Page 75 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 75

aaBeeaomwmaBmsaBaiammmBammatmmBaaaamBamamiBBmmmKBBm
           DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 480 ® MARŢI 22 AUGUST 1972
                                                                                                                                                                                            RssmsDKgnagflgaaa^aaamswffiCT^
          W '\
          In cinstea zilei de 23 August si a celei d@-a
                                                                                                                                                           Autenticitatea folclorului bunedorean


                                         XXV-a aniversări a Republicii                                                                                        pe scena Festivalului international


                                                                                  •                                 i
              O însuflefitoare cliemore mobilizează                                                                                                                          „TOPOftÂŞUL DE mr


                                                                                                                                                                     Despre  autenticitatea  şi  fru­  vor  reprezenta  în  primul  rînd   Boiu  ne-au  înfăţişat-o  de  atî-
                                                                                                                                                                   museţea   folclorului   hunedo-   folclorul  românesc,  faima  de   tea  ori  cu  măiestrie  şi  auten­
          I colectivele de munco hunedorene                                                                                                                        cine.  Mesagerii  săi,  artiştii  a-   care  acesta  se  bucură  pe   ticitate.   Inegalabilă   rămîneşi
                                                                                                                                                                   rean  îţi  poate  vorbi  astăzi  ori­
                                                                                                                                                                                               plan  mondial.  De  aceea,  pre­
                                                                                                                                                                                                                           doina  „Auzit-am  din  bătrîni"
                                                                                                                                                                   matori,  în  special  cel  din  me­
                                                                                                                                                                                               e deosebit de intensă.
                                                                                                                                                                   diul  rural,  au  reuşit,  prin  dă­  gătirea  pe  care  o  efectuează   în   interpretarea   lui   Drăgan
                                                                                                                                                                                                                           Munteanu,  un  tînăr  dar  au­
                                                                                                                                                                   ruirea  şi  măiestria  lor,  să-l   Duminică,  membrii  ansam­  tentic rapsod popular.
                                                                                                                                                                   facă  cunoscut  întregii  ţări  cu   blului  s-au  întîlnit  la  sala  „Ar­  tii  au  evoluat  în  scenă  a  fost
                                                                                                                                                                                                                             Dacă  modul  în  care  artiş­
                                                                                                                                                                   prilejul  concursurilor  de  anver­
          CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE                                                                                                                      gură  găzduite  de  scenele  ju­  călduros   aplaudat.   Intr-ade­  cîntat  privirile.  Costumul  pă-
                                                                                                                                                                                               ta"  din  Deva  cu  publicul  lo­
                                                                                                                                                                                                                           lăudabil,  costumaţia  ne-a  în-
                                                                                                                                                                                               calnic.  A  fost  un  spectacol
                                                                                                                                                                   deţului  sau  din  afara  sa.  Ţi­
                                                                                                                                                                   nuturile  pădurenilor,  Zarandu-
                                                                                                                                                                   lui,  Orăştiei,  Văii  Mureşului   văr,  obiceiul  „Nuntă  pădure-   durenesc  rămîne  o  bogăţie  de
                                                                                                                                                                                                                           colorit  şl  îndemînare  a  cusă­
                                                                                                                                                                                                                 în  mo­
                                                                                                                                                                                               nească" a înglobat
                                                                                                                                                                   s-au  delimitat  ca  zone  folclo­  mentele sale pe cei   mai buni  turilor.  Mîlni  măiestre  au  reu­
                                                                                                                                                                   rice  cu  o  personalitate  distinc­  artişti  din  judeţ.  Prin  faţa   şit  să  îngemăneze  albul-roşul-
                                                                                                                                                                   tă,  printr-un  specific  al  jocu­  noastră  s-a  perindat  un  întreg   negrul  în  modele  pe  care
                                                                                                              apacitatea  de  creaţie  a  siderurgiştilor  hunedo-   lui,  cîntecului  şl  costumaţiei.   ritual,  în  toată  autenticitatea   numai  o  minte  ingenioasă  pu­
                                                                                                              reni,  competenta,  dăruirea  şi  responsabilitatea
                  Prin  hărnicia  fiecărei  brigăzi                                                      Clor  muncitorească  sint  total  angrenate  în  uria­    S-au  impus  în  primul  rînd  prin   sa.  Cererea  fetei  în  căsăto­  tea  să  le  conceapă,  creînd  a-
                                                                                                                                                                                                                           cea feerie inegalabilă.
                                                                                                                                                                   autenticitatea  cu  care  colpor­
                                                                                                        şul  flux  al  eforturilor  clasei  muncitoare  penLru  înfăp­  torii  săi  l-au  păstrat  din  ge­  rie,  „Invălitura  miresei",  atîtde   Spectacolului   cu   „Nunta
                                                                                                                                                                                               omenescul  cîntec-sfat  din  care
                                                                                                        tuirea  cincinalului  înainte  de  termen,  aducînd  contri­  neraţie  în  generaţie  sporin-   răzbate   înţelepciunea   popu­  pădurenească"  i-au  urmat  e-
                  sporim extracţia de minereu                                                           buţii  de  prestigiu  la  accelerarea  progresului  economic   du-i  strălucirea  prin  noi  in­  lară   condensată   în   versul   voluţlile  unor  formaţii  şi  in­
                                                                                                        al  patriei,  la  realizarea  sarcinilor  măreţe  pe  care  Con­
                                                                                                                                                                   terpretări.
