Page 67 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5478 © SIMBĂTĂ 19 AUGUST 1972 3

CANTATA COMUNISTULUI Liceul agricol Geoagiu

Cu o creangă de măr înflorit scriu ANU NŢA
Aici, unde poeţii vorbesc despre patria lor
êé0? concurs de admitere pentru specialităţile : hor­
Cu armindeni adine decantînd culorile
ticultura şi zootehnie.
celei mai pure lumini,
înscrierea se face între 15-29 august 1972.
Aici, unde poezia 3 vie-n-înflorirea
oţelului tînăr ori în petala Probele scrise şi orale pentru concurs se sus­
Cărbunelui sărbătorii şi-a mîinilor ţin între 1-10 septembrie a.c., fiind precedate
împreunate-n efort, de vizita medicală.
Aici, unde visul devine concret, intr-un imn Informaţii suplimentare la secretariatul liceu­
HUNE£I&®B$£=; Rîuri cîntinde-n căderi de lumină al demnităţii şi l pîinii lui, telefon nr. 40, comuna Geoagiu, judeţul
a
constelează o horă de inimi, Hunedoara. (360)
O horă a permanenţei şi-a făuririi de bine ;
Aid, unde furtunile slujesc mintea omului, blînde,
Ascultate de Clarvăzătorul Ctitor Fîntînar —
- Cel ce din strigăt şi jertfă zvîcni
„La Tismana j In arbor înstelat asupra şi-năuntru-i, Liceul industrial minier Deva
In arc de sînge şi-n curcubeu apoi,
din vrere străbună bînd trăinicie,
intr-o grădină..“ | Şi cu meştere mîini măiestrind, întrupă str. Minerului, nr. 24
A N U N Ţ Ă -
Chip mîndru-stejarnic, în cumpănirea
flori hunedorene i de umeri bărbaţi ai Carpaţilor, organizarea concursului de şi cantină.
Şcoala dispune de internat
admitere, sesiunea septem­
Cel ce, încleştat cu sirena-şi zvîrli brie 1972, pentru specialită­ Actele necesare pentru
în adîncuri pasăre albă ţile : înscriere sînt i
Călătorul care se opreşte — Liceul de specialitate — certificat de naştere în
la Tismana are prilejul să a- Orbitoare ofrandă — Inima lui, „Exploatări miniere" curs de original şi copie (copia se va
siste întocmai marelui Grigo- Inima lui care-mi bate în piept, zi şi seral, „Electromecanică certifica de către şcoală şi
re Alexandrescu Ia unul din­ Inimile inimii Iui care azi cîntă în noi, minieră“ — curs seral. se păstrează la dosar, iar o-
tre cele mai spectaculoase milioane aici, — Şcoala profesională me­ riginalul se restituie);
tablouri ale inserării şi la cel seria „Mecanizatori minieri" — certificat de absolvire
mai frumos răsărit de lună. Peste culmi îşi vădiră mireasma şi limpezimea şi „Lăcătuşi mecanici în in­ a 8 clase (în original sau
Legenda şi istoria îşi împle­ seminţelor imnele lor, dustria construcţiilor de ma­ adeverinţă);
tesc laolaltă firele pe ziduri­ Aici peste veacuri se-arată întîia, 1 —• certificat medical cu
le crenelate ale acestei con­ cea mai plenară iubire. şini" — curs de zi.
strucţii durate din piatră şi înscrierile se fac pînă la toate analizele sau fişele co­
cărămidă, mănăstire şi ceta­ Sîntem horă, inelată pe-o roşie stea, 30 august 1972 la sediul şco­ pilului de la 1 — 15 ani (a-
te totodată. Sîntem cîntecul încredinţat sieşi lii. Concursul începe în ziua naliza sîngelul şl radioscopia
pulmonară).
