Page 75 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 75
aaBeeaomwmaBmsaBaiammmBammatmmBaaaamBamamiBBmmmKBBm
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 480 ® MARŢI 22 AUGUST 1972
RssmsDKgnagflgaaa^aaamswffiCT^
W '\
In cinstea zilei de 23 August si a celei d@-a
Autenticitatea folclorului bunedorean
XXV-a aniversări a Republicii pe scena Festivalului international
• i
O însuflefitoare cliemore mobilizează „TOPOftÂŞUL DE mr
Despre autenticitatea şi fru vor reprezenta în primul rînd Boiu ne-au înfăţişat-o de atî-
museţea folclorului hunedo- folclorul românesc, faima de tea ori cu măiestrie şi auten
I colectivele de munco hunedorene cine. Mesagerii săi, artiştii a- care acesta se bucură pe ticitate. Inegalabilă rămîneşi
rean îţi poate vorbi astăzi ori
plan mondial. De aceea, pre
doina „Auzit-am din bătrîni"
matori, în special cel din me
e deosebit de intensă.
diul rural, au reuşit, prin dă gătirea pe care o efectuează în interpretarea lui Drăgan
Munteanu, un tînăr dar au
ruirea şi măiestria lor, să-l Duminică, membrii ansam tentic rapsod popular.
facă cunoscut întregii ţări cu blului s-au întîlnit la sala „Ar tii au evoluat în scenă a fost
Dacă modul în care artiş
prilejul concursurilor de anver
CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE gură găzduite de scenele ju călduros aplaudat. Intr-ade cîntat privirile. Costumul pă-
ta" din Deva cu publicul lo
lăudabil, costumaţia ne-a în-
calnic. A fost un spectacol
deţului sau din afara sa. Ţi
nuturile pădurenilor, Zarandu-
lui, Orăştiei, Văii Mureşului văr, obiceiul „Nuntă pădure- durenesc rămîne o bogăţie de
colorit şl îndemînare a cusă
în mo
nească" a înglobat
s-au delimitat ca zone folclo mentele sale pe cei mai buni turilor. Mîlni măiestre au reu
rice cu o personalitate distinc artişti din judeţ. Prin faţa şit să îngemăneze albul-roşul-
tă, printr-un specific al jocu noastră s-a perindat un întreg negrul în modele pe care
apacitatea de creaţie a siderurgiştilor hunedo- lui, cîntecului şl costumaţiei. ritual, în toată autenticitatea numai o minte ingenioasă pu
reni, competenta, dăruirea şi responsabilitatea
Prin hărnicia fiecărei brigăzi Clor muncitorească sint total angrenate în uria S-au impus în primul rînd prin sa. Cererea fetei în căsăto tea să le conceapă, creînd a-
cea feerie inegalabilă.
autenticitatea cu care colpor
şul flux al eforturilor clasei muncitoare penLru înfăp torii săi l-au păstrat din ge rie, „Invălitura miresei", atîtde Spectacolului cu „Nunta
omenescul cîntec-sfat din care
tuirea cincinalului înainte de termen, aducînd contri neraţie în generaţie sporin- răzbate înţelepciunea popu pădurenească" i-au urmat e-
sporim extracţia de minereu buţii de prestigiu la accelerarea progresului economic du-i strălucirea prin noi in lară condensată în versul voluţlile unor formaţii şi in
al patriei, la realizarea sarcinilor măreţe pe care Con
terpretări.
