Page 74 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 74
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 480 © MARŢI 22 AUGUST 1972
„în elaborarea prognozei dezvoltării României
pînă la sfîrşihil acestui secol se porneşte de ia
necesitatea de a realiza un puternic avînt a!
forfelor de producfie pe baza ştiinţei şi tehnicii
moderne — temelia progresului genera! al so
cietăţii —, perfecţionarea continuă a relaţiilor de
producţie şi a raporturilor dintre oameni,
ridicarea nivelului de trai, de cunoaştere şi cul
tură al tuturor celor ce muncesc, adîncirea de
mocraţiei socialiste, crearea condiţiilor pentru
afirmarea plenară a personalităţii umane, apli
(i
carea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii so
\ !
cialiste, satisfacerea tot mai deplină a necesită
ţilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului
11
popor .
NICOLAE CEAUŞESCU
Din povară, din trudă, munca a ajuns azi o primă Îndatorire cetăţenească ,1 o Îngemănare Intre ştiinţă, organizare şi talent. Omul de viitor al societă-
ţii noastre — pe care o vrem mal bună, mai prosperă — este muncitorul._________________________________________________________________________________________________________________________________________ Foto: V. ONOIU
Nu există progres şl civi rative şi de perspectivă la ceasta ne obligă pe fiecare transport, de poduri rulante. Perfecţionarea continuă-cerin- Socialismul nu se edifi
lizaţie, nu există MÎINE în fiecare loc de muncă. să studiem, să ne pregătim. — Ştiţi că munca dumnea că pentru spectaculosul
afara patosului muncii! In — Vreţi să concretizaţi ? Iar la muncă să ne simţim voastră, a făurarilor prefa ritmurilor. Raţiunea în
opera de făurire a societăţii Desigur. De pildă, adunări chemaţi toţi, deopotrivă. bricatelor din beton, îşi are săşi a construcţiei noii orîn
socialiste multilateral dez le generale deschise pen Pentru că numai toţi împre un cuvînt greu în realizarea vitală a contemporaneităţii duiri, sensul a tot ce
voltate munca se afirmă tru dezbaterea documente ună vom putea grăbi urcu programului de investiţii e- ea ce se înfăptuieşte
drept factorul esenţial al lor Conferinţei Naţionale au şul". laborat de partid ? este — aşa după cum se
progresului. Ea tonifică, dă reliefat hotărîrea colectivelor, E o îndatorire şi o onoa — Cum să nu. Doar pen subliniază în documentele
aripi existentei, îşi măsoară a comuniştilor, a schimburi re. La fel de importante a- tru asta ne străduim. In concepţia partidului nos trebuie realizate în mod con siguranţă, a îmbunătăţirii in Conferinţei Naţionale —
dimensiunile cu abnegaţia, lor respective de a pune în mîndouă. Pentru că a pune Roadele strădaniei noas tru perfecţionarea organizării tinuu. Ne gîndim la mărirea funcţionare a instalaţiilor, a creşterea bunăstării mate
cu dăruirea, cu iniţiativele, umărul înseamnă a munci tre sînt aşteptate la Galaţi, şi conducerii societăţii răs aportului maiştrilor şi ingine întăririi disciplinei personalu riale şl spirituale a mase
cu agerimea mintii. Ea naş practică aceste preţioase ho- pentru sine şi. pentru toti. la Bucureşti, la Cluj, la Ba punde unei exigente logice a rilor în cadrul procesului de lui şi a îmbunătăţirii aspec lor, satisfacerea tot mai de
te eroi. Cînd l-am întrebat tărîri. Şi aş exemplifica. "Re înseamnă acea unitate dia ia Mare, la Braşov, la Pi dezvoltării sociale. Superiori producţie printr-o participare tului gospodăresc. plină a nevoilor întregului
pe furnal istul Nicolae Măr- ducerea consumului de cocs lectică dintre om şi societa teşti. Noi avem datoria să tatea orînduirii noastre con mai activă în rezolvarea pro Perfecţionarea continuă es popor, asigurarea condiţiilor
culescu, Erou al Muncii So va avea un caracter conti te. Şi cel ce munceşte sim onorăm cu cinste contracte stă tocmai in faptul \ că este blemelor tehnico-organizatori- te cauza comună a întregului pentru manifestarea plenară
cialiste de la Hunedoara, ce nuu dacă cadrele noastre in- te, trăieşte această unitate. le şi nu s-a întîmplat nicio cea mai perfectă dintre toate ce pe linia de exploatare şi popor, presupune antrenarea a personalităţii umane. A-
înseamnă, pentru dumnealui dată să rămînem în urmă. orînduirile cunoscute, noile reparaţii. Trebuie să asigu largă a tuturor oamenilor cest obiectiv reprezintă ţe
munca, ne-a răspuns : Acum lucrăm la grinzi 24-6-1 relaţii sociale înlesnind şi răm o asistentă tehnică mai muncii. Este nevoie deci de lul suprem al politicii par
— Pentru mine munca pentru bale industriale foar stimulînd valorificarea acestor eficientă atît la orele de vîrf de aportul efectiv al tuturor lu tidului nostru, preocuparea
înseamnă viaţă, civilizaţie, te spaţioase, cu deschidere avantaje proprii socialismului. sarcină, la manevrele impor crătorilor din întreprindere, sa fundamentală.