In grădina amintitului mo­ şi larg în ecouri vibrînd, de 1 septembrie 1972 şi con­ Numărul locurilor existen­
nument s-a desfăşurat cea Crescînd, purtat de braţe şi de buze, stă în proba obligatorie la te :
de-a Vll-a ediţie a Festiva­ de privirile ochiului deschis, matematică — scris şi oral — Exploatări miniere —
lului cîntecului şi portului şi proba la alegere la ro­ curs de zl — 60
popular gorjenesc. Programul Sîntem fructele adinei ale Neamului, mână sau fizică — scris şi — Exploatări miniere —
acestei tradiţionale manifes­ Fructele omeniei şi-ale oral. curs seral — 30
tări cultural-artistice a cu­ Dorului-Dor, braţe şi tîmple şi inimi şi încă Examenul medical va avea — Electromecanică minieră
prins : parada portului popu­ Fertila mirare-n izvoarele mirese, loc în ziua de 31 august — curs seral — 30
lar şi un concurs de muzică Braţe şi tîmple şi inimi şi încă. 1972 la sediul şcolii. — Mecanizatori minieri —
populară românească intitu­ Pe timpul şcolarizării ele­ curs de zl — 60
lat „Tinere talente", dotat cu Cu un ciorchine scriu, cu o frunză de cer vii merituoşi vor primi bur­ — Lăcătuşi mecanici in­
premii şi trofeul „Tismana- în palmele voastre deschise, să. dustria construcţiilor de ma­
Gorj '72". Alături de local­ In privirile copiilor şi-n liniştea mamelor, Pentru elevii admişi la şini — cure de zl — 20
nici, 25 de interpreţi din 11 Cu un lujer de foc scriu în pumnii desfăcuţi şcoala profesională se asigu­ Informaţii suplimentare se
judeţe ale ţării au adus în răsfirindu-se grine, ră de către şcoală întreţine­ primesc de la sediul şcolii
scenă tot ce are mai frumos rea gratuită pe timpul şco­ ia telefon 14180 între orele
folclorul naţional. In forfota puternică, acolo, în schimbul de noapte larizării. 9 — 13.
al dăruirii, Vouă,
Judeţul nostru a fost re­ (380)
prezentat de tinerii Victoria Bărbaţi ai şarjelor şi ai dezbaterilor febrile,
losivoni, Simion Peria şi E- Vouă, prometei ai
leonora Armean. Specificul Sorilor subterani, de fier, de cărbuni şi de aur,
melodiilor, interpretarea lor
au cucerit simpatia publicului, şi Vouă miri ai brazdelor înfăşurînd Liceul agricol Ciacova,
fiind aplaudaţi la scenă des­ luminile moi ale pîinii.
chisă. Eleonora Armean cu Cu ochii inimii meie-n adine smulg aceste cuvinte, judeţul Timiş
cîntecele „Streiule, măi Stre- Şi-n Faptul de Lumină al Patriei scriu,
Organizează concurs de
iule" şi „Eu sînt fată Haţe- cu sînge de cîntec, din datini admitere, sesiunea septem­ 1. Cursuri de zi
— certificat (adeverinţă)
gană" a obţinut locul III şi Cîntăreţ, această Cantată Comuniştilor ! brie 1972 de absolvire a clasei a VlII-a
trofeul „Tismana-Gorj ’72", EUGEN EVU 1. Cursuri de zi : —■ certificat medical
loc care vine să confirme ta­ Specialitatea: — certificat de naştere (co­
lentul interpretei. Noapte hunedoreană — Agronomic pie legalizată)
— Zootehnie Limita de vîrstă: 17 ani
La încheierea concursului,
Veneam de pe cîmp cu braţele pline de flori. 2. Cursuri fără frecvenţă: 2. Cursuri fără frecvenţă
i profesorul Vasile Dinu de la Specialitatea : AGRONOMIE: — certificat de 7 (8) clase
. . . Seara trecuse pe drum cu mult înainte,
Conservatorul „Ciprian Porum- înscrierile se fac pînă la în original
incit mergînd pe urmele ei spre oraş
bescu" din Bucureşti, preşe­ 31 august 1972 inclusiv, — certificat medical
îmi părea că străbat un tunel uriaş atît la cursurile de zi cît şi — certificat de naştere
dintele juriului, ne-a mărturi­
^-------------------- sit că a rămas impresionat săpat în muntele nopţii, de lună. la cursurile fără frecvenţă. (copie legalizată)
— adeverinţă din cîmpul
Examenele au loc în peri­
a-------- r=q r o de comportarea tinerilor noş­ oada 1 — 10 septembrie 1972. muncii din care să reiese
... Şi la ceasul acela de noapte-tirziu Obiectele pentru examen : funcţia îndeplinită
Ia y Cm- Uu - cd tri cîntăreţi şi speră că în
1— F------- <*- curînd din cei prezenţi la a- cu florile-n braţe trecînd — matematică — scris şi — recomandarea unităţii
ZL------- ü înălţător şi înstelat cest festival îi vom vedea prin oraşul vibrînd violent purpuriu, oral şi avizul U.J.C.A.P. sau Trust
\>------:*--- br ■ - ------------- regăseam obişnuitul miting nocturn — limba română sau şti­ I.A.S.
