Page 69 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din toate tarile, unlţl-vă!
ANUL XXIV Nr. 5 479
In cinstea zilei de 23 August şi
a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii
0 însufleţitoare chemare mobilizează
colectivele de muncă hunedorene
Cincinalul în patru ani şi jumătate
------------------------------------------
iniţiativele
muncitoreşti se
materializează în
fapte deosebite
„In fiecare lună,
toate trenurile
din programul
unei zile—remor­
cate cu combus­ a minereurilor de fier de la C.S. Hune­ le de plan aferente primelor 8 luni ale
doara au îndeplinit în ziua de 18 august
tibil economisit“
Cu conştiinţa lor de mun­
citori înaintaţi, feroviarii
Depoului C.F.R. Simeria au
, cumpănit bine posibilităţile
şi au stabilit că~ în progra­ 2 de aglomerare, care a realizat şi li­
mul de trafic lunar se pot
/
remorca toate trenurile din
programul unei zile cu com­
bustibil economisit.
— Este vorba de remor-
carea a 64 trenuri de călă­
tori pe distanţa de 1 800
km, a 73 trenuri de marfă
pe distanta de 1 680 km,
precum şi efectuarea a 24
de ore prestaţii de mane­
vră cu 8 locomotive, cu
combustibil economisit —
explică ing. Eugen Ivănici,
şeful depoului. Se pot valo­
rifica astfel în circuitul e-
conomic însemnate cantităţi
de combustibil, determinînd
eficienţă sporită activităţii
noastre.
— Care sînt roadele ini­ laţia de centralizare electrodinamică şi
ţiativei ?
— In luna iunie ne-am
îndeplinit angajamentul. In
iulie am economisit 131 to­
ne combustibil convenţional,
deci cu aproape 20 tone mai
I mult decît este necesar pen­
tru a acoperi necesităţile de
transport ale unei zile. In lu­
na august, în cinstea marii
sărbători am executat deja
„ziua din economii“ şi vi­
zăm majorarea cantităţii de
combustibil economisit.
C. IL1UŢA
(Continuare în pagina a 2-a)
V________________ __________ '
Rectificatorul Mibai Vlad
doara este un muncitor
şi corectitudine in muncă.
Şedinţa biroului Comitetului
judeţean de partid
La Deva. a avut loc ieri şe­ gate de profilul şi structura
dinţa biroului Comitetului ju­ învăţămintului profesional şl
deţean de partid. In cadrul de specialitate pentru anul
şedinţei a fost analizată ac­ şcolar 1972-1973, precum şi
tivitatea organelor şi organi­ activitatea de prognoză in
zaţiilor de partid, consiliilor profil teritorial.
şi comitetelor oamenilor mun­ Pe marginea problemelor a-
cii din unităţile economice nalizate, biroul Comitetului ju­
ale judeţului privind reduce­ deţean de partid a adoptat
rea cheltuielilor de producţie măsuri menite să ducă la îm­
şi creşterea volumului de a- bunătăţirea, în continuare, a
cumulări. De asemenea, au
fost examinate modul cum muncii în aceste sectoare de
s-au rezolvat problemele le­ activitate.
JUDEŢEAN
Schimb de experienţă cu
DUMINICĂ 20 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI
primarii de la comune
Comitetul executiv al Con­
siliului popular judeţean a or­ nilor şi cum se acţionează
pentru finalizarea lor.
ganizat în ziua de 19 august, In continuare, s-au vizitat
la Dobra, un schimb de ex­ cooperativele agricole, edifici­
perienţă cu primari de la co­ ile social-culturale, purtîndu-se
mune. In cadrul schimbului de discuţii la faţa locului asupra
experienţă primarul comunei metodelor şi stilului de mun­
Dobra, tovarăşul Adrian Cos­ că al comitetului executiv al
ta, a prezentat o Informare consiliului popular comunal, a
despre rezultatele obţinute în
domeniul economic, social-cul­ eficienţei activităţii sale. Pri­
marii şi-au împărtăşit cu a-
tural
şi
edilitar-gospodăresc
prin aplicarea în viaţă a mă­ cest prilej, unii altora, expe­
rienţa lor în conducerea tre­
surilor stabilite de prima Con­ burilor obşteşti, rezultatele ob­
ferinţă pe ţară a secretarilor ţinute în muncă, greutăţile şi
comitetelor comunale de par­ lipsurile din activitatea lor.
tid şi a primarilor.