bucurii. mare. ^.m turnat şi grinzi de In acest mod trebuie văzută tante, precum şi la lucrările de stimularea iniţiativei în
— Dar in urcuşul dumnea Munca tonifică 18 metri lungime, tot pentru concepţia partidului nostru de de reparaţii cu caracter deo căutarea şi găsirea modulul
voastră pînă la titlul de E- bale industriale, şi pisoane spre perfecţionare ca un am sebit. Se impune intensifica de soluţionare a problemelor
rou, unde aţi aşezat munca? (elemente pentru acoperiş) plu proces permanent al re rea controlului periodic în celor mai complexe. Căci, be
— La temelie, al cărei şi grinzi T. De fiecare dată voluţiei socialiste. Dar supe instalaţii din partea conduce neficiarii acestei perfecţionări
stîlp de bază a fost colecti ne-âm făcut datoria munci- rioritatea noii orînduiri socia rii, a maiştrilor şi inginerilor, continue vom fi noi înşine, Raţiunea
vul, care m-a crescut, m-a toreşte. A trecut mai bine le nu se afirmă de la sine, în toate schimburile şi mai a- întregul popor.
călit, îndrumîndu-mă perma aripi existent« de un an de cind echipa pe ci în măsura în care sînt va Les în schimbul de noapte în Ing. FLOREA BEREŞ
nent să fiu util societăţii. care o conduc n-a dat nici lorificate resursele de progres vederea eliminării deficiente director tehnic la întreprinderea însăşi a
— Ati avut înalta cinste un rebut. Ţara aşteaptă de ce îi sînt proprii. lor şi ridicării gradului de electrocentrale Deva
de a participa la lucrările la noi materiale de construc însemnătatea excepţională a
marelui sfat al comuniştilor ţii trainice. Muncind pentru programului de lucru stabilit construcţiei
din această vară, Conferinţa tară, muncim pentru noi!. ; -Lde Conferinţa Naţională con
Naţională a partidului. Ati ginereşti, maiştrii vor apli — Nu se poate ajunge la. Firesc şi trainic • liant al stă în aceea că el amplifică
auzit, pe viu, cerinţele mari ca unele măsuri tehnologice nivelul despre care vor muncii pentru tine şi pentru larg acest proces de perfec socialismului
şi reale ce se impun în în avansate printre care: eli beşte tovarăşul Nicolae toţi. Ni le-a confirmat şi ţionare. Principalul domeniu o înalta ltica
treaga viată economică a minarea calcarului din şarjă Ceauşescu dacă nu muncim minerul şef de brigadă Va în care perfecţionarea conti
României, măsurile luate prin creşterea bazicităţii a- fiecare la locul nostru de ier Liciu, de la E.M. Ani- nuă trebuie să-şi găsească te
pentru ca, într-o perioadă glomeratului la 1,40 cu plus- producţie, cu toată dăruirea. noasa, care de 23 de ani nu ren larg de desfăşurare este
istorică relativ scurtă, să ne minus variaţii de 0,05. Sau Unul ca toti şi toti ca unul a schimbat sectorul de mun activitatea productivă — în SI ECHITATE SOCIALISTĂ
putem situa la nivelul ţări soluţionarea concasării tu — e de părere Simion Fră- că din subteran: „Dacă aici aşa fel îneît această perfecţio Ne întrebăm, din În
lor dezvoltate din punct de turor materialelor, a mine slncara, operator betonist la am simtit că mi-e onorată nare să asigure atît îndepli ţeleasă şi firească curio
vedere economic. Cum ve reurilor între 10 şi 40 mm, secţia prefabricate de la munca, am înţeles că tara nirea cincinalului Înainte de Asigurarea viitorului fericit, comunist, al naţiunii noastre zitate omenească: unde sîn-
deţi materializarea acestor iar a cocsului între 25-40 I.P.B. Bîrcea. E tînără între are nevoie de mine şi eu nu termen, cît şi realizarea tutu este indisolubil legată de aplicarea şi generalizarea în viată tem şi unde vom ajunge ca