„Ji-ai ales un om cuminte",
ferinţa Naţională a partidului le pune în fata noastră. Ca o recunoaştere a aces întoarcerea miresei pe sub terpreţi de renume din judeţ
pe care le-am amintit la tim
Deviza muncitorească a cincinalului înainte de ter tor calităţi a fost şi desemna mînă, stropirea pomului prin pul potrivit. Aceştia vor lua
n aceste zile premergă deosebite în rîndul brigăzii ţă socotelile şi am hotărît men se materializează prin eforturile de fiecare zi ale rea unui ansamblu folcloric al care se invocă rodnicia pă parte la turneul pe care an
I toare marii sărbători a pe care o conduc. împreună să menţinem în fiecare lună siderurgiştilor, prin ritmul susţinut al depăşirilor ce judeţului nostru pentru a par mîntului rămîn momente de o samblul hunedorean îl va or
eliberării patriei, gîn- cu ortacii mei raportez că şi an asemenea depăşiri. se obţin la ţoale locurile de muncă şi la toti indica ticipa la Festivalul internaţio deosebită încărcătură emoţio ganiza, după concurs, în voe-
durile şi faptele noastre, ale am depăşit în fiecare lună Astfel, vom putea raporta că torii. Aceasta ne-a condus la un bilanţ deosebit de nal „Toporaşul de aur" ce va nală. Au urmat oraţiile de vodatul Cracoviei. Avem cer
minerilor din Poiana Ruscăi, sarcinile de plan. Numai în am îndeplinit mai devreme rodnic în cinstea marii sărbători a eliberării, bilanţ avea loc în admirabila staţiu nuntă în care s-au întrecut cei titudinea că publicul polonez
se alătură strădaniilor pe ca luna aceasta am dat peste cincinalul. Căutăm să folo prin care siderurgiştii noştri se situează în primele ne poloneză — Zakopane. A doi vornici, jocurile, cîntecele. va asista la un spectacol de
re toate colectivele le de plan 320 tone minereu de sim cit mai bine maşinile de rînduri ale izbînzilor muncitoreşti închinate zilei de participa la o asemenea în Vizita căluşarilor a însemnat înaltă artă, artiştii noştri do-
pun, pentru îndeplinirea cin fier de bună calitate. Aşa încărcat şl celelalte utilaje 23 August. Furnaliştii, otelarii şi laminatorii din com trecere incumbă, fără îndoia pentru participanţii la nuntă vedindu-se mesageri de frun
cinalului înainte de termen. ne-am depăşit angajamentul din dotare, să găsim soluţii binatul nostru raportează peste plan importante can- lă, o responsabilitate sporită ca şi pentru spectatorii din te ai folclorului românesc, în
Ne cunoaştem bine sarci luat in cinstea zilei de 23 pentru reducerea consumuri din partea celor care răspund sală un minunat prilej de e- mod deosebit ai creaţiei hu
nile şi îndatoririle ce ne re August. Ne-am străduit să lor specifice de materiale, de mişcarea artistică hunedo- videnţiere a virtuozităţii băr nedorene.
vin din Raportul tovarăşului muncim mai bine, ne-am mo dorim ca realizările obţinu reană, a interpreţilor. Aici, ei băteşti, pe care căluşarii din B. MIRCESCU
Nicolae Ceauşescu la Confe bilizat cu maximum de efi te pînă în prezent să le am
rinţa Naţională a partidului. cientă eforturile şi pricepe plificăm pentru a ne prezen i
Ştim cit de necesar este să rea. Dar acest lucru nu l-am ta la sfîrşitul anului cu un
nu ne precupeţim elanul, făcut numai noi. Brigada lui bilanţ cit mai substanţial.
pentru intensificarea efortu Mihai Chlndea a dat şl ea Scriu rîndurile acestea în Ieri, în sala clubului
rilor de a asigura depăşirea peste prevederi 300 tone mi numele tuturor minerilor din EDE U.J.C.M. din Deva, s-a des
prevederilor la minereurile nereu de fier, a lui Dumitru Ghelar. Bazîndu-mă pe hăr chis prima expoziţie jude
de fier, să materializăm te Pînzaru peste 250 tone, iar nicia şi experienţa noastră ţeană de protecţie a mun prin muncă,
meinic indicaţiile partidului peste 100 tone a lui Trifan îmi exprim cu certitudine cii în unităţile economice.