                                                                                                                                                                                               „Ji-ai  ales  un  om  cuminte",
                                                                                                        ferinţa Naţională a partidului le pune în fata noastră.      Ca  o  recunoaştere  a  aces­  întoarcerea miresei   pe  sub  terpreţi  de  renume  din  judeţ
                                                                                                                                                                                                                           pe  care  le-am  amintit  la  tim­
                                                                                                          Deviza  muncitorească  a  cincinalului  înainte  de  ter­  tor  calităţi  a  fost  şi  desemna­  mînă,  stropirea  pomului  prin   pul  potrivit.  Aceştia  vor  lua
                  n aceste zile premergă­  deosebite  în  rîndul  brigăzii   ţă  socotelile  şi  am  hotărît   men  se  materializează  prin  eforturile  de  fiecare  zi  ale   rea  unui  ansamblu  folcloric  al   care  se  invocă  rodnicia  pă­  parte  la  turneul  pe  care  an­
                I  toare  marii  sărbători  a   pe  care  o  conduc.  împreună   să  menţinem  în  fiecare  lună   siderurgiştilor,  prin  ritmul  susţinut  al  depăşirilor  ce   judeţului  nostru  pentru  a  par­  mîntului  rămîn  momente  de  o   samblul  hunedorean  îl  va  or­
                  eliberării  patriei,  gîn-   cu  ortacii  mei  raportez  că   şi  an  asemenea  depăşiri.   se  obţin  la  ţoale  locurile  de  muncă  şi  la  toti  indica­  ticipa  la  Festivalul  internaţio­  deosebită  încărcătură  emoţio­  ganiza,  după  concurs,  în  voe-
             durile  şi  faptele  noastre,  ale   am  depăşit  în  fiecare  lună   Astfel,  vom  putea  raporta  că   torii.  Aceasta  ne-a  condus  la  un  bilanţ  deosebit  de   nal  „Toporaşul  de  aur"  ce  va   nală.  Au  urmat  oraţiile  de   vodatul  Cracoviei.  Avem  cer­
             minerilor  din  Poiana  Ruscăi,   sarcinile  de  plan.  Numai  în   am  îndeplinit  mai  devreme   rodnic  în  cinstea  marii  sărbători  a  eliberării,  bilanţ   avea  loc  în  admirabila  staţiu­  nuntă  în  care  s-au  întrecut  cei   titudinea  că  publicul  polonez
             se  alătură  strădaniilor  pe  ca­  luna  aceasta  am  dat  peste   cincinalul.  Căutăm  să  folo­  prin  care  siderurgiştii  noştri  se  situează  în  primele   ne  poloneză  —  Zakopane.  A   doi  vornici,  jocurile,  cîntecele.   va  asista  la  un  spectacol  de
             re  toate  colectivele  le  de­  plan  320  tone  minereu  de   sim  cit  mai  bine  maşinile  de   rînduri  ale  izbînzilor  muncitoreşti  închinate  zilei  de   participa  la  o  asemenea  în­  Vizita  căluşarilor  a  însemnat   înaltă  artă,  artiştii  noştri  do-
             pun,  pentru  îndeplinirea  cin­  fier  de  bună  calitate.  Aşa   încărcat  şl  celelalte  utilaje   23  August.  Furnaliştii,  otelarii  şi  laminatorii  din  com­  trecere  incumbă,  fără  îndoia­  pentru participanţii   la nuntă  vedindu-se  mesageri  de  frun­
             cinalului înainte de termen.  ne-am  depăşit  angajamentul   din  dotare,  să  găsim  soluţii   binatul nostru raportează peste plan importante can-  lă,  o  responsabilitate  sporită   ca  şi  pentru  spectatorii  din   te  ai  folclorului  românesc,  în
               Ne  cunoaştem  bine  sarci­  luat  in  cinstea  zilei  de  23   pentru  reducerea  consumuri­                                                       din  partea  celor  care  răspund   sală  un  minunat  prilej  de  e-   mod  deosebit  ai  creaţiei  hu­
             nile  şi  îndatoririle  ce  ne  re­  August.  Ne-am  străduit  să   lor  specifice  de  materiale,                                                    de  mişcarea  artistică  hunedo-   videnţiere  a  virtuozităţii  băr­  nedorene.
             vin  din  Raportul  tovarăşului   muncim mai bine, ne-am mo­  dorim  ca  realizările  obţinu­                                                         reană, a interpreţilor. Aici, ei  băteşti, pe care căluşarii din     B. MIRCESCU
             Nicolae  Ceauşescu  la  Confe­  bilizat  cu  maximum  de  efi­  te  pînă  în  prezent  să  le  am­
             rinţa  Naţională  a  partidului.   cientă  eforturile  şi  pricepe­  plificăm  pentru  a  ne  prezen­                   i
             Ştim  cit  de  necesar  este  să   rea.  Dar  acest  lucru  nu  l-am   ta  la  sfîrşitul  anului  cu  un
             nu  ne  precupeţim  elanul,   făcut  numai  noi.  Brigada  lui   bilanţ cit mai substanţial.
