Page 73 - Drumul_socialismului_1972_08

TRĂIASCĂ 23 AUGUST, ZIUA ELIBERĂRII

ROMÂNIEI DE SUB JUGUL FASCIST!

Şedinţa Comitetului
Proletari din toate fărlle, unifl-văl

Executiv al C.C. al P.C.R.

In ziua de 21 august 1972, a avut loc şedin­ In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
ţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezi­ prezentat o informare privind intilnirea şi con­
dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar vorbirile cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secre-
general al Partidului Comunist Român. tar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliu­
Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu lui de Stat al R. P. Bulgaria, cu prilejul vizitei
a prezentat o informare asupra intîlnirii priete­ întreprinse in ţara noastră in zilele de 9-10 au­
neşti a conducătorilor partidelor comuniste şi gust a.c.
muncitoreşti din unele ţări socialiste, care a a- In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv al C.C.
vut loc în Crimeea, la 31 iulie 1972. al P.C.R. a examinat Informarea asupra realiză­
De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rii şi repartizării locuinţelor construite din fon­
informat Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a- durile de stat in perioada 1971-1975 şi a stabi­
supra convorbirilor purtate cu tovarăşul Leonid lit măsuri in vederea imbunâtâţirii activităţii in
Brejnev, secretarul general al C.C. al P.C.U.S., acest domeniu.
la intilnirea din 1 august a.c.
ANUL XXIV Nr. 5 480 MARJI 22 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI In legătură cu ambele intîlniri, Comitetul Exe­ De asemenea, au fost soluţionate unele pro­
cutiv a adoptat, în unanimitate, o hotărîre. bleme ale activităţii curente.

Cu privire ia participarea tovarăşului
DESCHIZĂTOR DE Nicolae Ceauşescu ia întîlnirea prietenească

a conducătorilor partidelor comuniste
ISTORIE, DE DEŞII, şi muncitoreşti din unele ţări socialiste