importante cerinţe ? Aveţi mm. Aceasta, aplicată, va a- prinderea noastră, dar e cu am dreptul să-mi părăsesc ror prevederilor sale la un a principiilor de etică şi echitate socialistă, care, devenind nivel de prosperitate şi ci
convingerea realizării lor ? duce mari economii. S-au fă noscută în ţară. A ocupat, a- meseria". Ni l-a confirmat înalt nivel calitativ, in acest un adevărat cod moral al existentei şi activităţii tuturor ce vilizaţie ? Conferinţa Na I
— Da. Absolut! Şi am în cut propuneri valoroase ca nul trecut, locul II pe ramură. şi cocsarul Traian Avram de context, precum şi tinînd sea tăţenilor tării, vor contribui la omogenizarea orînduirii ţională a partidului ne-a
vedere, cînd afirm aceasta, re, în final, vor duce la di Cine i-a făcut această cin la U.V. Călan, care ni s-a ma de „Programul de măsuri noastre noi, la făurirea societăţii socialiste multilateral dez înfăţişat cu claritate şi obi
indicaţiile pe care ni le-a dat minuarea efortului fizic. E- ste ? Oamenii ei, cei care au confesat: „Există o datorie pentru îmbunătăţirea activită voltate. Avînd conturat cu claritate un program măreţ şi lu ectivitate acest taboiu com
■ tovarăşul Ceauşescu in le xemplele nu se opresc aici. înţeles munca aşa cum se pe care mă simt obligat să ţii în ramura energiei electri minos de lucru, esenţialul este acum — arăta tovarăşul parativ. Beneficiem în pre
gătură cu modul de a gîn- Sînt multe, pentru că, aşa cum cuvine, cei care ştiu de ce o onorez, chiar dacă asta ce şi termice, şi creşterea si Nicolae Ceauşescu, la încheierea lucrărilor Conferinţei Na zent de un salariu real de
di, cu perspectiva muncii. Ia spuneam, documentele ne-au şi pentru cine muncesc. Pen trebuie s-o fac toată viata: guranţei în funcţionarea sis ţionale a P.C.R. — să trecem la activitatea organizatorică peste 2,7 ori mai mare de
tă, de pildă, trecerea res dat şi ne dau soluţii concre tru că azi aşa e: după mun eu, acum 10 ani cînd am ve temului energetic naţional“, practică pentru înfăptuirea lui. cît în 1938, iar pentru sa
ponsabilităţii pentru muncă te pentru a ne extrage din că şi răsplată. nit aici, aveam 4 clase ele aprobat la 22 mai a.c. în şe tisfacerea nevoilor de cul
încenînd de la vîrsta de 16 ele sarcinile imediate şi de — Vă număraţi printre mentare. Azi sînt student se- „Documentele adoptate de Conferinţa Naţională a parti tură şi învătămînt, de o-
ani ne va obliga pe fiecare viitor. Aş încheia cu cuvin muncitorii de frunte ai în ralist la Hunedoara. Datorez dinţa Comitetului Executiv al dului — ne-a declarat tovarăşul Nicolae Stînea, preşedintele crotire a sănătăţii alocaţii
să gîndim mai mult pentru tele rostite de maistrul Au treprinderii, printre cei ca- acest urcuş muncii în , colec C.C. al P.C.R., perfecţionarea Tribunalului judeţean — reprezintă pentru toti oamenii mun le bugetare au sporit de 19-
uşurarea efortului fizic. A- rel Vasilescu, un tovarăş ca re-i aduc cinste. tivul de aici, care face par continuă cere lucrătorilor din cii, ca şi pentru lucrătorii din justiţie, un îndreptar preţios 20 ori. Pînă la sfîrşitul cin
pelul făcut de secretarul ge re nu e membru de partid, — Aşa se cuvine să fim te organică din marele co întreprinderile de centrale e- în acţiunea de promovare neabătută a legalităţii socialiste, a cinalului salariile medii vor
neral al partidului pentru în dar care, invitat la dezbate toţi. Pentru că avem condi lectiv al societăţii noastre". lectrice să desfăşoare o acti echităţii şi dreptăţii sociale, subliniindu-se cu pregnantă creşte cu 35 la sută fată de