cu privire la creşterea gra Constantin, Vasile Dîngă şi convingerea că munca noas La deschidere au participat
dului de mecanizare şl ridi alţii. Am dat aceste nume tră a tuturor se va situa pe E tovarăşii Aurel Bulgărea,
carea productivităţii muncii, de ortaci ca să se vadă că noi trepte superioare, că secretar al Comitetului ju na
pentru reducerea consumuri la noi la mină hotărirea de vom face totul pentru ca deţean de partid, Vichente
lor specifice, folosirea judi a depăşi planul este a tu cincinalul înainte de termen Bălan, prim-vicepreşedinte aspiraţii
cioasă a forţei de muncă şi turor minerilor. Prin aceas să devină o realitate şi în tităţi de fontă, oţel, laminate, care însumează un spor al Comitetului executiv al
a timpului de lucru. ta colectivul nostru de mi abatajele din Poiana Ruscăi. de producţie marfă în valoare de 65,3 milioane lei. Consiliului popular jude
Acţionînd energic, sub conducerea organizaţiilor de
Aceste sarcini majore pen neri a obţinut peste p/lan VICTOR SABAU partid, in direcţia perfecţionării calitative a producţiei ţean, Nicolae Andronache,
tru întregul nostru colectiv 11 600 tone minereu de fier. miner - şef de brigadă la de metal, siderurgiştii noştri se înscriu ferm în orien şeful secţiei de propagan Satul Batiz îşi inşiruie 800 capete ovine şi bovine
sint materializate in fapte Ne-am făcut cu chibzuin E. M. Ghelar tările date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de a ri dă a Comitetului judeţean casele ca o salbă ele mărge la un loc. Pămlntul îl lu
dica întreaga activitate economică la un înalt nivel de partid, Stelian Popescu, le de-a lungul şoselei naţio crează cu mijloace mecani
vicepreşedinte al Comitetu
nale Deva-Petroşani, de la
de eficientă. In acest an, productivitatea muncii a lui executiv al Consiliului zate, moderne. Pentru ei şi
sporit fată de prevederi cu 3 400 lei pe salariat, a popular judeţean, Ştefan terminarea satului Băcia cooperativele vecine s-a în
crescut gradul de utilizare economică a mijloacelor Cornea, şeful sectorului co pînă aproape de oraşul Că fiinţat în anul acesta la
materiale şi financiare. S-au redus consumurile speci lan. Aşezarea aceasta veche, Batiz o secţie de mecaniza
Z iua de 23 August - fice de cocs, metal şi alte materii prime şi materiale. ordonare şl sinteză a comi prin cochetăria pe care i-au re. Prin arăturile de calita
cea mai mare sărbă siei economice a Comite dat-o localnicii, pare a fi te, prin chimizările pe care
toare naţională a po Ca urmare, cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă tului judeţean de partid, pentru trecători strada u- le-au făcut şi prin îngriji
porului român — este întîm- s-au redus cu 3,40 lei, viteza de rotaţie a mijloacelor conducători de unităţi eco nei urbe. Casele au o fru rea culturilor au reuşit să
pinată şi de către mecaniza circulante a sporit cu 1,31 la sută, iar rata rentabili nomice din judeţ, repre museţe aleasă. Se disting smulgă pămîntului în ulti
torii secţiei noastre cu reali tăţii cu 4,28 la sută. Prin aceasta, combinatul nostru zentanţi ai consiliilor jude în construcţia lor două sti mii ani producţii tot mai
înregistrează de la începutul anului 21,2 milioane lei
zări deosebite în munca. An ţean şi municipal ale sin luri arhitectonice. Unul ro bune de pe fiecare hectar.
