din ma­ după maşină că e gata, cu autoservice. Motivul iniţial ? teliere de reparaţii auto do­
respectivă). Dar, surpriză. In petate rînduri că omul aces­ mecanicul, mai ales că în gazie — au ajuns şi care nu multe zile în urmă!... Nu existau piese de schimb. vedeşte că prea multă vre­
DOARA
haine de oraş, şeful secţiei ta (mecanicul Willi Bucurea­ seama lui sînt puse o serie la motor. Şeful secţiei sare Ne-am ocupat de un sin­ Proprietarul s-a dus la ţară, me nu s-a băgat nici un or­
a făcut „efortul" de a veni să — n.n.) n-are ce căuta de piese ce au fost scoase în sus: „Nu sînt de acord. gur caz de tărăgănare, um­ le-a procurat pe toate. Tre­ gan din cele cu obligaţii în
Skoda MB 1000, aparţinînd la faţa locului şi este chiar aici. Dar aşa-i la noi I (Va din magazie pentru Skoda în Plec. Eu nu răspund... Sînt flare a preţului. Dar la au­ buie doar montate. Cine acest sens cu controlul pe
lui Vasile Necşa, din Hune­ fericit că, ..în sfîrşit, se va repeta de multe ori afirma­ cauză, dar n-au mai ajuns în concediu..." De fapt, va toservice Hunedoara sînt mai s-o facă ? Mai ales că cei acolo. Ar fi timpul. Pentru că ,
doara, a fost dată spre repa­ clarifica situaţia, iar meca­ ţia aceasta). Nu poţi face ni­ la ea niciodată, deşi sînt „pleca" de mai multe ori în multe. Vom mai aminti doar de la „Autoservice" au au­ la autoservice nu ni se fac j
raţie la secţia autoservice nicul care n-a executat lucra­ mic. EI a făcut-o, s-o tragă trecute în seama proprieta­ timpul anchetei, dar va ple­ două recente: maşina lui zit ceva, că omul a fost pe servicii de favoare, ci servi- !
din Hunedoara, aparţinînd rea în timp va fi pus la acum. rului pe nota de plată I ca să dirijeze subalternii ce Gheorghe Iacob, maistru la la unele organe în audien­ cii plătite, pe care avem
I.I.L., în toamna anului tre­ Stupoare I A dispărut şi să răspundă la anchetă. I.C.S.H., şi a lui Nicolae Co- ţă, şi-a manifestat nemulţu­ dreptul să le cerem prompte,
cut. La 22 decembrie 1971 i s-a punct". Dumnealui, şeful „Uită" dumnealui că pro­ mecanicul! Unde-o fi? Mais­ Situaţia devine tot mai şovean, din Petroşani. S-a a- mirea. ..Dacă e aşa, lasă că de calitate.
întocmit comanda internă nr. secţiei, n-are nici o vină. prietarul maşinii a fost în trul Pantelimon răspunde: încurcată. Ce recunoaşte me­ juns pînă la ducerea în e- te purtăm noi pe In icoane"
7314. La 10 august a.c„ ma­ Precum n-au nici Cornel repetate rînduri la el, l-a ru­ „Azi este nemotivat. N-a canicul Bucureasă, nu recu­ roare, prin dezinformări, a — i-au zis, indirect, proprie­ ION CIOCLEI
şina încă nu era gata! Deci, Pantelimon, maistru, nici gat să-i facă maşina ; „uită" venit la serviciu". Şeful de noaşte maistrul Pantelimon organelor locale privind si­ tarului Skodei. Azi un şu­ GH. I. NEGREA
i