             pentru  intensificarea  efortu­  Mihai  Chlndea  a  dat  şl  ea   Scriu  rîndurile  acestea  în                                                        Ieri,   în   sala   clubului
             rilor  de  a  asigura  depăşirea   peste  prevederi  300  tone  mi­  numele  tuturor  minerilor  din   EDE                                           U.J.C.M.  din  Deva,  s-a  des­
             prevederilor  la  minereurile   nereu  de  fier,  a  lui  Dumitru   Ghelar.  Bazîndu-mă  pe  hăr­                                                    chis  prima  expoziţie  jude­
             de  fier,  să  materializăm  te­  Pînzaru  peste  250  tone,  iar   nicia  şi  experienţa  noastră                                                   ţeană  de  protecţie  a  mun­                      prin muncă,
             meinic  indicaţiile  partidului   peste  100  tone  a  lui  Trifan   îmi  exprim  cu  certitudine                                                    cii  în  unităţile  economice.
             cu  privire  la  creşterea  gra­  Constantin,  Vasile  Dîngă  şi   convingerea  că  munca  noas­                                                     La  deschidere  au  participat
             dului  de  mecanizare  şl  ridi­  alţii.  Am  dat  aceste  nume   tră  a  tuturor  se  va  situa  pe      E                                          tovarăşii   Aurel   Bulgărea,
             carea  productivităţii  muncii,   de  ortaci  ca  să  se  vadă  că   noi  trepte  superioare,  că                                                    secretar  al  Comitetului  ju­                                              na
             pentru  reducerea  consumuri­  la  noi  la  mină  hotărirea  de   vom  face  totul  pentru  ca                                                       deţean  de  partid,  Vichente
             lor  specifice,  folosirea  judi­  a  depăşi  planul  este  a  tu­  cincinalul  înainte  de  termen                                                  Bălan,   prim-vicepreşedinte                                 aspiraţii
             cioasă  a  forţei  de  muncă  şi   turor  minerilor.  Prin  aceas­  să  devină  o  realitate  şi  în   tităţi  de  fontă,  oţel,  laminate,  care  însumează  un  spor   al  Comitetului  executiv  al
             a timpului de lucru.        ta  colectivul  nostru  de  mi­  abatajele din Poiana Ruscăi.   de producţie marfă în valoare de 65,3 milioane lei.      Consiliului  popular  jude­
                                                                                                          Acţionînd  energic,  sub  conducerea  organizaţiilor  de
               Aceste  sarcini  majore  pen­  neri  a  obţinut  peste  p/lan   VICTOR SABAU              partid,  in  direcţia  perfecţionării  calitative  a  producţiei   ţean,  Nicolae  Andronache,
             tru  întregul  nostru  colectiv   11 600 tone minereu de fier.  miner - şef de brigadă la   de  metal,  siderurgiştii  noştri  se  înscriu  ferm  în  orien­  şeful  secţiei  de  propagan­  Satul   Batiz   îşi   inşiruie   800  capete  ovine  şi  bovine
             sint materializate in fapte    Ne-am făcut cu chibzuin­        E. M. Ghelar                 tările  date  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu  de  a  ri­  dă  a  Comitetului  judeţean   casele  ca  o  salbă  ele  mărge­  la  un  loc.  Pămlntul  îl  lu­
                                                                                                         dica  întreaga  activitate  economică  la  un  înalt  nivel   de  partid,  Stelian  Popescu,   le  de-a  lungul  şoselei  naţio­  crează  cu  mijloace  mecani­
                                                                                                                                                                  vicepreşedinte  al  Comitetu­
                                                                                                                                                                                                nale  Deva-Petroşani,  de  la
                                                                                                         de  eficientă.  In  acest  an,  productivitatea  muncii  a   lui  executiv  al  Consiliului                        zate,  moderne.  Pentru  ei  şi
                                                                                                         sporit  fată  de  prevederi  cu  3  400  lei  pe  salariat,  a   popular   judeţean,   Ştefan   terminarea   satului   Băcia   cooperativele  vecine  s-a  în­
                                                                                                         crescut  gradul  de  utilizare  economică  a  mijloacelor   Cornea,  şeful  sectorului  co­  pînă  aproape  de  oraşul  Că­  fiinţat   în   anul   acesta   la
                                                                                                         materiale  şi  financiare.  S-au  redus  consumurile  speci­                           lan.  Aşezarea  aceasta  veche,   Batiz  o  secţie  de  mecaniza­
             Z iua   de   23   August   -                                                                fice  de  cocs,  metal  şi  alte  materii  prime  şi  materiale.   ordonare  şl  sinteză  a  comi­  prin  cochetăria  pe  care  i-au   re.  Prin  arăturile  de  calita­
                 cea  mai  mare  sărbă­                                                                                                                           siei  economice  a  Comite­   dat-o  localnicii,  pare  a  fi   te,  prin  chimizările  pe  care
                 toare  naţională  a  po­                                                                Ca  urmare,  cheltuielile  la  1  000  lei  producţie  marfă   tului  judeţean  de  partid,   pentru   trecători   strada   u-   le-au  făcut  şi  prin  îngriji­
            porului  român  —  este  întîm-                                                              s-au  redus  cu  3,40  lei,  viteza  de  rotaţie  a  mijloacelor   conducători  de  unităţi  eco­  nei  urbe.  Casele  au  o  fru­  rea  culturilor  au  reuşit  să
            pinată  şi  de  către  mecaniza­                                                             circulante  a  sporit  cu  1,31  la  sută,  iar  rata  rentabili­  nomice  din  judeţ,  repre­  museţe   aleasă.   Se   disting   smulgă  pămîntului  în  ulti­
           torii  secţiei  noastre  cu  reali­                                                           tăţii  cu  4,28  la  sută.  Prin  aceasta,  combinatul  nostru   zentanţi  ai  consiliilor  jude­  în  construcţia  lor  două  sti­  mii  ani  producţii  tot  mai
                                                                                                         înregistrează  de  la  începutul  anului  21,2  milioane  lei
           zări  deosebite  în  munca.  An­                                                                                                                       ţean  şi  municipal  ale  sin­  luri  arhitectonice.  Unul  ro­  bune  de  pe  fiecare  hectar.