deplinirea mai devreme a rea documentelor conferin ţii de lucru. Uite, la noi, la Iată, dar, cum munca to vitate intensă pentru îmbu ca toate organele de stat şi obşteşti, toti cetăţenii să-şi înteme anul 1970, ajungînd la circa
cincinalului îl văd mai mult ţei, remarca: „Nouă ne-a prefabricate, toată manipu nifică şi dă aripi existentei! nătăţirea permanentă a calită ieze activitatea lor pe respectul legii şi al principiilor de e- 1950 lei lunar, iar venituri
ca oricînd realizabil, fiind dat conducerea partidului şi larea se face mecanizat. Be Conştiinţa nouă pleacă de la ţii energiei electrice şi termi tică şi echitate socialistă. Necesitatea materializării unor le reale ale populaţiei ac
că tovarăşul N i c o l a e materia de bază şi ideile tonul de la staţia de prepa factorul muncă şi se împli ce furnizate consumatorilor şi astfel de cerinţe este reliefată atît de recentele proiecte de tive din agricultură cu pes
Ceauşescu ne-a dat şl solu pentru realizarea sarcinilor. rare se transportă cu btm- neşte prin el. să crească siguranţa de func legi supuse dezbaterii publice, cît şi de obiectivele trasate te 40 la sută fată de anul
ţiile concrete din care ne-am Nouă nu ne rămîne decît să căre autopropulsate, dispu ţionare şi economicitatea in prin documentele conferinţei, referitor la promovarea feme 1971.
putut extrage sarcinile ope le aplicăm în viaţă. Dar a- nem de electropalane pentru- LUCIA LICIU stalaţiilor şi agregatelor. ilor în muncă, obligativitatea fiecărui cetăţean de a presta Avem prefigurate cotele ni
Pentru realizarea acestor o muncă utilă societăţii, combaterea tendinţelor de parazitism. velului de viată ale dece
sarcini, la întreprinderea e- Organele de justiţie sînt chemate să aplice le niilor viitoare. Ele ne indică
lectrocentrale Deva vom în gile tării şi să desfăşoare o eficientă muncă de dublarea populaţiei salaria
tări, la toate nivelurile, exi popularizare a legilor, pentru a preveni faptele antisociale. te, generalizarea pregătirii
Printr-o propagandă juridică susţinută vom contribui la for
Stiinti si culta ra - piloni de bază ai vastei opere de făurire genta în depistarea şi elimi marea conştiinţei politice şi juridice a cetăţenilor, a trăsă liceale a întregii populaţii,
atingerea unui înalt grad
narea punctelor slabe din in
turilor morale care definesc omul nou al societăţii socialiste,
» » » stalaţii, în executarea calita la crearea unui climat propice îndepliniri exemplare a sarci de înzestrare a fiecărei
gospodării cu produse de
tiv superioară a lucrărilor de
nilor de apărare a proprietăţii socialiste de stat şi coopera
întreţinere şi reparaţii, avînd tiste, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la întărirea le folosinţă îndelungată, rezol
varea integrală a proble
ca efect mărirea siguranţei
o omului nou, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate de funcţionare a agregatelor galităţii socialiste şi a ordinii de drept în patria noastră". mei locuinţelor, reducerea
duratei zilei de muncă, a-
„Vorbind despre etică şi echitate socialistă — relata To-
energetice şi reducerea nu
mărului de avarii. Ne preocu vică Manea, preşedintele C.A.P. Boz — vedem cum sub ochii propierea condiţiilor de trai
păm de asigurarea unei func noştri aceste principii se afirmă tot mai mult în viata de zi de la sate de cele de la o-
In condiţiile făuririi socie generală de către unităţile e- răşul Petru Stoican, preşedin ror oamenilor muncii cu atri ţionări cît mal economice a cu zi. Nu mai departe, aş vrea să spun că şi aplicarea re raşe.