I O Y L ~' lâ, - cA ~cx> A/V*Tn E cerul curat. concurînd pentru mult rîvni- cu dansul de flăcări mlădiate sub lună inţe biologice (la alegere) — Informaţii suplimentare se
Ph—«o___ Refren tul concurs „Steaua fără nu­ scris şi oral dau Ia sediul liceului sau la
fcf-ţ—___-_ —®---------------- şi cu steaua-n cinci colţuri Actele necesare pentru telefon : Ciacova, interior 2.
¥t-$--------— b—-H Iii me". spunînd poezii înscriere :
înaripat, strălucitor (382)
ION RESIGA de pe marele turn preschimbat în tribună.
Al tău viitor.
corespondent NECULAI CHIRICA
Refren
La Uzina „Victoria'' Călan
Mindrie aspră a moţilor
CHITSD“ de Ion Marinescu Obîrşa - ¥eebi Aport însemnat al comisiei tehnice
centru aS ceramicii Istoria de veacuri a Tran­ 1848 din ogaşa bătătorită a
Apariţia unei asemenea lu­ şi amănunţită a producţiilor fol­ silvaniei înscrie in paginile suplicaţiilor seculare către p.c.L, al fiecărui salariat la
crări, după cit ştim printre pri­ clorice. Ceramica de Obîrşa este sale una dintre cele mai „prea înălţatul cezaro-crăiesc
mele de acest fel din judeţul Interpretările, destul de puţi- • cunoscută din cele mai vechi apărarea bunurilor materiale
nostru, este mai mult dccit sa­ ne, dealtfel, pe marginea fap­ timpuri, fiind menţionată în grele oprimări ce a încătu­ scaun" şi i-a dat cu adevărat
lutară. Editorul — Comitetul ju­ telor de folclor sînt uneori, du­ şat energiile poporului nos­ un caracter revoluţionar. Înal­
deţean de cultură şi educaţie pă părerea noastră, cel puţin ansamblul culturii ceramice tru. Acest fapt a determinat ta prevedere a lui Şaguna,
socialistă, işi face astfel o da­ discutabile. Aşa de pildă despre transilvănene ca punct de a- ca de-a lungul anilor să Uzina „Victoria" Călan se lă în orice moment să inter­
torie de onoare, deschizînd şi­ voinicul din „Colinda vinâtoru- provlzionare cu obiecte a Ţă­ unită cu viziunea istorică a înscrie în viata economică a vină pentru stingerea unor
rul publicaţiilor care valorifică lui“ se spune că acesta a „ple­ mijească, aici, continuu fla­ lui Simion Bărnuţiu, se com­
munca asiduă şi îndelungată a cat să vineze pentru boieri" rii Zarandului, alături de cen­ căra dezrobirii, ea aprinzin- judeţului ca o unitate de eventuale incendii, pregăti­
(pag. 75), despre Soare-Impărat trele Hălmăgel şi Tîrnăviţa pletau admirabil cu acest om primă mărime al cărei harnic rea întregului personal sa­
unor pasionaţi „monografişti“, du-se puternic de două ori.