            gajaţi  cu  toate  forţele  «pen­                                                            economii  şi  42,4  milioane  Iei  beneficii  suplimentare.   dicatelor,  din  compartimen­  mânesc,   altul   german.   De   Preşedinta   cooperativei   a-
           tru  îndeplinirea  sarcinilor  pe                                                             Prevederile  la  export  au  fost  depăşite.  Au  fost  elabo­  tele de protecţia muncii,  fapt,  aici  locuiesc  români  şi   gricole,   Agneta   Milller,   a
           care  partidul  le-a  pus  în                                                                 rate  tehnologiile  pentru  19  mărci  noi  de  oteluri,  iar                           germani.   Sînt   demult   îm­  fost  multă  vreme  brigadie­
           faţa  agriculturii  socialiste  în                                                            ponderea  otelurilor  carbon  de  calitate  şi  aliate  a  cres­                        preună.  îşi  aniversează  re­  ră  la  grădina  de  legume  şi
           acest  cincinal,  întregul  co­                                                               cut la 50 la sută.                                                                      ciproc   sărbătorile,   muncesc   datorită   conştiinciozităţii   şi
            lectiv  s-a  mobilizat  şi  mun­                                                               Aceste  succese  le  vom  întregi  prin  desfăşurarea  mai                            şi  se  -bucură  împreună  pen­  hărniciei  sale  a  fost  promo­
           ceşte  cu  hărnicie  şi  abnega­                                                              susţinută  a  întrecerii  pînă  la  a  25-a  aniversare  a  Re­  EXPOZIŢII              tru  izbînzile,  pentru  satis­  vată  nu  demult  in  fruntea
           ţie  pentru,  ca  prevederile  ac­                                                            publicii,  punînd  prin  acehsta  6  solidă  piatră  de  teme­                          facţiile  pe  care  le  trăiesc   cooperativei.   Membrii   coo-   1
           tualului  plan  cincinal  să  fie                                                             lie  la  îndeplinirea  cincinalului  înainte  de  termen.  Con­                         zi  de  zi.  Perioada  tristă  a   peratori  au  mare  încredere
            realizate  înainte  de  termen.                                                              ştienţi  că  în  acest  sens  sint  necesare  eforturi  deosebite,   din   unităţile   economice,   vechiului  regim  au  suferit-o   în  ea.  Nu  e  chemare  pe
            In  unităţile  agricole  socialiste                                                          siderurgiştii  noştri  au  dezbătut  recent  cu  maturitate   preşedinţi   al   comitetelor   împreună.  Dar  despre  ve­  care  s-o  facă  preşedinta,  la
            pe  care  le  deservim  ne-am                                                                şi  răspundere  modul  în  care  vom  acţiona  în  viitor,  ast­  sindicale  din  întreprinderi,   chiul   regim   apus   pentru   care  cooperatorii  români  şi
            străduit  să  facem  lucrări  de                                                             fel  ca  anul  1973  să  fie  precumpănitor  prin  realizări   precum  şi  reprezentanţi  ai   totdeauna  localnicii  evită  să   germani   să   nu   răspundă
            bună  calitate,  aplicînd  întoc­                                                            de  valoare.  In  fiecare  secţie  organizaţiile  de  partid   direcţiilor  pentru  muncă  şi   mai  vorbească.  Au  avut  nu­  prezent.