tăţii socialiste multilateral dez conomice. Şcoala trebuie să tele Comitetului judeţean de butele conştiinţei noi. Vom tuturor agregatelor, pentru tribuirii muncii în acord global în C.A.P. este o dovadă grăi Rezultatele obţinute în
voltate, ştiinţa şi cultura se ofere cunoştinţe generale mai cultură şi educaţie socialistă, acorda atenţie sporită miş reducerea consumurilor speci toare a promovării acestor principii. Pe această bază s-a reu dezvoltarea economiei na
impun ca factori de o deose largi în domeniul fiecărei directivele plenarei C.C. din cării artistice de amatori fice de combustibil, energie şit să avem o participare masivă la lucru a cooperatorilor, ţionale, măsurile luate pînă
bită importantă. Aşa cum se profesii, astfel îneît tînârul să 3-5 noiembrie 1971, adoptate din mediul rural, în special al electrică, chimicale, lubrifi- fiecare fiind remunerat după cantitatea şi calitatea muncii acum dau consistenţă şi
aprecia în raportul prezentat poată presta munci diferite, ca program de acţiune de păstrării autenticităţii creaţi anti şi a altor materiale, pen depuse. Desfăşurînd o muncă permanentă pentru educaţia certitudine tuturor acestor
la Conferinţa Naţională de integrîndu-se într-o activitate Conferinţa Naţională. In spi ei folclorice, oferirii unei tru reducerea cheltuielilor ne- cooperatorilor, vom face ca unitatea să devină tot mai puter prevederi.
către secretarul general al practică, utilă societăţii. ritul lor, căminele culturale, personalităţi distincte acţiuni economicoase. nică, înfloritoare, contribuind astfel ca patria în ansamblul Socialismul se construieş
partidului, tovarăşul Nicolae In ceea» ce priveşte învătă casele de cultură, bibliotecile, lor de amploare". Instruirea şl perfecţionarea ei să prospere". te de oameni şi pentru oa
Ceauşescu: „O sarcină de mîntul superior este necesa cluburile muncitoreşti activea pregătirii profesionale a per N. TlRCOB meni, pentru fericirea lor.
primă importanţă a partidu ră conlucrarea sa cu produc ză în direcţia înarmării tutu M. BODEA sonalului, la toate nivelurile,
lui nostru este înarmarea po ţia. Cadrele didactice şi stu
porului cu concepţia ştiinţifi denţii trebuie să fie antrenaţi
că despre viaţă a clasei mun în colective de cercetare ale l,
citoare — materialismul dia întreprinderilor şi centralelor Pentru toti şi pentru fieca
SPOR
lectic şi istoric, cu ştiinţa şi pentru rezolvarea probleme re comunist, documentele de membri — se impune, du
cultura cea mai avansată. lor pe care le ridică produc pă părerea noastră, o îmbu
Conferinţei Naţionale a partiIREA ROLULUI FACTORULUI CQRSTIERT IN a struc
Trebuie să acţionăm pentru a ţia. dului, însufleţitorul şi nepre nătătire mai radicală
făuri un om cu cunoştinţe Absolventul ieşit de pe băn ţuitul tezaur de idei, orien turii în vederea asigurării
ÎNFĂPTUIREA PR06RAMULUI PARTIDULUI TREBUIE
multilaterale, capabil să înţe cile institutului trebuie să tări şi soluţii practice ce ca conducerii şi exercitării mai
leagă, să interpreteze şi să aibă cunoştinţe temeinice de racterizează raportul tovară efective a controlului de par
folosească just legile obiective ştiinţa organizării concrete a şului Nicolae Ceauşescu au tid pe toată filiera organiza
1
SA SE ASUME IN SFERA ACTIVITĂŢI NOASTRE!