Schimbul de experienţă or­
in expunerea făcută, prima­ ganizat ia Dobra s-a dovedit
rul comunei Dobra a eviden­ util şi eficient. Tocmai de a-
că modernă. ţeni, modul cum are loc con­ verse domenii de activitate pe
ţiat contactul viu, nemijlocit şl
ceea s-a cerut ca asemenea
permanent cu masele de cetă­
schimburi de experienţă în di­
Bulevardul „Dacia“ din Hunedoara — o magistrală urbanisti­
sultarea permanentă a mase­
viu, la faţa locului să fie or­
lor în toate problemele prin­
cipale care privesc dezvolta­ ganizate în mod periodic şi în
viitor, aceasta fiind o cale efi­
rea economico-socială a co­ cientă pentru generalizarea
Măsuri de îmbunătăţire a munei, ridicarea gradului edi­ experienţei pozitive, confrunta­
litar-gospodăresc al satelor rea de opinii şi îmbunătăţirea
Cronica săptăminii traficului de călători componente, sistematizarea. De generală a activităţii tot mai
pe calea ferată asemenea, s-au făcut referiri complexe pe care trebuie s-o
la modul cum sînt atrase ma­
desfăşoare consiliile populare
în cifre şi fapte In vederea satisfacerii ce­ — Timişoara Nord, cu pleca­ sele la elaborarea măsurilor pentru realizarea sarcinilor
şi înfăptuirea lor în practică,
stabilite de Conferinţa Naţio­
receptivitatea consiliului popu­
nală a partidului privind dez­
rinţelor sporite ale populaţiei,
în perioada 21-25 august, De­ rea la ora 21,22. In zilele de lar faţă de iniţiativele, pro­ voltarea economico-socială a
22, 23 şi 24 august se înfiin­
partamentul Căilor Ferate a
ţează acceleratul 283 Bucu­
punerile şi sugestiile cetăţe-
comunelor patriei noastre.
Fiecare săptămînă se încheie în economia luat o serie de măsuri de reşti Nord — Predeal, cu ple­
călători. Astfel, pentru toată carea la ora 15,08; pentru 22
îmbunătăţire a traficului de
şi 24 august acceleratul 857
hunedoreană cu noi rezultate tot mai valoroase. această perioadă au fost pu­ Bucureşti Nord — Constanţa,
se în circulaţie acceleratul
cu plecarea la ora 12,02;
553 Bucureşti Nord — Sucea­ personalul 1291 Bucureşti
Redăm la această rubrică cîteva dintre aceste realizări va, cu plecare la ora 21,20, Nord — Piteşti, cu plecarea în interiorul ziarului
iar pentru 21, 22 şi 24 august,
la ora 16,23; personalul 1281
O Hunedoara. Muncitorii, tehnicienii acestea, cantitatea produselor expedia­ acceleratul 181 Bucureşti Nord Bucureşti Nord — Craiova, cu
plecarea la ora 18,50 şi per­
şi inginerii din sectorul de aglomerare te beneficiarilor externi peste prevederi­ sonalul 1303/11 Bucureşti Nord
— Roşiori Nord. Pentru ac­ H Conştiinţe şi brăţări de aur
cesul unui număr cit mai ma­
anului totalizează 372 000 cărămizi şi Spor de re de persoane spre staţiuni­
planul de producţie pe 8 luni. La obţi­ mai mult de 28 vagoane vată minerală le climaterice de pe Valea {pagina o II-a)
nerea acestui succes, pe care aglome- pentru izolaţii termice. Acestea înseam­ productivitate j Prahovei, în zilele de 23 şi 24
august a mai fost prevăzut
ratoriştii îl închină marii sărbători na­ nă pentru întreprindere obţinerea unui DEVA. In cadrul Trus- j personalul 3231 Bucureşti —
ţionale a poporului nostru, se evidenţia­ venit suplimentar însumînd 192 000 lei Predeal, cu plecarea la ora
