Page 70 - Drumul_socialismului_1972_08

^-vcwujisyu« SS9 n7*an
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 479 © DUMINICA 20 AUGUST 1972

Numărătoare

inversă

pe şantierul
furnalului nr. 9
Legea remunerării după cantitatea şi cali­
(Urmare din pag. 1)
cătuşi conduse de loan Răuţ,
Mircea Căciulubă, loan Ar- tatea muncii în unităţile de stat-expresie
teanu, despre echipele de in­
stalatori ale lui loan Dumitra-
che, loan Cornea, Ludovic
Naghi, Andrei Dan, despre a- a echităţii şi dreptăţii societăţii socialiste
portul deosebit în conducerea
lucrărilor de montaj — insta­
------ — laţii al maiştrilor Andrei Pe-
---------------------------- ----------\ teanu, Alexandru Cîmpeanu, venite din muncă, precizînd
Unul după altul, anii de am dat producţiei alţi 15 Laurenţiu ne-a chemat şi a muncitorii din subordine. Iosif Bocan şi alţii. Montori- In cadrul lucrărilor Confe­ personale ale fiecărui cetăţean totodată că „nimeni nu poa­
serviciu — 35 la număr — trasatori, mai destoinici de- zis să facem lucrarea îm­ Cine este cel mai priceput ? lor de la Hunedoara li s-au rinţei Naţionale a partidului, şi o garanţie a eliminării din te primi decît un singur sa­
un loc important au ocupat
viaţa noastră socială a atitu­
au trecut. Şi-au încrustat cît mine. preună. A durat cîteva zile. — Nicolae Laurenţiu cu adăugat încă 22 veniţi, în măsurile pentru creşterea bu­ dinilor de parazitism social, a lariu".
adine satisfacţiile fi bucu­ ...„Mai destoinici decit Cînd ne-am văzut izbinda cei 15 specialişti crescuţi de frunte cu maistrul Vasile Pag- B năstării materiale şi spiritua­ tendinţelor de obţinere a unor Demn de reţinut este şi fap­
riile în inima şi chipul său. mine". Cuvintele comunis­ am rîs şi am mulţumit pen­ el formează un detaşament nejer, de la I.C.M.M. Reşiţa. le a poporului, ţelul suprem venituri fără muncă. tul că în toate cazurile sala­
Pare un om obişnuit, deşi tului Nicolae Laurenţiu sînt tru noua iniţiere pe. care de mare valoare pentru noi. Deci, există suficiente forţe al politicii partidului nostru. Proiectul legii defineşte sa­ riile se plătesc pe baza func­
faptele de muncă îl situea­ pline de modestie şi de în­ ne-a oferit-o fostul profe­ Dar fiecare detaşament are de specialişti. Printre aceste măsuri se în­ lariul ca fiind „acea parte a ţiei Îndeplinite şi a activită­
ză în elita miilor de side- credere deplină în roadele sor. comandantul său. La noi — Lor se datorează — ară­ scrie şi proiectul Legii remu­ fondului de consum Indivi­ ţii efectiv prestate, iar nu pe
rurgişti hunedoreni. iar nu­ este comunistul Laurenţiu, ta şeful şantierului — stadiul nerării după cantitatea şi ca­ dual care revine fiecărui om baza profesiunii sau a titlu­
mele îi este cunoscut şi res­ omul care — exemplu de foarte avansat în care se află litatea muncii în unităţile de al muncii din unităţile de stat, lui deţinut. In acest mod se
pectat în tot combinatul. A competenţă şi conştiinciozi­ unele lucrări. La silozurile de stat — document politic şi ju­ în raport cu cantitatea, calita­ dă o eficienţă totală princi­
— Cînd am terminat şcoa­ tate profesională — s-a im­ primire au fost realizate con­ ridic menit să contribuie la tea şi importanţa social-eco- piului că remunerarea mun­
la eram un simplu băieţan- pus ca cel mai valoros. strucţia metalică, maşinile de înfăptuirea înaltelor principii nomică a muncii prestate" cii se face pe temeiul aportu­
dru ce nu putea înţelege că — Este doar un priceput descărcare şl o parte din ben­ de echitate şi dreptate socia­ (art. 4). Separat de aceasta, lui efectiv al fiecăruia la spo­
Hunedoara va reprezenta educator şi bun specialist, zile transportoare. Acum, se lă. oamenii muncii şi familiile lor rirea venitului naţional, la
nu doar mîndria siderurgiei tovarăşe Marin Radu ? lucrează la benzile nr. 13 şi Proiectul legii consacră, pe sînt beneficiari ai importan­ realizarea sarcinilor ce-i revin
româneşti ci un vast labo­ — Ca secretar al comite­ nr. 14, unde se montează ro­ plan juridic, în mod unitar, telor cheltuieli pe care statul în domeniul în care activea­
rator în care aveau să tului de partid aş avea mai lele de susţinere a benzilor pentru prima dată, principiile le face cu Snvăţămîntul, ocro­ ză.