gajaţi cu toate forţele «pen economii şi 42,4 milioane Iei beneficii suplimentare. dicatelor, din compartimen mânesc, altul german. De Preşedinta cooperativei a-
tru îndeplinirea sarcinilor pe Prevederile la export au fost depăşite. Au fost elabo tele de protecţia muncii, fapt, aici locuiesc români şi gricole, Agneta Milller, a
care partidul le-a pus în rate tehnologiile pentru 19 mărci noi de oteluri, iar germani. Sînt demult îm fost multă vreme brigadie
faţa agriculturii socialiste în ponderea otelurilor carbon de calitate şi aliate a cres preună. îşi aniversează re ră la grădina de legume şi
acest cincinal, întregul co cut la 50 la sută. ciproc sărbătorile, muncesc datorită conştiinciozităţii şi
lectiv s-a mobilizat şi mun Aceste succese le vom întregi prin desfăşurarea mai şi se -bucură împreună pen hărniciei sale a fost promo
ceşte cu hărnicie şi abnega susţinută a întrecerii pînă la a 25-a aniversare a Re EXPOZIŢII tru izbînzile, pentru satis vată nu demult in fruntea
ţie pentru, ca prevederile ac publicii, punînd prin acehsta 6 solidă piatră de teme facţiile pe care le trăiesc cooperativei. Membrii coo- 1
tualului plan cincinal să fie lie la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Con zi de zi. Perioada tristă a peratori au mare încredere
realizate înainte de termen. ştienţi că în acest sens sint necesare eforturi deosebite, din unităţile economice, vechiului regim au suferit-o în ea. Nu e chemare pe
In unităţile agricole socialiste siderurgiştii noştri au dezbătut recent cu maturitate preşedinţi al comitetelor împreună. Dar despre ve care s-o facă preşedinta, la
pe care le deservim ne-am şi răspundere modul în care vom acţiona în viitor, ast sindicale din întreprinderi, chiul regim apus pentru care cooperatorii români şi
străduit să facem lucrări de fel ca anul 1973 să fie precumpănitor prin realizări precum şi reprezentanţi ai totdeauna localnicii evită să germani să nu răspundă
bună calitate, aplicînd întoc de valoare. In fiecare secţie organizaţiile de partid direcţiilor pentru muncă şi mai vorbească. Au avut nu prezent.
mai tehnologiile de lucru şi desfăşoară o largă activitate politico-organizatorică, de ocrotiri sociale din alte ju mai necazuri. Necazuri şi Dacă satul este aşa cum
contribuind în acest fel în mobilizare a colectivelor pentru valorificarea la ma deţe. vrajbă. Se certau, se suba- arată astăzi, ca strada unei
mod activ la creşterea pro ximum a potenţialului tehnic, material şi uman de ca Oprindu-se asupra scopu preciau fără nici un motiv. urbe, aceasta se datoreşte
ducţiei agricole la hectar. re dispune combinatul, corespunzător obiectivelor sta lui organizării expoziţiei, „Ne certam din cauza sără faptului că la înfrumuseţa
Astfel, la C.A.P. Lăpuşnic bilite de Conferinţa Naţională a partidului. tovarăşul Liviu Felea, di ciei — spunea cu amărăciu rea şi gospodărirea lui par
producţiile medii planificate Realizările ce le închinăm măreţei zile de 23 August, rectorul Direcţiei judeţene ne în glas despre acele vre ticipă toţi locuitorii. In
au fost depăşite la ■ cultura stăruinţa cu care se acţionează în combinat pentru fo pentru Drobleme de muncă
losirea integrală a capacităţilor de producţie, economi şi ocrotiri sociale, a subli muri cel mai în vîrstă lo circumscripţia deputatului
sirea materiilor prime şi reducerea cheltuielilor, pen niat că aceasta îşi propu calnic, Alexandru Frenţoni, Glatz Ghixntler, unde
tru diversificarea şi perfecţionarea calitativă a pro ne să fie un model de ori de 87 ani, un bătrin blajin, majoritatea locuitorilor sînt
ducţiei de metal, sini dovada grăitoare a angajării entare, ghid pentru cabine despre care oamenii spun români, cetăţenii ne
totale a colectivităţii siderurgiştilor hunedoreni la tele de protecţia muncii din că este de o bunătate rară. spuneau cu mîndrie că de
realizarea tuturor prevederilor cincinalului înainte de unităţile economice, să ilus Ca vecini nu am fi avut putatul le-a propus să ridi
termen. treze realizările obţinute în nimic de împărţit. Dar ca ce un magazin sătesc mo
NICOLAE NANDREA judeţul nostru în domeniul să ne abată gîndurile de dern şi că-l vor ajuta cu
Renumita brigadă de montorl, condusă de comunistul Cornel locţiitorul secretarului la duşmanii reali, asuprito tot ceea ce este necesar,
Millan, de pe şantierul furnalului nr. 9 de la Hunedoara, execută ocrotirii sănătăţii şi protec rii ne învrăjbeau între noi pentru ca să se finalizeze
lucrări de înaltă complexitate. In fotografie : brigada montorulul comitetului de partid al ţiei muncii. pe cei flăminzi, pentru ca