            mai  tehnologiile  de  lucru  şi                                                             desfăşoară  o  largă  activitate  politico-organizatorică,  de   ocrotiri  sociale  din  alte  ju­  mai   necazuri.   Necazuri   şi   Dacă  satul  este  aşa  cum
            contribuind  în  acest  fel  în                                                              mobilizare  a  colectivelor  pentru  valorificarea  la  ma­  deţe.                      vrajbă.  Se  certau,  se  suba-   arată  astăzi,  ca  strada  unei
            mod  activ  la  creşterea  pro­                                                              ximum  a  potenţialului  tehnic,  material  şi  uman  de  ca­  Oprindu-se  asupra  scopu­  preciau  fără  nici  un  motiv.   urbe,   aceasta   se   datoreşte
            ducţiei  agricole  la  hectar.                                                               re  dispune  combinatul,  corespunzător  obiectivelor  sta­  lui  organizării  expoziţiei,   „Ne  certam  din  cauza  sără­  faptului  că  la  înfrumuseţa­
            Astfel,  la  C.A.P.  Lăpuşnic                                                                bilite de Conferinţa Naţională a partidului.             tovarăşul  Liviu  Felea,  di­  ciei  —  spunea  cu  amărăciu­  rea  şi  gospodărirea  lui  par­
            producţiile  medii  planificate                                                                Realizările  ce  le  închinăm  măreţei  zile  de  23  August,   rectorul  Direcţiei  judeţene   ne  în  glas  despre  acele  vre­  ticipă   toţi   locuitorii.   In
            au fost depăşite la ■ cultura                                                                stăruinţa  cu  care  se  acţionează  în  combinat  pentru  fo­  pentru  Drobleme  de  muncă
                                                                                                         losirea  integrală  a  capacităţilor  de  producţie,  economi­  şi  ocrotiri  sociale,  a  subli­  muri  cel  mai  în  vîrstă  lo­  circumscripţia   deputatului
                                                                                                         sirea  materiilor  prime  şi  reducerea  cheltuielilor,  pen­  niat  că  aceasta  îşi  propu­  calnic,   Alexandru   Frenţoni,   Glatz   Ghixntler,   unde
                                                                                                         tru  diversificarea  şi  perfecţionarea  calitativă  a  pro­  ne  să  fie  un  model  de  ori­  de  87  ani,  un  bătrin  blajin,   majoritatea   locuitorilor   sînt
                                                                                                         ducţiei  de  metal,  sini  dovada  grăitoare  a  angajării   entare,  ghid  pentru  cabine­  despre   care   oamenii   spun   români,   cetăţenii   ne
                                                                                                         totale  a  colectivităţii  siderurgiştilor  hunedoreni  la   tele  de  protecţia  muncii  din   că  este  de  o  bunătate  rară.   spuneau  cu  mîndrie  că  de­
                                                                                                         realizarea  tuturor  prevederilor  cincinalului  înainte  de   unităţile economice, să ilus­  Ca  vecini  nu  am  fi  avut   putatul  le-a  propus  să  ridi­
                                                                                                         termen.                                                  treze  realizările  obţinute  în   nimic  de  împărţit.  Dar  ca   ce  un  magazin  sătesc  mo­
                                                                                                                                   NICOLAE NANDREA                judeţul  nostru  în  domeniul   să  ne  abată  gîndurile  de   dern  şi  că-l  vor  ajuta  cu
                                            Renumita   brigadă   de   montorl,   condusă   de   comunistul   Cornel               locţiitorul secretarului                                       la  duşmanii  reali,  asuprito­  tot  ceea  ce  este  necesar,
                                          Millan,   de   pe   şantierul   furnalului   nr.   9   de   la   Hunedoara,   execută                                   ocrotirii  sănătăţii  şi  protec­  rii  ne  învrăjbeau  între  noi   pentru  ca  să  se  finalizeze
                                          lucrări   de   înaltă   complexitate.   In   fotografie   :   brigada   montorulul      comitetului de partid al        ţiei muncii.                   pe  cei  flăminzi,  pentru  ca
                                          Cornel Milian. finisează montajul maşinii de astupat a furnalului.                         C. S. Hunedoara                                                                         intr-un  timp  cît  mai  scurt
                                                                                Foto: V. ONOIU                                                                      Organizată  de  Inspectora­  ei  să  ne  poată  exploata  aşa   propunerea  făcută.  In  fie­
                                                                                                                                                                  tul  de  stat  pentru  protec-   cum  la  convenea.  Degeaba   care  circumscripţie,  în  fie­
                                                                                                                                                                  ţia  muncii  şi  Consiliul  ju­  ne-am  certat  şi  ne-am  urît.   care  casă  de  la  Batiz,  oame­
                                                                                                                                                                  deţean  al  sindicatelor,  ex­  De  sărăcie  tot  nu  am  scă­  nii   au   plănuit   împreună
                                                                                                                                                                  poziţia  de  răspunde  cerute  de   pat  pînă  la  eliberare.  Abia   cite   ceva   nou.   Amprenta   j
                                                                                                                                                                                    exigen­
                                                                                                                                                                            azi
                                                                                                                                                                  ţelor
                                                                                                                                 S-au  executat,  de  asemenea,
                                                          actualului
                                                ealizarea