crească şi să se modeleze multe de spus despre el. de cauciuc şi grupurile de ac­ generale ale remunerării mun­ tirea sănătăţii, plata concedi­ Exprimînd acordul deplin la
conştiinţele de aur. Aş începe de la ambiţia cu ţionare. După terminarea în­ cii în cadrul unităţilor de ilor medicale, pensii de toate acest proiect de lege, doresc
— Cînd aţi ajuns să înţe­ care a întronat disciplina in chiderii exhaustorului (pentru stat, realizînd o îmbinare ar­ categoriile, alocaţii de stat să fac o propunere de com­
legeţi acest lucru ? pentru copii, ajutoare fami­ pletare a acestuia : La capi­
muncii sale. Aceste cuvinte — Costică Gheorghiu, sîn­ secţie, de la combativitatea evacuarea gazelor arse) va fi monioasă între retribuţia
— Pe vremea cînd în Hu­ ne-au lăsat o poartă des­ teţi calificat de Laurenţiu. sa în adunările organizaţiei gata şi acest obiectiv. Este muncii şi aportul concret al liale ş.a. tolul al III-lea, litera ..D" ar­
nedoara se deschisese şan­ chisă spre alte investigaţii. De ce vă consideră mai pri­ de partid, de la exigenţa cu terminată, de asemenea, şi fiecărui cetăţean la sporirea Pentru a corespunde cît mai ticolul 177, să se cuprindă în
tierul reconstrucţiei. Eram — Petru Legea, sînteţi ceput decit el ? care judecă cea mai mică concasarea pentru cocs, mai venitului naţional. deplin cerinţelor echităţii so­ nomenclatorul funcţiilor, ală­
în echipa unui comunist calificat de Laurenţiu. Sîn­ — Cred că exagerează. întîrzie.re de la program. Şi puţin legătura Intre buncăr şi Principiul fundamental care cialiste, proiectul fixează pro­ turi de judecători, procurori,
destoinic Cu răbdare de teţi mai destoinic decit el ? Sînt într-adevăr specialist, aş încheia cu ţinuta demnă concasoarele cu patru valţuri. stă la baza acestui proiect de porţiile între salariile diferi­ arbitrii de stat şi notarii de
adevărat pedagog m-a făcut — Am impresia că nicio­ dar cum să fiu mai price­ pe care o are în familie şi Nu putem ocoli, oricît am lege este acela al repartiţiei telor categorii de personal şi stat a căror muncă se desfă­
să pricep „rostul" Hunedoa­ dată nu o să-mi pot depăşi put decit el. Cînd am trecut societate, cu ■ deosebitele vrea, aceste relatări tehnice după cantitatea, calitatea şi stabileşte raportul dintre sa­ şoară în sistemul unităţilor
rei, necesitatea de a deveni profesorul, pe acest om care la re condiţionare a cajelor calităţi de părinte şi cetă­ despre stadiul fiecărei lucrări importanţa socială a muncii lariile nete maxime şi minime Ministerului de Justiţie".