că nu reuşeşte să prindă pe de acţiune, care, intr-o me­
cei mai mulţi profesori sau în­ (judeţul Arad). Era firesc să colectiv obţine succese re­ lariat ca la nevoie în secto­
răufăcător (ca in basmul despre In amindouă cazurile văpaia
văţători de la sate. Unul dintre fie aşa, deoarece ocupaţia morabilă şedinţă prelungită a marcabile în îndeplinirea şi rul său de activitate să poa­
Făt-Frumos şi merele de aur)
aceştia este şi Ion Marinescu, a pornit din acelaşi ţinut —
„probabil pentru că e vorba de de bază a locuitorilor aces­ Comitetului Naţiunii Române depăşirea sarcinilor de plan. tă acţiona prompt şi eficient,
care, ani de zile, şi-a făcut o Apuseni. Demni continuatori
un împărat şi nu de un voinic
statornică îndeletnicire din cer­ tei aşezări era olăritul. A- de la Sibiu, a tăiat scurt Obiectivul lor ca şi al celor­ Măsurile au la bază consta­
din mijlocul celor mulţi“ (pag. ai dacilor, moţii din Apu­
cetarea tradiţiilor şi obiceiurilor 78). ceştia mai păstrează încă, discuţiile spunind: „Domni­ lalte colective muncitoreşti tările din teren, din fiecare
de pe Valea Luncanilor. Cu­ Se cuvine să evidenţiem cîte- pînâ în zilele noastre, stră­ seni au fost animaţi continuu lor. vorbiţi înainte, eu plec din judeţ îl constituie rea­ secţie şi sector, de realiza­
noscut nouă şi cititorilor din va „cintece de viaţă nouă“ din­ de dorul de libertate, învă- în munţi şi fac revoluţie".
culegerile de folclor publicate tre care multe sînt realmente vechea îndeletnicire. Ea era ţind să o plătească cu sînge lizarea înainte de termen a rea lor ocupîndu-se fiecare
de către Centrul de îndrumare frumoase, aşa cum sînt versu­ însă practicată tot mai pu- şi fapte eroice. Una dintre Agerul prefect, frumos, planului cincinal. membru al comisiei tehnice
a creaţiei populare şi a mişcă­ rile : ţin. drept şi încrezător erou al In acest mare obiectiv in­ p.c.i.
rii artistice de masă, din pla­ Facc-m-aş crcnguţă-n vînt / i Tîrgurile meşterilor popu­ marile inimi în care a clo­ dustrial, aflat în continuă Amintind de pregătirea în­
chetele pentru copii, apărute in Ca partidu să mi-1 clnt, / Să cotit uraganul a fost eroul munţilor a izbutit să adune
editurile centrale, Ion Marines­ mi-1 cint din zori în seară / Cu lari organizate în judeţul Avram Iancu. în jurul său ciubărarii şi cio­ dezvoltare, pazei contra in­ tregului personal salariat se
cu îşi dezvăluie cu acest prilej tractoarele pe-afară / Cu mine- Hunedoara cu prilejul ulti­ banii din văile Crişului şi ale cendiilor i se acordă o deo­ cuvine să menţionăm că co­
calităţile incontestabile de cer­ rii-n fund de mină / Şi albine- melor două ediţii ale festi­ Figurti legendară trecută sebită atenţie din partea tu­ misia amintită se ocupă în
cetător capabil să abordeze o le-n grădină... in simţirea românească, el Arieşului, dovedind a fi un
problematică vastă din diferite sau : valului „Sarmis" au avut avea puternice rădăcini în strălucit şef militar, necontes­ turor factorilor — a condu­ permanenţă de instruirea şi
domenii. Feste haturi şi răzoare / Prind darul să reînvie, să fortifice tat comandant. adorat de cerii uzinei, comisiei tehni­ educarea fiecărui membru al
această îndeletnicire. Menţi­ vatra ţărănească., in bărbă­ îndu-se ca o verigă principa­ mulţime. Timp de aproape ce p.c.i., şefilor de secţii, a- colectivului uzinei pe linia
onăm că, cu prilejul acestor ţia oamenilor şi munţilor lă intr-un lanţ al revoluţiei doi ani, el a dus, paralel cu teliere, din partea fiecărui respectării regulilor genera­