PRECURSOR AL EPOPEII şi la convorbirile dintre tovarăşii

Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev

ZIDIRILOR SOCIALISTE prezentată de t o v a r ă ş u l lui în lume, la coeziunea for­ pene, Comitetul Executiv al
Comitetul Executiv al C.C.
ţelor antiimperialiste şi pro­
al P.C.R., ascultînd informarea
C.C. al P.C.R. a stabilit o se­
gresiste de pretutindeni.
Nicolae Ceauşescu asupra. în- Comitetul Executiv aiirecia- rie de măsuri pentru dezvol­
tarea în continuare a relaţii­
tîlnirii prieteneşti a conducă­ ză că întîlnirea din Crimeea lor României cu toate ţările
Sărbătorim cu sobrieta­ reni s-au obligat să rea­ torilor partidelor comuniste şi a prilejuit un util schimb de europene, pentru întărirea cli­
tea şi cutezanţa revolu­ lizeze în acest an o pro­ muncitoreşti din unele ţări so­ păreri cu privire la mersul matului de pace, colaborare
ţionară ce ne caracteri­ ducţie industrială supli­ cialiste, care a avut loc în construcţiei socialiste, consti­ şi securitate pe continent.
zează in- toate actele mentară în valoare de Crimeea la 31 iulie 1972, a- tuind, în acelaşi timp, o ex­
noastre majore şi mai 200 milioane lei. Am probă în unanimitate şi dă o Comitetul Executiv a apre­
ales în prefigurarea vi­ realizat — cu toate înaltă apreciere activităţii des­ presie a hotărîrii ţărilor soci­ ciat ca deosebit de pozitive
itorului o zi măreaţă : greutăţile cu care este făşurate de secretarul general aliste participante de a dez­ rezultatele întîlnirii dintre to­
Ziua eliberării, in care confruntat detaşamentul al partidului, tovarăşul volta şi adinei în continuare varăşul Nicolae Ceauşescu şi
s-a pus o piaţră unghiu- minerilor — mai bine Nicolae Ceauşescu. colaborarea frăţească dintre tovarăşul Leonid Brejnev.
Convorbirile purtate cu acest
largă de istorie. de 60 la sută din acest Comitetul Executiv aprecia­ ele în toate domeniile de ac­ prilej constituie un moment
Noi avem o istorie de angajament. Aceasta în­ ză că poziţia adoptată de se­ tivitate.
milenii, o istorie zbuciu­ seamnă fontă, oţel, la­ cretarul general al Partidului întîlnirea a prilejuit, de a- remarcabil în dezvoltarea con­
mată, în cursul căreia minate, prefabricate din Comunist Român în probleme­ semenea, un schimb larg de tinuă a relaţiilor de prietenie
am zămislit eroi nemu­ beton, lemn, produse le abordate la întîlnirea din păreri în probleme ale vieţii şi colaborare frăţească dintre
ritori, dar niciodată, ca chimice şi ale industriei internaţionale actuale şi, în P.C.R. şi P.C.U.S., dintre Re­
acum, nu ne-am bucu­ locale, peste prevederi­ Crimeea se înscrie pe linia mod deosebit, ale realizării se­ publica Socialistă România şi
rat de privilegiile sale. le planului, un plus de politicii consecvente a parti­ curităţii pe continentul euro­ Uniunea Republicilor Sovietice
23 August 1944 este în­ contribuţie în opera de dului nostru de a contribui pean. Subliniind necesitatea Socialiste, în interesul ambe­
crustat în marea carte făurire a societăţii so­ la întărirea colaborării şi uni­ intensificării eforturilor pentru lor popoare, al întăririi cola­
a istoriei naţionale cu cialiste multilateral dez­ tăţii ţărilor socialiste, la creş­ pregătirea şi ţinerea conferin­ borării dintre ţările socialiste,
litere de aur, cu preţ voltate. al cauzei generale a socialis­
de jertfe, cu fapte ce Ne întrebăm, în fieca­ terea prestigiului socialismu­ ţei consacrată securităţii euro­ mului şl păcii.
i-au urmat de cea mai re an, ce înseamnă 23 ----------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------------------
înaltă semnificaţie pa­ August pentru poporul
triotică. „Răsturnarea român, pentru naţiunea
dictaturii railitaro-fascis- noastră socialistă. Şi
ta. a-marcat- o cotitură tot- -noi răspundem: e-
istorică în dezvoltarea liberare, piatră de ho­ A U G U S T
României, lupta antifas­ tar de istorie, începutul
cistă, democratică trans- şi condiţia pentru a în­
formîndu-se rapid într-o făptui revoluţia, o zi pe
mişcare de amploare care întotdeauna am în­ Mărire ţie, zi de-august, mărire ! Şi tu, tu inimă, mai cu putere
cum nu a mai cunoscut tîmpinat-o cu cele mai
istoria ţării şi a deschis alese fapte pentru că Cuvintelor, găsiţi un nou cuvînt să-mi suni văpaia vieţii in artere,
calea celor mai profunde ne-a fost dragă ca în­
schimbări revoluţionare, săşi fiinţa noastră na­ să poată da simţirilor veşmînt din miezul ei în cînt să mă deschid
înfăptuirii idealurilor de ţională. La Conferinţa
libertate şi dreptate so­ Naţională a Partidului şi gîndului rotundă împlinire ! cum se deschide-o floare sub azururi.