                                           Rtermen  concentrează Obiectivul ce-i construim                                                                        securitatea   muncii,   fi­    după  aceea  ne-am  dat  sea­  noului  e  vizibilă  peste  tot  la
                                                                                                                                 fundaţiile  pentru  cele  două
                                                cincinal  înainte  de
                                                                                                                                                                                                 ma  că  nu  graiul  —  singu­
                                                                                                                                                                                                                             Batiz,  dar  mai  presus  de  toa­
                                                                                                                                                                  ind  totodată  o  oglindă  a  e-
                                                                                                                                 statii  care  vor  concasa  şi
                                          în  prezent  forţele  şi  voinţa                                                       reconcasa  ghipsul  din  carieră   forlurilor  făcute  de  partid   rul  lucru  care  ne  deosebea   te  noul  care  îi  bucură  deo­
                                                                                                                                                                                                 şi  pentru  care  ne  certam  —
                                                                                                                                                                                                                             potrivă  pe  toţi  este  înţele­
                                          întregului  popor,  declanşea­                                                         şi  au  fost  montaţi  stîlpii   şi  de  stat  pentru  asigurarea   era  de  vină  că  eram  flă-   gerea.   respectul,   stima   pe
                                          ză  pe  toate  fronturile  de   va produce ci 3 luni                                   prefabricaţi  din  beton  armat.   celor  mai  bune  condiţii  de   mînzi !“.               care  şi-o  acordă  reciproc  —
                                          muncă  un  adevărat  şuvoi  de                                                         Pe  aceşti  stîlpi  urmează  a   muncă.                          După   eliberare,   românii   ne   spunea   cu   mîndrie
                                          abnegaţie  şi  devotament  ce                                                          se  ridica  grinzile  şi  acoperi­  Adresîndu-se  celor  pre­  şi  germanii  de  aici,  ca  de­  Gheorghe  Ocolişan,  secretâ­
                                          se  materializează  în  depăşi­        mm devreme                                      şurile  celor  două  hale.  In­  zenţi,  tovarăşul  Aurel  Bul­  altfel   toate   naţionalităţile   nd  organizaţiei  de  bază  a
                                          rea  sarcinilor  de  producţie                                                         tr-un  ritm  susţinut  a  conti­  gărea  a  felicitat  pe  orga­  conlocuitoare   din   ţară   au   C.A.P.   Geneza   afecţiunilor,
            orzului  şi  griului  cu  peste   şi  scurtarea  termenelor  de                                                      nuat  şi  construcţia  căii  fe­  nizatorii  expoziţiei  pentru   pornit  alături,  umăr  la  u-   geneza   deplinei   înţelegeri,
                                                                                                                                                                  efortul  depus  fn  realizarea
            1  400  kg  la  hectar,  iar  la   execuţie  a  diverselor  lucrări.   rea  termenelor  de  execuţie,   sumat  în  cinstea  măreţei   rate  normale  —  drumul  pe   ei,  apreciind  utilitatea  aces­  măr,  înfrăţiţi  in  muncă  şi   de   profund   umanism   care
            C.A.P.  din  Lăiău  şi  Teîu  cu   Pentru  noi,  colectivul  lotului   gospodărirea   judicioasă   a   sărbători  a  eliberării  patriei   care  produsele  fabricii  vor   tei  forme  de  instruire  şi   idealuri   să-şi   construiască   tronează   aici   între   români
            aproape  1  000  kg  la  hectar.   nr.  4  al  şantierului  nr.  3   materialelor  şi  utilajelor,  re­  au  fost  îndeplinite  exemplar,   fi expediate beneficiarilor.  pregătire  a  acelora  ce  au   o   viaţă   demnă.   Locuitorii   şi  germani,  locuitorii  de  la
            De  asemenea,  se  vor  obţine   din  I.C.S.  Hunedoara,  acest   ducerea  consumului  de  me­  cucerindu-se  cu  fiecare  zi   Accentul  pe  care  l-am  pus   misiunea  de  a  veghea  la   Batizului  s-au  unit  în  coo­  Batiz  ştiu  că  îşi  are  izvorul
            producţii   superioare   celor   deziderat  major  al  întregii   tal  in  construcţii,  realizarea   cote  din  viitorul  contur  al   pe  buna  organizare  a  mun­  securitatea  muncii.  Totoda­  perativa  agricolă  de  produc­  in   politica   înţeleaptă   a
            planificate  la  cultura  porum­  naţiuni  a  devenit  un  obiec­  direct  pe  şantier  a  prefabri­  fabricii.  Astfel,  Ia  hala  de   cii  —  lotul  nostru  fiind  ci­  tă,  vorbitorul  a  recoman­  ţie  de  peste  10  ani.  Averea   Partidului   Comunist   Român,
            bului.                        tiv  real  a  cărui  realizare  o   catelor  şi  chiar  a  unor  con­  fabricaţie  au  fost  montaţi   tat  ca  exemplu,  din  acest   dat  organizarea  acestei  ex­  lor   obştească,   la   început   politică  de  care  sînt  puter­
             S.M.A.  Dobra  a  executat   urmărim  zi  de  zi.  Nouă  ni   strucţii  metalice,  evitîndu-se   stîlpii  de  beton  şi  executa­  punct  de  vedere,  pe  între­  poziţii  si  în  municipiile  şi   modestă,   a   crescut   intre
            în  acest  an  un  mare  volum   s-a  încredinţat  construcţia   astfel   cheltuielile   pentru   te  ultimele  fundaţii  pentru   prindere—,  pe  întărirea  for­  principalele  oraşe  ale  jude­  timp  de  peste  8  ori.  Au   nic  ataşaţi  cu  inima  şi  gîn-
            de  lucrări,  reuşind  în  acest   Fabricii  de  ipsos  din  Călan   transport  şi  întîrzierile  în   pereţii  halei.  Sint  într-un   ţelor  calificate  ale  şantieru­  ţului  astfel  ca  ea  să  devi­  dezvoltat  împreună  un  sec­  ăul,  cu  faptele  lor  demne
            fel  să  îndeplinească  înainte   —  capacitate  de  producţie   livrări  ş.a.  constituie  pen­  stadiu   avansat   fundaţiile   lui  şi  răspunderea  cu  care   nă  un  autentic  cabinet  de   tor  zootehnic  puternic.  Nu­  de muncă.