M o n o g r a f i e manifestări, au fost vîndute aspri, trăind permanent pen­ universale. El a devenit sol­ mişcarea armată, o intensă salariat. Atmosfera statorni­ le de prevenire a incendi­
tru poporul său, luptind pen­
datul conştient al ideii naţio­
aproximativ 10 000 de obiec­
ilor. In acest scop, în func­
te. Oameni de diverse profe­ tru dreptate socială şi naţio­ nale, lovind cu spada sa de activitate politică făcînd din cită aici, datorată în mare ţie de specificul fiecărui loc
măsură
tovarăşului
Adolf
sii îndrăgesc tot mai mult o- nală. Dacă Horia reprezintă la înălţimea unor principii cuibul lui de stînci un adevă­ Drukor,- directorul întreprin­ de muncă se foloseşte o ga­
Monografia despre satul Chi- tractoarele să are, / Să-ncolţeas- biectele meşterilor din Obîrşa, revoluţionarul, care întru­ imuabile, de acord cu con­ rat focar al redeşteptării na­ derii, evidenţiază faptul că mă largă de metode. Astfel,
tid cuprinde un material foarte că de sub plug / Fericire şi bel­ gradul lor de realizare artisti­ pează instinctele întregii vieţi a cepţia epocii în care a trăit. ţionale româneşti de pretu­ s-au realizat 80 panouri şi
bogat, oferind cititorului o ima­ şug. că fiind apreciat şi cu prile­ poporului, văzute prin prisma tindeni. El a fost acela care activitatea p.c.i. contribuie la
Cit priveşte materialul ilus­ Urmaşul lui Horia întruchi­ indicatoare cu texte cuprin-
gine aproape completa cu pri­ revendicărilor locale, drama buna desfăşurare a procesu­
trativ, acesta este constituit din jul renumitelor tirgurl „Cibi- sub ocrotirea munţilor, la li­
vire la trecutul şi prezentul lo­ pa mindria aspră a moţilor, zînd reguli p.c.i La fotoga-
citeva fotografii, din care se lui constituind un adevărat lui de producţie, la apărarea
calităţii. Un capitol amplu în­ nium" (Sibiu) şi „Cocoşul de acea pasiune furtunoasă de cărirea unui foc, împreună zeta uzinei, periodic sînt a-
chinat „istoricului satului“ co- detaşează tot cele cu caracter Horezu" (Călimăneştl). Pe preludiu al redeşteptării ca­ cu Nicolae Bălcescu, urzea bunurilor materiale.
laţionează şi sistematizează fap­ etnografico-fo'lcloric (otoceiuri- plată şi răsplată, care înro­ fişate materiale speciale, sc
te şi dat o mai importante din costum) şi trei hărţi — poziţia lingă fraţii Vălean şi Nico- re aştepta în umbră, timpul pentru prima oară, după Mi- Cîteva realizări obţinute organizează instructaje. Pen­
judeţului Hunedoara în cadrul şise crestele munţilor cu fo­
existenţa de mai multe ori cen­ dim Borza - cunoscuţi în în­ hai Viteazul, visul unirii tu­ pe linie de p.c.i. se impun tru o mai bună ilustrare a
K.S.K., poziţia satului Chitid in i-a ajutat lui Avram Iancu cul revoluţiei. Suflul nou ca­
tenară a acestuia, punînd in c- treaga ţară - s-au mai re­ turor românilor. Pînă tirziu, a fi amintite în cursul ma­
judeţul Hunedoara şi schiţa re­ acestor instructaje se oferă
videnţă participarea chitidenilor să ni se înfăţişeze de la în­ re străbătea Europa vremii, terialului de fată. Comisia
la unele evenimente cruciale liefului Împrejurimilor Cliitidu- marcat Axente Nedea, Sorin după înăbuşirea revoluţiei, spre vizionare filme docu­
lui. Mai multe fotografii, schi­ Mareu care vor duce în con­ evenimentele din jur agitau tehnică, al cărei preşedinte
din istoria patriei. ceput într-o complexă armu­ el a fost un factor activ al mentare cu confinut p.c.i. In
Servindu-se de contribuţiile u- ţe, grafice, documente mai vechi tinuare faima ceramicii de cu o putere înzecită acest este ing. Emil Cîmpeanu, !