ale dezvoltării sociale în fie producţiei. Şi cel mai bine e intrat din faza de manifesta torică a activităţii economice
care etapă a evoluţiei socie ca aceste cursuri să fie pre re a celor mai intime şi cal O altă preocupare centrală
tăţii, să acţioneze cu fermi date de specialişti din pro de sentimente de satisfacţie şi a noastră o constituie atra
tate pentru transformarea re ducţie. In spiritul documente recunoştinţă în cea de mobili gerea la activitate politică
voluţionară a lumii". lor Conferinţei Nationale, zare efectivă a gîndirii ere-' lor dezvoltării societăţii pen Păreri, idei, preocupări relatate de tovarăşul mitetele de partid, organe susţinută a tuturor membrilor
tru perfecţionarea relaţiilor de
La făurirea unui astfel de credem că va lua fiinţă un atoare, a efortului şi acţiuni producţie şi a raporturilor GHEORGHE ORDEAN, secretar al Comitetului le executive de partid de la organelor; prin comisiile pe
probleme acolo unde sînt con
om sînt chemaţi să acţione curs postuniversitar de ştiin lor organizate pentru trans dintre oameni, pentru înlătu municipal Hunedoara al P.C.R. toate nivelurile să fie lărgi stituite comisii şi prin res
ze factori instructiv-educativi ţa conducerii, a organizării şi punerea lor în viată. Din stu rarea contradicţiilor, a nea te cu cei mai activi comu ponsabilităţi concrete la ni
consacraţi : învătămîntul de conducerii planificate, pe care diul acestor documente am junsurilor care apar ; lărgirea lutiile pentru realizarea creş unde .îşi desfăşoară activita nişti din producţie. Tot
tonte gradele, aşezârnintele toti conducătorii de întreprin desprins cu claritate că în şi intensificarea participării terii continue a rolului con tea, întărirea disciplinei, a odată, biroul comitetului velul birourilor organizaţiilor
de bază şi al comitetelor de
municipal are în atenţie per
culturale, societatea. In fata deri să-l urmeze". făptuirea cu succes a progra maselor populare la viata pu ducător al partidului în toa răspunderii comuniştilor faţă fecţionarea structurii organi partid pe lîngă care nu func
lor, Conferinţa Naţională a Activitatea de instruire, de mului partidului necesită, în blică, la actele de conducere, te domeniile de activitate. In de îndeplinirea cu spirit de zaţiilor de partid în funcţie ţionează asemenea comisii. O-
pus o seamă de sarcini de /forntare multilaterală a omu mod obiectiv, legic, sporirea la înflorirea patriei. Or, parti cîteva cuvinte, între condiţii abnegaţie a sarcinilor, faţă de de cerinţele biectivul următor, firesc, este
maximă imoorlantă. lui care să acţioneze conşti factorului conştient, al cărui dul nostru reprezintă a- le esenţiale pentru înfăptui aplicarea întocmai a liniei asigurării unei asigurarea participării în tot
„Se impune în primul rînd ! ent la făurirea societăţii so pivot — aş spune — îl re cea forţă conducătoare ca rea acestui deziderat se pot politice a partidului de către conduceri politice concrete, o- mai mare măsură a comuniş
o legare mai strînsă a învă cialiste este întregită cu o prezintă creşterea rolului con pabilă să exercite o in- enumera asigurarea unor or cei din jur, respectarea cu perative şi cuprinzătoare. A- tilor la pregătirea efectivă a
ţământului de practica produc ştiinţifică muncă educaţională. ducător al partidului. 'fluentă hotărîtoare, deter ganizaţii de partid puternice consecventă a principiului ceastă problemă se pune în adunărilor de partid, elabora
tivă, arăta tovarăşul dr. ing. Omul zilelor noastre trebuie Ce înseamnă. în fond, fac minantă asupra creşterii ro în toate compartimentele, ca muncii colective, promovarea mod deosebit la E.M. Ghelar, rea hotărîrilor şi măsurilor
llie Constantinescu, prorecto să cunoască, să acţioneze con torul conştient ? Unirea efor lului factorului conştient. pabile să desfăşoare o inten cu fermitate a criticii şi au la unele locuri de muncă de (din faza de proiect), organi
rul Institutului de mine Pe ştient în vederea făuririi vii turilor întregului popor într-o să muncă organizatorică, de tocriticii, a ideologiei şi spi la I.C.S.H. (exploatare auto, e- zarea înfăptuirii lor.
troşani, In momentul de fa torului luminos al patriei. In direcţie unică : conducerea Raportul secretarului gene conducere şi control, creşterea ritului revoluţionar al clasei lectrotehnic), la C.S.H. (sec
tă este pe cale de rezolvare acest sens, pe lingă şcoală ac conştientă a activităţii eco- ral, celelalte documente ale rolului politico-organizatoric muncitoare. ţiile reparaţii siderurgice I şi Sporirea factorului conşti
problema dublei subordonări, ţionează aşezămlntele cultu nomîco-soriale şi acţionarea Conferinţei Naţionale ne in al fiecărei organizaţii de Noi am trecut la ana C.T.E.). De fapt, în combinat ent, proces vast, complex, se
în cazul învătămîntului supe- rale. în deplină cunoaştere a legi- dică cu claritate căile şi so- partid în sînul colectivităţii asigură şi se afirmă în sfera
, rior, şi extinsă în cazul pa- „Activitatea acestora are ca lizarea posibilităţilor ca co — organizaţie cu peste 6 000 activităţii noastre concrete.
1 tronării şcolilor de cultură punct de plecare, arăta tova-