specialist de înaltă clasă şi, ştie să rezolve atît de rapid de la „650“ sau a barelor ţean. în parte. Pentru că tocmai prestate. Prin aceasta se asi­ la 1 la 6-7, evitînd astfel
de ce nu, un bun profesor şi de competent cele mai de cuplare de la celelalte — Cine credeţi că i-a sub învelişul acesta, pur teh­ gură „echitatea în retribuţie disproporţiile nejustificate în­ NICOLAE STINEA
pentru cei care urmau să dificile probleme. Nu de laminoare, Laurenţiu mi-a conferit această brăţară de nic, se află eforturile conjuga­ şi cointeresarea materială a tre salarii, dar şi tendinţele preşedintele Tribunalului
vină în combinat. mult era vorba despre e- zis : „Bravo, băiatule ! Dar, calităţi ? te ale constructorilor, iar, pe celor ce muncesc pentru ob­ de nivelare a veniturilor pro- judeţean
— Şi în cei 35 de ani de xecutarea trasării port-lagă- uite, aici cred că-i mai bine de altă parte, denumirile com­ ţinerea unor rezultate superi­
cînd lucraţi, aţi reuşit să relor pentru cafele de la aşa". Era vorba despre niş­ — înalta conştiinţă pe plicate ale operaţiilor ce se oare în activitatea ce o des­
împliniţi dorinţa fostului laminorul de semifabricate te soluţii originale a căror care o are făurită aici în execută pe şantier vorbesc e- făşoară pentru ridicarea pre­
dumneavoastră profesor ? — lucrare ce s-a executat eficienţă ieşea cu pregnanţă şcoala comuniştilor hunedo­ locvent, deşi indirect, despre gătirii lor profesionale şi sti­ Iniţiativele muncitoreşti se
reni şi pe care o transmite
— Mi-e greu să-mi apre­ prin asimilare pentru eli­ în evidenţă. urmaşilor ca cel mai de capacitatea de cunoaştere şi mularea progresului tehnic şi
ciez rezultatele. Sînt trasa­ minarea importului. Noi, — Tovarăşe inginer Iones- preţ lucru. gradul înalt de perfecţionare ştiinţific" (art, 3). materializează în fapte deosebite
tor specialist la secţia me­ cei mal tineri, n-am prea cu, sînteţi şeful secţiei. profesională atinse de con­ Bazat pe prevederile consti­
canică a combinatului şi avut curajul să ne apucăm. Cunoaşteţi bine pe toţi IUE COJOCARU structori. Ei au depăşit de tuţiei, proiectul stabileşte pen­ mulţime de nume. Cele mai
mult stadiul de însuşire a so­ tru toţi cetăţenii apţi de mun­ (Urmare din pag. 1)
luţiilor tehnice şi se află, în că dreptul şi obligaţia de a semnificative ar fi însă ale
prezent, avîntaţi pe drumul a- desfăşura o activitate utilă — Puteţi concretiza echi­ mecanicilor Iosif Dascăr şi
plicârii cu eficienţă a celor societăţii, în raport de pregă­ pele de mecanici şi fochişti Marin Lungu, cu fochiştii Ni-
colaus Herman şi Dumitru
mai profunde cuceriri ale şti­ tirea şi capacitatea profesio­ care şi-au adus cel mai sub­ Riviş de pe locomotivele din
„Fiecare bloc inţei şi tehnicii. Totul, pen­ nală a fiecăruia. Aceasta con­ stanţial aport în materializa­ seria de 50 000, Dumitru Opri-
rea iniţiativei?
tru finalizarea marelui obiec­
intereselor
corelarea
stituie
şor cu fochistul Amos Beca,
S e c r e t u l " tiv siderurgic hunedorean I generale ale societăţii cu cele — Aş putea să vă dau o Sevestrian, Aurel Carola, Vir-
de pe 150 093 şi brigada loan
înainte de Ambrozie Sezeşan, Nicolae
gil Zamoniţă — mecanici,
Brezoi şi loan Bozeşan — fo­
t i n e r e ţ i i „Echipă de şoc" i se spune formaţiei de zidari condusă de chişti, de pe 230 285. Această
brigadă a economisit luna tre­
liie Mihai, de la şantierul nr. 1 al T.C. Deva. Denumirea a pri­
mit-o atunci... în zilele grele ale inundaţiilor, cînd în cartierul cută 16 tone de combustibil
convenţional. Cea a lui Opri-
Dacia din Deva trebuiau construite cîteva blocuri in cea mai şor 23,8 tone, a lui Lungu 17
Aţa cum spunea ne-am Îndoit că aşa —Ce-1 trebuie u- mare urgenţă pentru cei rămaşi fără adăposturi. Cu oamenii tone, a lui Dascăr 11 tone.