nor reputaţi cercetători care sau mai noi, presărate în con­ ră de luptător pentru soarta echilibrului politic. chibzuit plus la fiecare loc de muncă
ţinutul monografiei ar fi avut Obîrşa. temperament de erou. Firea desfăşoară o activitate rod­
s-au ocupat de istoria zbuciu­ integrală a unui neam, situ- şi fără prejudecăţi, neavînd se afişează regulile specifi­
darul de a Întregi lucrarea, de
mată a pămîntului hunedorean, lui, caracterul său distins, ca­ alt ţel in cugetul său decît nică. Planul de măsuri oglin­ ce.
a-i spori atractivitatea, de a-i
autorul, fără a fi istoric, izbu­ deşte elocvent preocuparea
îmbogăţi profilul. racteristic ţăranului nostru Trebuie arătat că, chema­
teşte să reconstituie convingă­ soarta integrală a neamului.
In general textul este redac­
tor etapele principale ale evo­ de la munte, a smuls de la de a se remedia la timp ori­ rea la întrecere lansată în
tat intr-un stil limpede, cursiv,
luţiei localităţii. început evenimentele de la Prof. ION FRĂŢILĂ ce defecţiuni ce apar la in­ acest sens în cadrul minis­
Date importante ne sînt ofe­ ceea ce facilitează lectura. Toc­
rite in legătură cu locul de a- mai de aceea surprinde uşurin­ Sculptori de valoare stalaţiile electrice de forţă terului de resort a stat în
şezare a satului, condiţiile de ţa cu care s-a trecut peste une­ şi lumină, la cele productive. permanenţă în atenţia comi­
le formulări şi expresii impro­
climă şi sol, despre populaţia Planul oglindeşte, de aseme­ siei tehnice p.c.i. Locul 4 ob­
prii, greoaie. Astfel, la pag. 15
satului, producţie şi reproduc­ Sculptorul Radu Moga (1906—1950), ce şi-a desfă­
se vorbeşte despre „un nume­ nea, măsuri eficiente privind ţinut în concurs vorbeşte de
ţie, întreprinderile şi cooperati­ şurat activitatea la Brad, a creat numeroase opere de
ros număr de răniţi“, la pag.
vele agricole socialiste, schim­ artă. Dintre acestea 24 sînt extrem de cunoscute. Ia­ pregătirea formaţiei civile de ia sine despre strădaniile de­
bul dintre oraş şi sat, relaţiile 85 despre mirele care „adus de Poşta literară pompieri care să tio capabi­ puse.
social-economice, nivelul mate­ naş vine să ducă mireasa la cu­ tă citeva dintre ele: bustul lui ..Avram Iancu“ (la
nunie“ sau despre mireasa care
rial şi cultural. Ţebea, în halta C.F.R.); „Decebal“ — la Deva;
La sfîrşitul lucrării sînt inse­ „plingînd, se duce să-şi sărute „Porţi de aluminiu" — Brad. Dv. v-aţi gîndit să scrieţi şi
mai întîi mama, iar femeile cin- „Eminescu" — în parcul „Sub Arini" din Dumbrava
rate . un glosar de cuvinte, in­
dice de informatori şi lista lu­ tă emoţionînd şi mai mult a- Sibiului; „Crişan“ (oraşul Brad); busturile lui „Tra- i Aşteptam de la dv. o confir- o poezie. Nivelul ei de reali­
cest moment al despărţirii“. Al­
crărilor cercetate, ceea ce im­ ian Grozăvescu“, „Ion Vidu", „C. Brediceanu", „Mo­ ; mare a bunei impresii lăsate zare nu ne permite însă să o
tă dată despre „mersul şi aerul
primă monografiei ţinuta ştiin­ numentul Unirii" la Lugoj; „Rusu Şirianu", „G. Po­ i de primul plic. Aşteptarea publicăm. Poate viitoarele crea­
ţifică necesară. întregii făpturi a bărbaţilor şi
In mod explicabil, Ion Mari- femeilor“ se spune că „amin­ pa", „Vasile Stănescu" în Arad; „Monumentul Ero­ ne-a fost însă înşelată. Cre- ţii se vor ridica ia nivelul so­
nescu n-a putut rezista tentaţiei tesc de cei mai vechi dintre lo­ ilor“ (Aninoasa). i dem că fiorul talentului nu licitat.