cială şi naţională a po­ Comunist Român, secre­
porului român“ — sub­ tarul general al partidu­ Privirilor, fiţi flamura în vînt E zi de-august. Mărită fii de-a pururi I
liniază t o v a r ă ş u l lui ne-a adresat o vi­ pe care sufletul, a mulţumire, Mărire ţie, glorios Partid I
Nicolae Ceauşescu. brantă chemare : „Dragi
De atîtea ori ne-am tovarăşi şi prieteni, să o nalţă din adîncuri de iubire
oprit la semnificaţia a- facem totul pentru a fi
cestei zile şi ■ de fieca­ demni de istoria glori­ spre Cel prin care astăzi toate sînt! NECULAI OHIRICA
re dată am trăit simţă­ oasă a poporului nos­
minte deosebite. tru, să putem spune în­
In primul rînd pentru totdeauna că nu am pre­
că Ziua eliberării este cupeţit nimic pentru a
o piatră de hotar între făuri un viitor demn na­
istoria noastră veche şi ţiunii noastre socialiste.
nouă, condiţia de înce­ Să lăsăm generaţiilor
put a tuturor transfor­ viitoare, urmaşilor noş­ SUITĂ DINAMICĂ A IZBÎNZILOR
mărilor înnoitoare ulte­ tri, o viaţă liberă, în­
rioare. floritoare.
In al doilea rînd pen­ Ştiu că va trebui să -v.'^¿ri*lW<f- s.<ty.n.V»i ■ ... . ......... ... .^v.. C -• ..w..- v.v.. ......
tru că, la înfrîngerea depunem eforturi mari,
fascismului, am adus o dar nici un efort nu ................................................ ......... .........................]
contribuţie mai mult de- poate fi considerat prea
cît generoasă de sînge mare cînd este vorba de Randamente înalte INDUSTRIA JUDEŢULUI A ÎNDEPLINIT
si de eforturi. Aproape viitorul patriei socialis­
200 000 de luptători, din te, de viitorul copiilor
cei mai bine de o ju­ noştri. Stă în puterea în frontalele minei ANGAJAMENtELE ASUMATE
mătate de milion de noastră, a tuturora, ca,
participanţi la război, au sub conducerea partidu­ Aninoasa Întîiu! botez al focului
căzut sau au sîngerat lui, să realizăm progra­ IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI
pentru cauza eliberării mul minunat de dezvol­ ANINOASA. Imbrâţişînd cu elan iniţiativa Harnicii constructori de pe constructorii obţin zilnic suc­
popoarelor Europei. Is­ tare in cîteva cincinale de a realiza două cicluri in plus lunar în a- ; şantierul furnalului nr. 9 de cese de prestigiu.
toria scrisă ne consem­ în ritm susţinut a Româ­ batajele frontale, vrednicii ortaci ai mineru- j Industria hunedoreană a îndeplinit şi de­ tivui E. M. Deva a produs cu peste 4 la su­ la Hunedoara se îndreaptă Lăcătuşii-montori din echi­
1
nează ca cel de-al 4-lea niei, să asigurăm victo­ lui Dumitru Fulga, de la E.M. Aninoasa, ob­ păşit angajamentele asumate pînă la ma­ tă mai multe concentrate cuprifere. cu paşi repezi către finali­ pa Iui Francisc Banto, îm­
stat angajat în marea ria comunismului in pa­ rea sărbătoare a eliberării patriei de sub Deosebit de meritorii sînt realizările side- zarea marelui obiectiv side­
încleştare a războiului tria noastră !". ţin rezultate valoroase în marea întrecere cu jugul fascist. Faţă de angajamentele anua­ rurglştilor care au produs peste plan 2120 rurgic, acţionînd cu perseve­ preună cu maistrul Emil Pur-
antihitlerist ca potenţial Acum şi la fiecare a- care omagiază măreaţa sărbătoare a elibe­ le, judeţul Hunedoara se prezintă cu reali­ tone cocs, 16 340 tone fontă, 19 960 tone o* renţă pentru a se încadra în cileanu, au terminat de ridi­
cat pe cadrele de susţinere
rării patriei.
material şi uman. niversare a eliberării Sporul de cărbune extras in această lună zări în proporţie de aproape 70 la sută la ţel, 11 800 tone laminate finite pline, ceea graficele stabilite, prin orga­ cele două mari ansarable a-
In al treilea rînd, fiind­ patriei vom raporta par­ din frontalul unde lucrează brigada comu­ producţia industrială. ce echivalează cu 80-90 la sută din anga­ ie instalaţiei de cocs mă­
că de fiecare dată, am tidului fapte, împliniri, nistului Fulga este în prezent de 500 tone, Depăşiri importante se înregistrează faţă jamentele pe întregul an. nizarea optimă a întregii runt. Zidarii şamotori din e-
întîmpinat-o cu cele mai realităţi care materiali­ ceea ce înseamnă mai mult decît dublul an­ de angajamentele perioadei sau anuale la Cu realizări de prestigiu se prezintă fores­ munci de pe şantier şi im­
calde şi semnificative zează drumul ascendent gajamentului luat in cinstea zilei de 23 Au­ produsele de bază pentru economia naţiona­ tierii, chimiştii, lucrătorii din industria mate­ primarea unui „mers de cea­ chipele lui Covaci, Gali şl
Toth au terminat lucrările
realizări muncitoreşti. spre societatea care o gust. j rialelor de construcţii şi cea locală, care în­ sornic“ fiecărei lucrări în de căptuşire a conductelor