cineva, tinereţea nu este din moment ce nul electrician pen­ săi, destoinicul zidar şi-a onorat cu prisosinţă misiunea.
este numai o etapa stima întregului co­ tru a se numi... Faptele sale de atunci nu au fost uitate. Şi totuşi, Mie Kilogram cu kilogram, tonă
a vieţii, o virată, ci lectiv de electricieni foarte bun ? cu tonă, combustibilul trece
mal mult decit toa­ era Îndreptată către — O pregătire pro­ Mihai revine mereu in actualitate pentru izbînzile sale cotidiene. . aşadar prin „cîntarul" conşti­
te, ca este o stare Victor Stepan. L-am fesională exemplară, Asigurînd zilnic un spor al productivităţii muncii de 18 ia sută,
de spirit specifica căutat, deci, pe o- conştiinciozitate şi- .lucrînd cu echipa în întregime cuprinsă în acord global, com­ inţei în muncă a feroviarilor.
majorităţi! oameni­ mul In virată care a setea do nou, de cu­ — Acest elan muncitoresc
lor societăţii noas­ acumulat atita expe­ petentul şef de echipă a finalizat înainte de termen fiecare
noaştere. Trebuie să care a cuprins nu; numai 'pe
rienţă. Insă ne-am bloc ce l-a construit de la începutul anului şi pînă în prezent.
tre noi. Aveam sa ne Înveţe mereu, să
Înşelat in privinţa... , mecanici şi fochişti ci- şi pe
convingem încă o ştie tot ce se desco­ Sarcinile deosebite pe care Conferinţa Naţională a parti­
viratei. Deşi Îşi pro­
dată de acest ade­ peră In meseria sa. dului le-a trasat constructorilor - mărturiseşte şeful de echipă alţi muncitori din alte sectoa­
fesează meseria, nu­
văr pe marele şan­ In ce priveşte oa­ re de activitate ale depoului
mai la I.C.S.H., din — ne-au determinat să ne punem în balanţă realizările de pină
tier al furnalului nr. menii cu care lu­
anul 1953, Victor — completează discuţia tova­
9 de la Hunedoara. crez aici, pot spune acum, să ne mobilizăm pentru a munci mai repede şi mai bine.
Stepan a rămas un
Ne aflam la postul că toţi stnt electri­ răşul Avram Groza, preşedin­
tlnăr Înflăcărat, poa­ Discutăm în fiecare seară despre soluţiile ce urmează să le a-
A din hala troliilor, cieni foarte buni. tele comitetului sindicatului,
te chiar visător. Iţi plicăm a doua zi, despre modul în care trebuie să transpunem
unde harnicii elec­ spune asta modul Stepan şi-a reluat îşi are izvorul în hotărîrea
tricieni au creat, cum Stepan Îşi des­ munca la legarea re­ în practică indicaţiile preţioase ale secretarului general.
dovedind o Înaltă leelor basculante din In şantierul nostru s-a declanşat iniţiativa „Fiecare echipă noastră a tuturor de a răs­
făşoară zilnic activi­
pricepere şl pregăti­ panourile electrice. cu planul depăşit". Şi echipa mea, la fel ca şl celelalte, a sub­ punde ferm unui deziderat pri­
tatea. Ii priveam
re profesională, „me­ Ne-am despărţit de mordial al economiei naţiona­
palmele mari cit lo­ scris acestui angajament ferm convinsă de posibilitatea şi nece­
moria“ gigantului el cu glndul că lă­
pata şi ne miram sitatea respectării lui. le — acela de a reduce cît
siderurgic. Doream săm în urmă un tl­
cum poate să răsu­ mal substanţial consumurile,
să discutăm cu unul năr dintre mulţi al­ Am o echipă destoinică, disciplinată şi dacă ar trebui să
cească şi să împle­
dintre cei mai des­ ţii. pentru a determina o efici­
tească măiestrit, cu fie evidenţiată aş zice că o merită pe deplin. In cadrul ei e-
toinici electricieni şi Intr-adevăr, atita
ele, firele electrice xemplul celor mai vrednici comunişti este urmat cu sfinţenie şi enţă cît mal ridicata întregii
toţi cărora le-am atlt de fragile, groa­ timp cit flăcările i- activităţi. Aşa înţelegem noi
cerut părerea ne-au se doar de clţiva maginatiei iţi colo­ conştiinţele de aur ale acestora se răsfrîng nemijlocit asupra
îndrumat spre Vic­ milimetri. rează fruntea, cit celorlalţi membri din brigadă. Aşa se explică faptul că de cu- să răspundem însufleţitoarei
tor Stepau. „E cel voinţa de a învinge chemări pe care Conferinţa
— La care obiec­ rînd ne-am luat cu toţii angajamentul ca pînă la 23 August să
mai bun electrician este puternică şi bi­
tive aţi mai lucrat, ruitoare, cit setea finalizăm partea de construcţii la blocul la care lucrăm, deci Naţională a partidului a adre­
— spuneau oamenii. tovarăşe Stepan ? de nou iţi călăuzeş­ sat-o tuturor colectivelor de
Lucrează de mult cu peste 20 de zile înainte de termen.