de a aborda în cuprinsul lucră­ cuitorii acestor ţinuturi, îi a- v-a părăsit atît de repede! In I. C. — Brad. Poezia nu es­
rii, pe un spaţiu destul de în­ mintesc pe daci“, iar despre Despre cele 18 lucrări valoroase din sala profesora­
tins, creaţia artistică populară colinde că au un caracter de lă a Liceului „Avram Iancu" din Brad, ziarele vremii ; ceea ce priveşte plicul cu te publicabilă. Exprimarea se
specifică zonei. Subcapitolul legendă ,,şi foarte mult iz de scriau că sint un adevărat Pantheon, un „Louvre" în j poezia „Curgea Mureşul" vă dovedeşte greoaie.
„Datini strămoşeşti“ prezintă cu vechime“. recomandăm mai mult respect Ion Tăgîrţă — Simeria. Do­
ajutorul unui bogat material In sfirşit, am dori să subli­ miniatură. Dintre toate a mai rămas doar... unul (din rinţele dv. deocamdată nu vi
faptic obiceiurile legate de săr­ niem ţinuta grafică a lucrării bronz) aflat pe o sală a amintitului liceu. Ne punem pentru organul de presă că­
bătorile de peste an (colinda­ — o copertă inspirată aparţinînd firesc întrebarea: Unde sînt celelalte ? In ce chip ruia îi trimiteţi, spre publica­ s-au împlinit. Prea multe gre­
tul, marcareşul, popilnicul, ne- graficianului Victor Mihăilescu şeli de ortografie. Şi dacă
deea, cununa griului), precum şi calitatea bună a tehnoredac­ miraculos au pierit în decursul anilor ? re, creaţiile. Cu astfel de pse­ v-am recomandat să studiaţi,
şi cileva referitoare la ciclul tării şi tiparului. Absolvenţii acestui liceu îşi amintesc că era un udonime jenante riscaţi să nu
vieţii omului (nunta şi înmor- Am dori ca monografia Iui bust al lui „Avram Iancu" (aproximativ de 2 metri) vi se mai răspundă. lucrul acesta nu se face în
mîntarca). Sînt menţionate şi Ion Marinescu să fie nu numai cîteva săptămîni. încercaţi să
alte specii folclorice — cintece o carte agreabilă lecturii ci şi ce-l înfăţişa aidoma pe craiul munţilor. Văduva Le- Victorio Bălan Virgll. — O- verificaţi calitatea poeziilor
haiduceşti, de dor şi dragoste, un îndemn adresat intelectuali­ tiţia Moga, soţia artistului (domiciliată în Brad, str. răştie. întocmai ca şi dv„ ori­
ca şi piese din creaţia contem­ lor judeţului de a-şi aduce con­ Cuza Vodă nr. 1), deţine citeva sculpturi ale ilustru­ ce vizitator ce păşeşte astăzi dv. într-un cerc sau cenaclu
porană. /Viei, ca şi in alte com­ tribuţia la elaborarea unor ast­ literar.
partimente ale monografiei, au­ fel de lucrări, a căror utilitate lui dispărut care oricînd ar putea sta la loc de cinste pragul Hunedoarei rămîne im­ Victor Tomşa — Petriş. A-
Despre frumoasa activitate desfăşuraţii de membrii formaţiei
torul foloseşte metoda prezentă­ nu poate fi pusă la îndoială. în oricare din muzeele noastre. presionat de saltul acestui o- civile de pompieri ca şi a celor din cadrul comisiei tehnice
rii, a descrierii, fără a între­ IOAN COŢOI dresaţi-vă ziarului din judeţul p.c.i., vorbesc de la sine cupele şi plachetele cucerite în diverse
prinde o analiză cuprinzătoare Prof. CLEMENTE CONSTAND1N raş, al industriei sale durate în care locuiţi.
corespondent întreceri.
de mîmile harnioiloi oameni. Red.