ză în mod deosebit colectivul fabricii nr. valută. - • -«.■rv-.'.n-:..»-.:.» tulul de construcţii De- j 5,33. H Cartea fe Scena • Discul
va, o atenţie deosebită j De asemenea, capacitatea
se acordă dezvoltării şl j
■© Deva. La secţia de mase plastice modernizării parcului de ; tuturor trenurilor de persoa­
vrat furnalelor de la începutul anului şi a întreprinderii de industrie locală din maşini şi utilaje în ve- j ne şi accelerate, de pe linii­ Ecranul
pînă în prezent o cantitate suplimenta­ municipiul Deva a intrat în probe teh­ le care unesc Capitala cu
ră de aglomerat fieros autofondant ce nologice o instalaţie specială de prelu­ derea asigurării unor j oraşele Timişoara, Arad, O-
poate constitui materia primă de bază productivităţi sporite pe ; radea, Baia Mare, Sibiu, Bra­
crare şi valorificare a deşeurilor de sti- şantierele de construc- j
ţii. Merită a fi consem- j
pentru producerea a peste 40 000 tone plex. Concepută de maistrul Dante Ne- nat faptul că de la în- i şov şi Galaţi, sporeşte în a- ^ Caleidoscop
de fontă. La rîndul lor, lucrătorii de la ghiţă, şeful secţiei, şi executată în cea ceputul anului în cadrul j cest timp cu 3-4 vagoane —
fabrica nr. 2 de aglomerare au obţinut mai mare parte din materiale recupera­ trustului au intrat în pentru fiecare garnitură. {pagina a ll-a)
l
însemnate depăşiri de plan în condiţii­ fluxul productiv două j
te care au fost scoase din uz la alte u- excavatoare de 0,4 mc, (Agerpres)
le economisirii a 270 tone cocs şi re­ nităţi similare din ţară, aceasta va ser­ 3 betoniere, 4 automa­
ducerii cheltuielilor de producţie cu mai vi la topirea, distilarea şi turnarea în carale de 5, 10 şi 16 to­
mult de 1 900 000 lei. plăci a deşeurilor şi reziduurilor ce re­ ne, două pompe de ten-
cuit, 13 autocamioane şi Un imperativ major pe agenda cooperatorilor
® Petroşani. Ziua de 18 august a zultă de la fabricarea nasturilor şi a al­ autobasculante, un trac­
marcat în istoria, de peste 100 de ani, tor produse. Se apreciază că prin in­ tor cu remorcă de 5 to­
a staţiei C.F.R. Băniţa un eveniment de­ trarea în funcţiune la capacitatea pre­ ne şi altele.
osebit. Aici s-a dat în exploatare insta­ văzută a instalaţiei se va obţine o eco­
Paralel cu intensifica­
nomie anuală netă în valoare de peste rea producţiei secunda­ Fura/ele-strinse şi depozitate
s-au încheiat lucrările de sistematizare 300 000 lei. re industriale, noile ca­
în vederea introducerii tracţiunii elec­ • De Ia Direcţia judeţeană P.T.T.R. pacităţi au asigurat de­
trice. In cadrul lucrărilor aferente elec­ păşirea productivităţii
Deva am afiat că în săptămîna care s-a muncii planificate cu neintirziat la fermele zootehnice
trificării liniei ferate, pe tronsonul din­ încheiat s-au terminat de construit şi au peste 3 la sută, reali-
zîndu-se un spor de 925
spre Iscroni s-a ajuns cu plantatul fost recepţionate noile clădiri ale ofi­
stîlpilor pînă la staţia Petroşani şi au ciilor poştale din Călan, Haţeg şi Baru. lei pe un salariat. In a-
început pregătirile în vederea montării cest fel, s-a putut asigu­ Una din acţiunile principa­ •nu mai vorbim despre trans­ tarea lor în cadrul fermeloi
Tot în cadrul acţiunilor întreprinse ra o producţie supli­ le cu care sînt confruntaţi port — acţiune care, după zootehnice.