— Apăi, le-am te drumul în viaţă, muncă.
timp în această me­ ...„Echipa de şoc" nu-şi dezminte, aşadar, denumirea. In-
luat pe ritul... La te poţi numi că eşti
serie şi cunoaşte bi­ scriindu-se cu pregnanţă printre cele mai prestigioase echipe
furnale, la laminoa­ tinăr.
ne tot felul de In­ re şi iar la furnale. din cadrul şantierului, formaţia de zidari condusă de comunis­
stalaţii electrice“. Nu Acum, aici... M. LIVEZEANU
tul Mie Mihai rămîne o „piatră preţioasă" în salba de fapte
a constructorilor.
C. IUE
...Cel ma!
Pomicultura cere eforturi, dar aduce si satisfacţii destoinic sudor
Drumul ascendent parcurs pentru a înlătura excesul de mai puţin de 5 ani, la C.A.P. Pare surprinzător dar
de cooperativa agricolă din umiditate şi, în acelaşi timp, Toteşti s-a înfiinţat o liva­ cel mai destoinic sudor In fata unităţilor de servi­ — Relaţiile dintre sectoa­
Toleştl pe calea consolidării pentru a asigura apa nece­ dă intensivă de pomi (avînd de la Uzina de utilaj re între care se numără şi rele noastre sînt încă foarte şedintele cooperativei de dărit în Interesul activităţii
economico-organizatorice es­ sară plantelor în perioadele cultivate soiuri valoroase de minier din Petroşani es­ consum Orăştie, spunea : noastre.
te sintetic exprimat de dez­ meri, peri şi gutui) pe 105 te... o femeie.-Se numeş­ I.J.E. Coop. Deva, Conferin­ greoaie şi se face la noi un — De multe ori depozitele Avem o mulţime de arti­
abu/iv circuit de hîrtii — a-
voltarea avuţiei obşteşti ca­ hectare. In materializarea in­ te Ioana Nicolaescu şi ţa Naţională a partidului a precia Iosif Stolea. O mare nu respectă planificarea la cole realizate în sistemul
pus ca sarcină de bază îm­
livrări. Cînd li se dau co­
re, de la înfiinţarea unităţii vestiţiei respective — care numele ei a figurat prin­ bunătăţirea continuă a apro­ parte din nerealizările la operativelor repartiţii pen­ nostru de producţie şi pres­
şi pînă acum, a sporit de a- la intrarea pe rod a plan­ tre cele ale miilor de vizionării populaţiei, sporirea desfaceri se datorează lipsei tru unele mărfuri, nu sînt su­ tări la care nu avem pre­
proape nouă ori. Explicînd taţiei va aduce unităţii ve­ delegaţi la înaltul for al volumului de prestări de din reţea a varului, cimen­ ficient gindite. De pildă, noi turi. Se pare că mai repede
această creşterp, cooperato­ nituri de ordinul milioanelor comuniştilor. Despre ea servicii şi modernizarea lor, tului, cărămizilor. Dar aceste am primit repartiţie să luăm se realizează un produs de­
rii obişnuiesc să spună că de lei — se regăsesc şi e- vorbesc în primul rînd buna gospodărire a fondului lipsuri sînt cauzate de o pîine şi de la Beriu. Dar sec­ cît se stabileşte un preţ la
„pămîntul a devenit mai ro­ forturile, priceperea şi dăru­ faptele. îşi îndepli­ de marfă, desfacerea bunu­ slabă organizare a comerţu­ ţia de producţie de acolo a- Centrocoop.”.