            de  termen  prevederile  pianu­  a  actualului  cincinal,  de  ma­  tru  noi  jaloane  preţioase  du­  pentru  utilajele  ce  vor  fi   trebuie  executată  fiecare  lu­  protecţia  muncii  cu  activi­  mărul   animalelor   de   pro­
            lui  pe  8  luni.  Avem  asigurate   re  importantă  pentru  econo­  pă  care  ne  conducem  activi­  amplasate aici. Silozul de ip­  crare  ne  face  să  prevedem   tate permanentă.  ducţie a ajuns la aproape          N. PANAITESCU
            toate  condiţiile  ca  pînă  la   mia  judeţului  şi  a  ţării.  In   tatea.            sos,  care  va  avea  6  celule   reducerea  cu  3  luni  a  ter­
            sfîrşitul  lunii  august  să  rea­  calitate   de   constructori,   Deşi  am  pornit  Ia  drum   şi  o  înălţime  de  30  metri,   menului  de  punere  în  func­
            lizăm  integral,  cu  o  lună  a-   ne-au  fost  de  un  real  folos   cu  un  colectiv  de  numai  30   reprezintă  o  altă  lucrare  că­  ţiune  a  Fabricii  de  ipsos  Că­
            vans,  sarcinile  de  plan  pe  9   indicaţiile  pe  care  secreta­  oameni,  în  cele  aproape  5   reia  i-am  acordat  de  la  în­  lan.
            luni.  In  munca  pentru  spori­  rul  general  al  partidului,  to­  luni  care  au  trecut  am  exe­  ceput  atenţia  cuvenită.  Au   NICOLAE POLEN                                                                   licatese culinare,   pe
            rea  rodniciei  pămîntului  şi   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   cutat  un  volum  mare  de  lu­  fost  montate  la  siloz  o  mare   maistru — şeful lotului nr. 4,                                                     care  T.A.P.L.  Petro­
            îndeplinirea   angajamentelor   le-a  dat  la  Conferinţa  Na­  crări.  Angajamentele  pe  ca­  parte  din  armături  şi  alte   şantierul nr. 3 construcţii   Informaţii utile                                         şani  le  va  asigura
            luate  în  întrecerea  socialis­  ţională a partidului. Scurta-  re constructorii şi le-au a-  componente ale construcţiei.  al I.C.S. Hunedoara                                      3                                 prin  unităţile  sale  co­
            tă  s-au  evidenţiat  prin  re­                                                                                                                                                                                         merciale tuturor   oa­
            zultatele  obţinute  mecaniza­                                                                                                                            ®  Un  nou  loc  de  a-   •   In  aceleaşi  locuri   amenajeze  numeroase   menilor muncii   ce
            torii  Maxim  Bădău,  Troian                                                                                                                            grement  atrage  în  zi­  de   agrement   va   fi   puncte  de  desfacere   vor  fl  prezenţi  în  a-
            Marcu,  Mie  Dumitraş,  lacob                                                                                                                           lele  de  23,  24  August   prezent  şi  T.A.P.L.  De­  şi   să   pregătească   ceste  locuri  de  agre­
            Popa,  Silviu  Olaru,  Octavian                                                                                                                         atenţia   devenilor   -   va,  care  va  pune  la   cantităţi  însemnate  de   ment.
            Crişan,  losif  Duca,  Ion  Troz-                                                                                                                       baza  nautică  a  tine­  dispoziţia  consumato­  mîncăruri  şi  băuturi,   o  Punctele  de  des­
            noi,  Ion  Haţegan,  Gheorghe                                                                                                                           retului  de  la  Şoimuş.   rilor  importante  canti­  toate  oferite  în  ambi­  facere   existente   pe
            Crişmaru, Matei Duma, Gheor­                                                                                                                            Aici  li  se  vor  pune  la   tăţi  de  produse  ali­  anţa  naturală  a  fru­  malul  Strelului,  în  zo­
            ghe  Moţ,  Ion  Petruţ,  losif                                                                                                                          dispoziţie  bărci  pentru   mentare,  servirea  asi-   mosului  loc  de  agre­  na campingului,   au
            Coleneac  şi  alţii,  precum  şi                                                                                                                         scurte  călătorii  de  a-   gurîndu-se  prin  circa   ment.    fost  aprovizionate  cu
            şefii  secţiilor  de  mecanizare                                                                                                                         grement  pină  la  bara­  40  puncte  de  desfa­  ®  Valea  Jiului,  la   mîncăruri,  bere,  răco­
            loan  Bogdan,  Romulus  Sico-                                                                                                                           jul  termocentralei  Min­  cere.           vestitele  sale  puncte   ritoare,   produse   de
            ie,  Gheorghe  Tomeştean,  A-                                                                                                                           tia,  vaporaşul  „Sarge-   »  Pentru  siderurgiş­  de   agrement,   oferă   cofetărie.