liniei electrice de contact. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de de­ mentară de 4,7 milioane cooperatorii în perioada actu­ cum ne spunea preşedintele Persistenta unor asemenea
® Bîrcea. In săptămîna care s-a în­ servire a populaţiei a fost construit şi lei în condiţiile reduce­ ală este strîngerea şi depozi­ C.A.P., Ion Duţulescu, ridică situaţii reflectă o slabă pre­
rii necesarului forţei de
muncă cu 11 la sută. tarea furajelor. De felul cum serioase probleme, aflîndu-se ocupare din partea consiliilor
cheiat, colectivul întreprinderii de ma­ s-a dat de curînd în folosinţă un nou o- Sînt ilustrate aşadar se organizează munca şi se şi acum în cîmp cîteva sute de conducere şi a cooperato­
teriale de construcţii Bîrcea a livrat în ficiu poştal în staţiunea balneoclima­ doar cîteva efecte pe mobilizează forţele la finali­ de tone de fibroase. Nu mai rilor pentru a gospodări cu
zarea acestei lucrări depinde puţin îngrijorătoare este şi maximă chibzuinţă toate re­
plus la export 40 000 cărămizi dialit. Cu terică Geoagiu-Băi. care perfecţionarea prin nemijlocit realizarea indicato­ situaţia întîlnită la C.A.P. O-
mecanizare Ie conferă cursele de furaje. Inexplicabil
activităţii de construcţii- rilor de plan în sectorul zoo­ haba, unde pentru un efectiv este că şi consiliile populare
montaj. tehnic. mai mare de 230 bovine şi a- comunale lasă la periferia
Din păcate, se constată că proape 600 ovine s-au depo­ preocupărilor de sezon pro­
acest adevăr este ignorat în zitat — ne relata preşedintele blemele referitoare la asigu­
Numărătoare inv ersăîpe mm numeroase cooperative agri­ unităţii, Iosif Laslău — nu­ rarea balanţei furajere, deşi
mai aproximativ 80 tone fî-
se ştie bine că aceste orga­
cole, ceea ce denotă că pre­
ZILE şantierul furnalul ui nr. 9 VREMEA şedinţii, inginerii, brigadierii nuri(?). Cea mai mare parte ne poartă nemijlocit răspun­
din nutreţuri stau şi se de-
şi cooperatorii se călăuzesc
derea pentru felul cum se
după ideea că pînă la intra­ preciază în cîmp sub priviri­ îndeplinesc sarcinile economi­
rea animalelor în stabulaţie le binevoitoare ale conduce­ ce în toate sectoarele de pro­
PENTRU 24 ORE mai este încă suficientă vre­ rii unităţii. ducţie din raza lor de activi­
Deficienţe inadmisibile pri­
mai
Banda nr. 3 - obiectivul care mult Vreme noros. Instabilă, Vor cu cădea cerul preci­ me. Un asemenea mod de a vind recoltatul sau transpor- ' tate.
privi problema asigurării ba­
Ţinînd seama că orice tără­
şi
ploaie
pitaţii
ploaie,
averse sub de formă de însoţite de zei furajere este cit se poate tul nutreţurilor şi-au găsit gănare a recoltatului, însilo-
descărcări electrice. Vînt . slab de dăunător, înregistrîndu-se loc şi la cooperativele agrico­ zării, transportului şi depozi­
din sud-vest. Temperatura ma­ pierderi considerabile de nu­ le din Nădăştia de Jos, Do- tării furajelor afectează ne­
va asigura „hrana“ furnalului - ximă 22 va grade, cuprinsă minima între treţuri din cauza întîrzierii re­ bra, Romoşel, Ocolişu Mic, gativ soarta producţiei anima­
între
fi
20
şi
Iar
12 şi 14 grade. coltatului, transportului şi de­ Rîu Alb, Sălaşu de Sus, Să- liere, este imperios necesar
pozitării. Un exemplu de felul laşu de Jos, Strei, Ruşi, Bre-
PENTRU URMĂTOARELE cum nu trebuie privită soarta ca în aceste zile eforturile
avansează conform graficului Vremea DOUA ZILE instabi­ producţiei de furaje îl oferă tea-Strei etc. La fiecare din cooperatorilor să fie concen­
unităţile amintite cantităţi a-
trate în toate unităţile la
menţine
se
lă, cu cerul mai mult noros. cooperativa agricolă din Clo- preciabile de nutreţuri — în strîngerea fără pierderi, pînă
Temporar posibile precipitaţii potiva. Unitatea are peste 700 unele cazuri peste 50 la sută la ultimul kilogram, a între­
Undeva, în afara spaţiului instalatori. Prin eforturile co­ sub formă de ploaie şi averse hectare ocupate cu fineţe na­ gii cantităţi de nutreţuri exis­
pe care-1 ocupă furnalul pro- lective ale celor trei categorii de ploaie. Vint slab din vest. turale, din care o bună parte din producţie — aşteaptă ho- tente — respectiv a fibroas#-
menţine
rela­
se
Temperatura
priu-zis şi anexele sale, se a- de meseriaşi, staţia a fost tiv scăzută. tărîrea cooperatorilor de a lor, grosierelor şi suculente­
flă în plină desfăşurare lu­ terminată. Pe plan tehnic, ea nu au fost încă recoltate. Să trece la strîngerea şi depozi­ lor.