Cornel Milian. finisează montajul maşinii de astupat a furnalului. C. S. Hunedoara intr-un timp cît mai scurt
Foto: V. ONOIU Organizată de Inspectora ei să ne poată exploata aşa propunerea făcută. In fie
tul de stat pentru protec- cum la convenea. Degeaba care circumscripţie, în fie
ţia muncii şi Consiliul ju ne-am certat şi ne-am urît. care casă de la Batiz, oame
deţean al sindicatelor, ex De sărăcie tot nu am scă nii au plănuit împreună
poziţia de răspunde cerute de pat pînă la eliberare. Abia cite ceva nou. Amprenta j
exigen
azi
ţelor
S-au executat, de asemenea,
actualului
ealizarea
Rtermen concentrează Obiectivul ce-i construim securitatea muncii, fi după aceea ne-am dat sea noului e vizibilă peste tot la
fundaţiile pentru cele două
cincinal înainte de
ma că nu graiul — singu
Batiz, dar mai presus de toa
ind totodată o oglindă a e-
statii care vor concasa şi
în prezent forţele şi voinţa reconcasa ghipsul din carieră forlurilor făcute de partid rul lucru care ne deosebea te noul care îi bucură deo
şi pentru care ne certam —
potrivă pe toţi este înţele
întregului popor, declanşea şi au fost montaţi stîlpii şi de stat pentru asigurarea era de vină că eram flă- gerea. respectul, stima pe
ză pe toate fronturile de va produce ci 3 luni prefabricaţi din beton armat. celor mai bune condiţii de mînzi !“. care şi-o acordă reciproc —
muncă un adevărat şuvoi de Pe aceşti stîlpi urmează a muncă. După eliberare, românii ne spunea cu mîndrie
abnegaţie şi devotament ce se ridica grinzile şi acoperi Adresîndu-se celor pre şi germanii de aici, ca de Gheorghe Ocolişan, secretâ
se materializează în depăşi mm devreme şurile celor două hale. In zenţi, tovarăşul Aurel Bul altfel toate naţionalităţile nd organizaţiei de bază a
rea sarcinilor de producţie tr-un ritm susţinut a conti gărea a felicitat pe orga conlocuitoare din ţară au C.A.P. Geneza afecţiunilor,
orzului şi griului cu peste şi scurtarea termenelor de nuat şi construcţia căii fe nizatorii expoziţiei pentru pornit alături, umăr la u- geneza deplinei înţelegeri,
efortul depus fn realizarea
1 400 kg la hectar, iar la execuţie a diverselor lucrări. rea termenelor de execuţie, sumat în cinstea măreţei rate normale — drumul pe ei, apreciind utilitatea aces măr, înfrăţiţi in muncă şi de profund umanism care
C.A.P. din Lăiău şi Teîu cu Pentru noi, colectivul lotului gospodărirea judicioasă a sărbători a eliberării patriei care produsele fabricii vor tei forme de instruire şi idealuri să-şi construiască tronează aici între români
aproape 1 000 kg la hectar. nr. 4 al şantierului nr. 3 materialelor şi utilajelor, re au fost îndeplinite exemplar, fi expediate beneficiarilor. pregătire a acelora ce au o viaţă demnă. Locuitorii şi germani, locuitorii de la
De asemenea, se vor obţine din I.C.S. Hunedoara, acest ducerea consumului de me cucerindu-se cu fiecare zi Accentul pe care l-am pus misiunea de a veghea la Batizului s-au unit în coo Batiz ştiu că îşi are izvorul
producţii superioare celor deziderat major al întregii tal in construcţii, realizarea cote din viitorul contur al pe buna organizare a mun securitatea muncii. Totoda perativa agricolă de produc in politica înţeleaptă a
planificate la cultura porum naţiuni a devenit un obiec direct pe şantier a prefabri fabricii. Astfel, Ia hala de cii — lotul nostru fiind ci tă, vorbitorul a recoman ţie de peste 10 ani. Averea Partidului Comunist Român,
bului. tiv real a cărui realizare o catelor şi chiar a unor con fabricaţie au fost montaţi tat ca exemplu, din acest dat organizarea acestei ex lor obştească, la început politică de care sînt puter
S.M.A. Dobra a executat urmărim zi de zi. Nouă ni strucţii metalice, evitîndu-se stîlpii de beton şi executa punct de vedere, pe între poziţii si în municipiile şi modestă, a crescut intre
în acest an un mare volum s-a încredinţat construcţia astfel cheltuielile pentru te ultimele fundaţii pentru prindere—, pe întărirea for principalele oraşe ale jude timp de peste 8 ori. Au nic ataşaţi cu inima şi gîn-
de lucrări, reuşind în acest Fabricii de ipsos din Călan transport şi întîrzierile în pereţii halei. Sint într-un ţelor calificate ale şantieru ţului astfel ca ea să devi dezvoltat împreună un sec ăul, cu faptele lor demne
fel să îndeplinească înainte — capacitate de producţie livrări ş.a. constituie pen stadiu avansat fundaţiile lui şi răspunderea cu care nă un autentic cabinet de tor zootehnic puternic. Nu de muncă.