ditor". irea inginerului şef al C.A.P., neşte în fiecare lună rilor de consum în condiţii lui cu ridicata în întreprin­ bia satisface nevoile satelor Neajunsurile reliefate în
Intr-adevăr, afirmaţia are comunistul Visarion Cvaşa, planul cu substanţiale depline de igienă şi servi­ derea noastră. şi ale forestierilor. adunarea generală a salaria­
ţilor îşi au, după cum se
acoperire în fapte. Datorită şi ale şefului de echipă Moi- depăşiri, iar în cei 15 re. Atingerea acestor „para­
ridicării gradului de mecani­ se Mălăeşteanu (în fotografia ani de cînd lucrează ca metri" ai politicii noastre de vede, rădăcina în stilul de
zare şi chimizare a lucrări­ din mijloc). Incepînd de la pre­ sudor n-a înregistrat bunăstare şi prosperitate ge­ muncă al conducerii U.J.C.C.
lor agricole, cît şi folosirii gătirea terenului pentru nici un rebut. nerală necesită perfecţiona­ şi I.J.E. Coop., al diferitelor
unor seminţe cu potenţial plantare şi pînă acum, cînd A învăţat meserie de rea activităţii în toate do­ sectoare. Dar la I.J.E. Coop.
biologic ridicat s-a reuşit ca deja se află pe rod circa 20 ia Nicu Constantin — meniile. Deva nu s-a ajuns în toate
cazurile nici la repartizarea
azi pensionar — om ca­
nivelul recoltelor să fie du­ hectare, inginerul şi şeful de re şi acum vine din I.J.E. Coop. Deva desfă­ concretă a răspunderii pe
blat sau chiar triplat la li­ echipă, împreună cu coope­ cînd în cînd în atelie­ şoară activitate în domeniul oameni şi nici planul de
nele culturi. Expresia „pă­ ratorii repartizaţi să lucreze rul de sudură şi se in­ desfacerii bunurilor de con­ măsuri propus nu realiza a-
mîntul a devenit mai rodi­ în pomicultură, s-au străduit sum, al prestărilor de ser­ cest deziderat.
teresează de faptele fos­
tor" reflectă însă şi mutaţi­ de secetă, lucrările de ame­ şi au reuşit în bună măsu­ tei sale ucenice. Plea­ vicii către populaţia de la Calcule economice înguste — In repartizarea mărfuri­ Schimbarea stilului de
ile petrecute nu numai în liorare vizînd suprafeţe de ră să asigure efectuarea în sate şi producţiei unor bu­ ne-au împiedicat să facem a- lor să se ţină mai mult sea­ muncă trebuie să înceapă cu
că de fiecare dată mul­
felul de aplicare a tehnolo­ ordinul sutelor de hectare. condiţii superioare a acţiu­ ţumit, cu convingerea nuri de consum, în cel al a- pel rpai mult la comerţul cu ma de părerea oamenilor o îmbunătăţire a cooperării
giilor înaintate, ci şi în ceea In acelaşi cadru se înscrie nilor care hotărăsc potenţia­ rhiziţiilor şi contractărilor ridicata pentru textile-încâl- mai apropiaţi de reţea, pen­ între sectoarele întreprinde­
ce priveşte modul de folo­ şi preocuparea pentru a fo­ lul livezii : tăieri, fertilizări, fermă că Ioana îşi păs­ cu scopul de a completa ţăminte aparţinînd Ministe­ tru că ei cunosc mai bine rii. In stilul de lucru al co­
sinţă a fondului funciar. A- losi cu randament sporit fie­ combaterea bolilor şi a dău­ trează cu cinste titlul fondul centralizat de produ­ rului Comerţului Interior. cererea de consum — spu­ mitetului oamenilor muncii
şa se explică de ce s-au în­ care hectar de pămînt. nătorilor, lucrările de mobi­ de fruntaş şi ¡naltele ei se agroalimentare al statu­ Ne-am mulţumit cu aprovi­ nea Emil Golea, şeful servi­ trebuie să-şi facă loc practi­
treprins şi se întreprind Urmărind valorificarea su­ lizare a solului etc. calităţi de adevărat co­ lui. O activitate complexă zionarea din producţia noas­ ciului comercial pentru pro­ ca de a analiza periodic sta­
munist.