crările de ridicare a unui alt reprezintă extinderea propriu-
obiectiv a cărui importanţă zisă a alimentării cu energie
deosebită pentru „viaţa“ co­ electrică a tuturor agregate­
losului siderurgic nu mai tre­ lor. Intr-un stadiu avansat se
buie subliniată. Este vorba de află şi lucrările de la doza­
extinderea fabricii de aglome­ rea materiilor prime. Au fost
rare cu banda nr. 3 şi tot montate buncărele de dozare
fluxul tehnologic aferent. De urmînd a se executa şi legă­ Din sectorul gospodăriei a-
aici va pleca zi şi noapte turile cu sistemul de alimen­ nexe al cooperativei agricole
„hrana" necesară marelui obi­ tare şi cu celelalte instalaţii de producţie din Slncrai s-au
ectiv siderurgic. existente. obţinut în acest an venituri in
valoare de peste 500 000 lei.
Pînă acum s-au făcut paşi în­ — Despre spiritul de acţiu­ Mai mult cu aproape 100 000
semnaţi spre realizarea obiecti­ ne al oamenilor de aici s-ar lei decit şi-au de planificat. Mem­
brii
cooperatori
şi-au
aici
vului. De fapt, lucrarea însumea­ putea spune numai lucruri stabilit — ne spunea preşedin­
ză nu mai puţin de 9 obiective bune — declara cu mîndrie ta cooperativei agricole, Elena
importante, la care se mun­ inginerul Francisc Iozsa, şeful Oargă — să realizeze pînă la
ceşte simultan, întregul angre­ şantierului montaj II. Con­ sfirşilul anului venituri şl mai
naj de forţe fiind dirijat în structorii noştri muncesc cu mari. Posibilităţi sînt. Consiliul
aşa fel îneît fiecare din ele să multă tragere de inimă. Aproa­ de conducere a Încheiat re­
fie terminat in timpul optim, pe că nu e zi In care ei să nu cent contracte pentru executa­
corespunzător rolului pe ca­ termine anumite părţi ale obi­ rea de diferite confecţii din
re-1 ocupă în flux. Dacă ar fi ectivelor şi să atace imediat lemn cu întreprinderi ca: „Re­
să ne oprim doar la unul din altele. fractara“ Arad, C.L.F. Haţeg,
aceste obiective şi tot n-am Cu planul lucrărilor desfă­ „Refractara“ Baru şi alte uni^
putea spune totul despre mul­ şurat pe masa de lucru — un tăţi.
titudinea forţelor şi dăruirilor fel de hartă vie a muncii — Foto-text : N. PANAIXES CU
umane înglobate în sine. De ing. F. Iozsa ne-a vorbit de­
pildă, la staţia de conexiuni spre hărnicia echipelor de lă-
de la secţia mecanică a C.S. Hune- — unul din cele nouă obiecti­ MARIN NEGOIŢĂ
de înaltă calificare, exemplu de liăxnicie
Foto : V. OrsOiu ve — au acţionat constructo­
rii, electricienii si o' carte din (Continuare In pag. a 2-a)