de termen prevederile pianu a actualului cincinal, de ma tru noi jaloane preţioase du pentru utilajele ce vor fi trebuie executată fiecare lu protecţia muncii cu activi mărul animalelor de pro
lui pe 8 luni. Avem asigurate re importantă pentru econo pă care ne conducem activi amplasate aici. Silozul de ip crare ne face să prevedem tate permanentă. ducţie a ajuns la aproape N. PANAITESCU
toate condiţiile ca pînă la mia judeţului şi a ţării. In tatea. sos, care va avea 6 celule reducerea cu 3 luni a ter
sfîrşitul lunii august să rea calitate de constructori, Deşi am pornit Ia drum şi o înălţime de 30 metri, menului de punere în func
lizăm integral, cu o lună a- ne-au fost de un real folos cu un colectiv de numai 30 reprezintă o altă lucrare că ţiune a Fabricii de ipsos Că
vans, sarcinile de plan pe 9 indicaţiile pe care secreta oameni, în cele aproape 5 reia i-am acordat de la în lan.
luni. In munca pentru spori rul general al partidului, to luni care au trecut am exe ceput atenţia cuvenită. Au NICOLAE POLEN licatese culinare, pe
rea rodniciei pămîntului şi varăşul Nicolae Ceauşescu, cutat un volum mare de lu fost montate la siloz o mare maistru — şeful lotului nr. 4, care T.A.P.L. Petro
îndeplinirea angajamentelor le-a dat la Conferinţa Na crări. Angajamentele pe ca parte din armături şi alte şantierul nr. 3 construcţii Informaţii utile şani le va asigura
luate în întrecerea socialis ţională a partidului. Scurta- re constructorii şi le-au a- componente ale construcţiei. al I.C.S. Hunedoara 3 prin unităţile sale co
tă s-au evidenţiat prin re merciale tuturor oa
zultatele obţinute mecaniza ® Un nou loc de a- • In aceleaşi locuri amenajeze numeroase menilor muncii ce
torii Maxim Bădău, Troian grement atrage în zi de agrement va fi puncte de desfacere vor fl prezenţi în a-
Marcu, Mie Dumitraş, lacob lele de 23, 24 August prezent şi T.A.P.L. De şi să pregătească ceste locuri de agre
Popa, Silviu Olaru, Octavian atenţia devenilor - va, care va pune la cantităţi însemnate de ment.
Crişan, losif Duca, Ion Troz- baza nautică a tine dispoziţia consumato mîncăruri şi băuturi, o Punctele de des
noi, Ion Haţegan, Gheorghe retului de la Şoimuş. rilor importante canti toate oferite în ambi facere existente pe
Crişmaru, Matei Duma, Gheor Aici li se vor pune la tăţi de produse ali anţa naturală a fru malul Strelului, în zo
ghe Moţ, Ion Petruţ, losif dispoziţie bărci pentru mentare, servirea asi- mosului loc de agre na campingului, au
Coleneac şi alţii, precum şi scurte călătorii de a- gurîndu-se prin circa ment. fost aprovizionate cu
şefii secţiilor de mecanizare grement pină la bara 40 puncte de desfa ® Valea Jiului, la mîncăruri, bere, răco
loan Bogdan, Romulus Sico- jul termocentralei Min cere. vestitele sale puncte ritoare, produse de
ie, Gheorghe Tomeştean, A- tia, vaporaşul „Sarge- » Pentru siderurgiş de agrement, oferă cofetărie.