vaste acţiuni, în cooperare perioară a tradiţiei şi a con­ deci. După 6 luni din acest tră, a cooperaţiei, pentru a duse alimentare. diul rezolvării problemelor
cu unităţile agricole vecine, diţiilor naturale existente, în N. TlRCOB I. C. an însă întreprinderea nu încasa rabatul comercial în Arătam la începutul aces­ ridicate în adunările genera­
putea raporta rezultate mai întregime. Dar astfel am lă­ tor rînduri că nici activita­ le de acest fel. E nevoie ca
deosebite decît în domeniul sat magazinele fără multe tea de contractări şi achizi­ în întreprindere, organizaţia
prestărilor de servicii şi mărfuri. ţii n-a marcat rezultate prea de partid, de sindicat şi
producţiei bunurilor de con­ — Multe din spaţiile noas­ bune. U.T.C. să se ocupe mal în­
sum, activitatea comercială tre comerciale noi au stat -— Munca aceasta nu se deaproape de ceea ce-i preo­
şl cea de achiziţii şi con­ vreme îndelungată închise face la noi cu destulă con­ cupă pe oameni în activita­
tractări nesituîndu-se la din lipsă de mobilier, ceea vingere — critica merceolo­ tea lor, să insiste pentru a
înălţimea sarcinilor. Dar şi ce a însemnat pagubă pen­ gul Virgil Pîrvu un anume li se crea condiţii de muncă
în domeniul prestărilor de tru planul de desfaceri — a- mod de a privi o activitate. mai bune.
servicii preferinţele s-au în­ precia Victor Bucur, şeful Stimularea contractanţilor nu Acestea ar fi cîteva din
dreptat către sectorul de serviciului organizarea mun­ se face corect şi de aceea schimbările ce se cer de ur­
stat, prestările pentru popu­ cii. Dar mobilierul comer­ mulţi producători individuali genţă în stilul de muncă al
laţie rămînînd sub volumul cial tot noi ni-1 facem şi nu contractează produsele colectivului de la I. J. E.
planificat. nu-1 vom avea niciodată la lor cu cooperativa. Coop. Cu cît schimbările au
Recent a avut loc aduna­ timp dacă nu vom înţelege Cu privire la activitatea loc mai repede, cu atît se
rea generală a oamenilor că trebuie să ne autoutilăm de producţie şi prestări, to­ va ajunge mai repede la
muncii din întreprindere. Cu atelierele de producţie a mo­ varăşul Ion Oniţa, directo­ perfecţionarea activităţii,
această ocazie, cei care au bilierului. Noi avem în în­ rul direcţiei de resort din astfel îneît sarcinile ce-i re­
luat cuvîntul au arătat cu treprindere forţa necesară I.J.E. Coop., arăta şi dînsul vin întreprinderii din hotă-
claritate căror neajunsuri li pentru a participa activ la un rău care pare a fi gene­ rîrile Conferinţei Naţionale
se datorează o astfel de realizarea sarcinilor ce ne ral în I.J.E. Coop.: „întorto­ a partidului să fie realizate,
situaţie. revin din documentele Con­ cheatul şi abuzivul circuit al iar aprovizionarea şi servi­
Activitatea comercială a ferinţei Naţionale a parti­ rea populaţiei ce beneficia­
fost cu deosebire în atenţia dului. Trebuie numai să în­ hîrtiilor. La noi circulă hîr- ză de serviciile cooperaţiei
vorbitorilor şi era normal să tia şi între vecini de birou! de consum — mult îmbună­
fie astfel, ea deţinînd pon­ lăturăm neajunsurile din or­ Sînt de părere cu vorbitorii tăţite.
derea între activităţile ganizarea activităţii noastre. care arătau că fondul de sa­
Echipa de croitorese condusă de comunista Marla Păun se remarcă printre formaţiile fruntaşe In Întrecere de la Fabrica I.J.E. Coop.
.Vidra“ Orăştie prin hărnicie şi iscusinţă. Foto : V. ONOIU Gheorghe Jibotean, pre­ larii trebuie mai bine gospo­ ION CIOCLEI