23 August 1972 are o dorim — multilateral Brigada condusă de comunistul Vaier Li- lă. Pină la 20 august energeticienii au fur­ scriu în contul angajamentelor depăşiri de parte, corelarea tuturor ac­ de aer cald şi a conductei
semfiificaţie care depă­ dezvoltată în toate pri­ ciu de la sectorul III al minei are de ase­ nizat suplimentar 54,8 milioane kWh energie 1 925 mc cherestea, 1 500 mc buşteni, 15 to­ tivităţilor de construcţie. inelare de la furnalul pro-
şeşte anii obişnuiţi. A- vinţele. menea un bilanţ consistent, prezentînd un electrică, minerii de la Uricani au extras in ne produse din mase plastice, 6 000 mc pre­ Respectînd aceste riguroase priu-zis.
niversarea a 28 de ani Siderurgiştii, minerii, volum de producţie peste plan de circa 150 plus aproape 3 000 tone cărbune, iar colec- fabricate din beton. principii de muncă,' pe care
de la eliberare se în­ constructorii, energeti- de tone cărbune extras cu un plus de ran­ şi le-au formulat singuri, Toate aceste succese înre­
scrie în climatul marilor cienii, muncitorii din dament de aproape o tonă pe post. gistrate de constructori creea­
angajări generate de transporturi şi din sec­ ză posibilitatea ca azi să fie
Conferinţa Naţională ' a toarele de deservire — aprins focul în interiorul
Partidului Comunist Ro­ într-un cuvînt toţi cei ce furnalului. Prin aceasta, co­
mân, de împlinirea unui produc, îmbogăţesc sau Cuvîntul — onorat losul siderurgic intră într-o
glorios sfert de veac de deservesc societatea de nouă fază, în etapa de us­
la proclamarea Republi­ pe aceste meleaguri de care, ce se întinde pe o pe­
cii. istorie şi de prezent — în mod exemplar rioadă de circa 20 zile.
Trăim aceste zile cinstesc anul acesta Zi­
sub puternicul îndemn ua eliberării, marea şi MINTIA. Colecti­ Eficienţa activităţii
de muncă generat de glorioasa sărbătoare a vul întreprinderii a- colectivului de mun­ 275 hectolitri
Conferinţa Naţională a poporului român. vicole de stat din că de la această în­
partidului. Judeţul, oa­ Mintia se prezintă la treprindere a sporit, lapte peste plan
menii muncii hunedo- I. MIRZA marea sărbătoare na­ datorită creşterii con­
ţională a poporului tinue a producţiei şi mei SIMEEIA. Colectivul A. fer­ P.
zootehnice
C.
a
român — ziua de 23 productivităţii muncii, din Simeria, angajat cu
August — cu reali­ precum şi reducerii toată răspunderea In În­
zări de prestigiu în cheltuielilor materia­ trecerea şi pentru îndeplini­
planului
depăşirea
rea
întrecere, avînd an­ le şi băneşti, de la de producţie, intimplnă zi­
gajamentele asumate o lună la alta. Aceas­ ua de 23 August cu reali­
Pagina a ll-a nite integral. Munca tă eficienţă» se o- zări din cele strădaniei frumoa­
mai
pe acest an îndepli­
se.
de­
Datorită
glindeşte în realiza­
în­
mai
depusă de acest har­ rea, pînă acum, a u- puse pentru furajare buna ani­
şi
grijire
a
nic colectiv de mun­ nui beneficiu supli­ malelor s-a reuşit plan să 275 se li­ hi
peste
vreze
citori, ingineri şi teh­ mentar de peste 8 lapte, iar la export 11 ca­
milioane lei.
Puncte cardinale ale nicieni se concreti­ ţinute şi cu care se pete tineret depăşirii Ca substan­
bovin.
ur­
a
Toate succesele ob­
mare
zează în obţinerea li­
producţiilor
plani­
a
ţiale
nei producţii supli­
acestei
mentare de ouă pe­ mîndreşte acest har­ ficate, a cnlectivul veniturile
depăşit
ferme
se
din
ste prevederile an­ nic colectiv sînt o planificate cil a aproape obţine 000
200
viitorului pe care gajamentului iniţial, strădaniilor pe care Ici. Intre o cei contribuţie şi-au a-
zootehnie
dovadă grăitoare a
care
care se ridică la pe­
dus
însemna­
acestor
rea­
ste 2,5 milioane bu­ le depune pentru tă la se obţinerea numără Mari*
lizări
căţi, iar la carne de realizarea prevederi­ Deţinător al titlului de evidenţiat pe ramură şl fruntaş între întreprinderile de Industrie lo C ală din judeţul nostru, colecti­ van, Rafila Teofil Lăcan, Moldo-
Moldovan,
lor actualului plan
pasăre s-au dat în
Con­
il făurim in prezent plus faţă de angaja­ cincinal înainte de vul LIX. Orăştic este angajat cu hotărire in marea întrecere pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. stantin Ion Lăcan, Bolojan, María Irina Bolo-
Pînă la finele anului, colectivul a hotărit ca la producţia suplimentară de 14 milioane lei realizată in cinstea zilei de 23 Au­
Fc-
jan,
termen.
ment 16 tone.
gust să adauge un nou spor de producţie in valoare de 10 milioane lei.
ţii.
La înfăptuirea acestui angajament, o contribuţie Însemnată o aduce şl echipa de lăcătuşi condusă de Teodor Radu. rejiţ, Dănilă Ferenţ şi al­