lexandru Meşină, Ion Cîmpu- ţia". Nu lipseşte bufe tii şi constructorii hu plăcute clipe de re-
reanu, losif Drăgoi şi Nico tul ce oferă o gamă nedoreni, la pădurea creere minerilor. La ® In zilele de 23 şi
lae Ardelean. variată de băuturi şi Chizid îşi vor da con Tulipan (Iscroni), Va 24 August, O.J.T. Hu-
întregul nostru colectiv, con preparate la grătar, cursul formaţiile clu lea Ursului (Lu- nedoara-Deva organi
ştient de sarcinile şi răspun posibilităţi de plajă şl burilor „Siderurgistul" peni), Sterminos (Uri- zează pentru oamenii
derile ce-i revin pentru înfăo- odihnă în căsuţe. şi „Constructorul", ca cani), Brazi (Vulcan), muncii din judeţ ex
tuirea sarcinilor stabilite de ® Pădurea Bejan sei de cultură, fanfa precum şi în parcuri cursii la cabanele
Conferinţa Naţională a par găzduieşte spectacole ra E.M. Ghelar. In le din Petrila şl Lo- Gura Zlata, Baleia,
tidului, este antrenat cu în ale fanfarei Clubului ambele zile vor avea nea, formaţiile clubu Pietrele, în staţiunile
treaga sa putere şi capaci sindicatelor Deva, for loc seri de dans, iar rilor sindicatelor pre Geoagiu-Băl, Vaţa,
tate de muncă în marea în maţiilor de dansuri, în ziua de 24, casa de cum şi ale Casei de precum şi pe alte tra
trecere în care se află an cultură va găzdui cultură din Petroşani see turistice ale jude
gajată clasa muncitoare, în tarafurilor, soliştilor „Carnavalul tineretu vor prezenta atractive ţului.
tregul nostru oopor pentru vocali din Bălţa, Văli- lui". programe de muzică Filialele O.J.T. Hu
realizarea cincinalului în pa şoara, Luncoiu de populară şi uşoară, nedoara şl Petroşani
tru ani si iumătato, aducîn- Printre muncitorii cei mai La cuptoarele nr. 7 şl 8, de Jos, Şoimuş, Lă- • Prezenţa unui precum şi muzică de organizează, de ase
du-şi contribuţia sa modestă harnici, care contribuie la de la oţelăria Martin nr. 2, unde Gheorghe Doru — mecani său, Cristur, Ceangăi, mare număr de oa promenadă. menea, excursii pentru
la pro'oeritnten patriei şi a păşirea angajamentului anual este maistru Constantin Corla- Numele comunistului Iuliu zator la C.A.P. Cristur — es T.A.P.L. Deva, Regio meni ai muncii la siderurgiştl şi respectiv
asumat in întrecere de către ciu, se obţin indici de utili ICovacs, şeful unei echipe de te un exemplu In ceea ce pri nala C.F. Deva, Min Chizid a determinat ® Nu vor lipsi gră
popordui nostru. întreprinderea avicolă de stat zare de nivel mondial. Aceş zidari-şamotori de pe şantie veşte disciplina şi conştiincio mineri în frumoasele
Deva (Mintia) se numără şi tia se exprimă printr-un aport rul furnalului nr. 9 de la Hu zitatea în muncă. El execută tia (brigadă de agita organizaţiile comerci tarele, micii, cîrnpcio- împrejurimi ale aces
îng. AXENTE GUŢIU Reghina Rus. Ea lucrează la deosebit la realizarea peste nedoara, se înscrie in rîndul lucrări de calitate şi la timp, ţie). ale din municipiu să rii, berea şi alte de tor municipii.
directorul S.M.A. Dobra ferma nr. 2 şi îngrijeşte pe plan a unei importante pro celor mai prestigioşi construc contribuind hotărftor Ia spo
ste 12 000 păsări. ducţii de oţel. tori ai noului colos siderurgic. rirea producţiei agricole.