            lexandru  Meşină,  Ion  Cîmpu-                                                                                                                          ţia".  Nu  lipseşte  bufe­  tii  şi  constructorii  hu­  plăcute  clipe  de  re-
            reanu,  losif  Drăgoi  şi  Nico­                                                                                                                        tul  ce  oferă  o  gamă   nedoreni,  la  pădurea   creere   minerilor.   La   ®  In  zilele  de  23  şi
            lae Ardelean.                                                                                                                                           variată  de  băuturi  şi   Chizid  îşi  vor  da  con­  Tulipan  (Iscroni),  Va­  24  August,  O.J.T.  Hu-
              întregul nostru colectiv, con­                                                                                                                         preparate   la   grătar,   cursul  formaţiile  clu­  lea   Ursului   (Lu-   nedoara-Deva  organi­
            ştient  de  sarcinile  şi  răspun­                                                                                                                       posibilităţi  de  plajă  şl   burilor  „Siderurgistul"   peni),  Sterminos  (Uri-   zează  pentru  oamenii
            derile  ce-i  revin  pentru  înfăo-                                                                                                                      odihnă în căsuţe.    şi  „Constructorul",  ca­  cani),  Brazi  (Vulcan),   muncii  din  judeţ  ex­
            tuirea  sarcinilor  stabilite  de                                                                                                                         ®   Pădurea   Bejan   sei  de  cultură,  fanfa­  precum  şi  în  parcuri­  cursii   la   cabanele
            Conferinţa  Naţională  a  par­                                                                                                                           găzduieşte  spectacole   ra   E.M.   Ghelar.   In   le  din  Petrila  şl  Lo-   Gura   Zlata,   Baleia,
            tidului,  este  antrenat  cu  în­                                                                                                                        ale  fanfarei  Clubului   ambele  zile  vor  avea   nea,  formaţiile  clubu­  Pietrele,  în  staţiunile
            treaga  sa  putere  şi  capaci­                                                                                                                          sindicatelor  Deva,  for­  loc  seri  de  dans,  iar   rilor  sindicatelor  pre­  Geoagiu-Băl,   Vaţa,
            tate  de  muncă  în  marea  în­                                                                                                                          maţiilor   de   dansuri,   în  ziua  de  24,  casa  de   cum  şi  ale  Casei  de   precum  şi  pe  alte  tra­
            trecere  în  care  se  află  an­                                                                                                                                              cultură   va   găzdui   cultură  din  Petroşani   see  turistice  ale  jude­
            gajată  clasa  muncitoare,  în­                                                                                                                          tarafurilor,   soliştilor   „Carnavalul   tineretu­  vor  prezenta  atractive   ţului.
            tregul  nostru  oopor  pentru                                                                                                                            vocali  din  Bălţa,  Văli-   lui".        programe  de  muzică   Filialele  O.J.T.  Hu­
            realizarea  cincinalului  în  pa­                                                                                                                        şoara,   Luncoiu   de                     populară   şi   uşoară,   nedoara  şl  Petroşani
            tru  ani  si  iumătato,  aducîn-   Printre   muncitorii   cei   mai   La   cuptoarele   nr.   7   şl   8,   de                                           Jos,   Şoimuş,   Lă-   •   Prezenţa  unui   precum  şi  muzică  de   organizează,  de  ase­
            du-şi  contribuţia  sa  modestă   harnici,   care   contribuie   la   de­  la   oţelăria   Martin   nr.   2,   unde     Gheorghe   Doru   —   mecani­    său,  Cristur,  Ceangăi,   mare  număr  de  oa­  promenadă.    menea,  excursii  pentru
            la  pro'oeritnten  patriei  şi  a   păşirea   angajamentului   anual   este   maistru   Constantin   Corla-   Numele   comunistului   Iuliu   zator   la   C.A.P.   Cristur   —   es­  T.A.P.L.  Deva,  Regio­  meni   ai   muncii   la   siderurgiştl şi respectiv
                                            asumat   in   întrecere   de   către   ciu,   se   obţin   indici   de   utili­  ICovacs,   şeful   unei   echipe   de   te   un   exemplu   In   ceea   ce   pri­  nala  C.F.  Deva,  Min­  Chizid   a   determinat   ®  Nu  vor  lipsi  gră­
            popordui nostru.                întreprinderea   avicolă   de   stat   zare   de   nivel   mondial.   Aceş­  zidari-şamotori   de   pe   şantie­  veşte   disciplina   şi   conştiincio­                                mineri  în  frumoasele
                                            Deva   (Mintia)   se   numără   şi   tia   se   exprimă   printr-un   aport   rul   furnalului   nr.   9   de   la   Hu­  zitatea   în   muncă.   El   execută   tia  (brigadă  de  agita­  organizaţiile  comerci­  tarele,  micii,  cîrnpcio-   împrejurimi  ale  aces­
                  îng. AXENTE GUŢIU         Reghina   Rus.   Ea   lucrează   la   deosebit   la   realizarea   peste   nedoara,   se   înscrie   in   rîndul   lucrări   de   calitate   şi   la   timp,   ţie).  ale din municipiu să  rii, berea şi alte de­  tor municipii.
                 directorul S.M.A. Dobra    ferma   nr.   2   şi   îngrijeşte   pe­  plan   a   unei   importante   pro­  celor   mai   prestigioşi   construc­  contribuind   hotărftor   Ia   spo­
                                            ste 12 000 păsări.           ducţii de oţel.              tori ai noului colos siderurgic.  rirea producţiei agricole.
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80