Page 79 - Drumul_socialismului_1972_08

sa
OBOES
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 481 9 MIERCURI 23 AUGUST 1972

fa ansţea zilei şi
Venituri însemnate

a celei de-a XXV-aaniversări Republicii
din producţia vegetală

0 insufleţitoare chemare mobilizează GEOAGIU. Activitatea desfăşurată de ţăranii coope­

ratori de Ia C.A.P. din Geoagiu pentru sporirea produc­
ţiei agricole vegetale şi realizarea unor venituri tot
mal mari prin valorificarea unor cantităţi sporite de
colectivele de muncă hunedorene produse a fost încununată de succese. In cinstea zi­
lei de 23 August cooperatorii din Geoagiu au reuşit să
realizeze venituri din producţia vegetală care se ci­
frează la 1 754 000 Iei, faţă de 1 410 000 lei cît preve­
dea planul de producţie de la începutul anului şi pînă
Cincinalul în patru ani şi jumătate cooperatorii Maria Romcea, Stela Homorodean, Maria
în prezent.
La obţinerea acestor realizări şi-au adus contribuţia
Bădean, Maria Crişan, Ana Calciu, Elena Muntean, An­
In centrul civic al comunei Dobra, s-a dat recent in folosin­
ţă. o Biată modernă.
Foto : V. ONOIU drei Buciuman, Ion Mădean, Ilie Oancea, Ioan Chere-
cheş şi mulţi alţii.
le, scurtînd mereu termenele
A fost aprins focul de execuţie, crezînd mereu în Feroviarii
victorie. Şi e un adevăr că
pînă la victoria finală, paşi
mulţi nu mai sînt. O dovedesc, Coincidente luminoase „Vă rugăm să veniţi
între altele, cuvintele pe care raportează în ziua de 23 August la
inaugurarea şcolilor pe
la furnalul nr. 9 ni le-au spus, ieri, cîţiva con­ 1944, August 23. Zi înscri­ şantier, ne-a mărturisit doar ceste succese au scris şi zia­ care le-am construit în
— Asta aşa este 1 Despre a-
structori de pe marele şantier.
acest an în aşezările
Urcînd şi coborînd împreu­
nă cu interlocutorii noştri importante să cu litere de foc dogoritor bucuria şi mîndria muncii îm­ rele 1 Realizări care se con­ noastre“ — ne-au scris
noastre
plinite. „Aproape că nu-mi vi­
în
istoria scumpei
treptele furnalului, le-am adre­ Românii. Zi de vibrantă şi is­ ne a crede că în cei şase ani cretizează în peste 5 milioa­ sătenii din două locali­
Metafore de lumini, de cm treptate întinse pe un şir de sat o singură întrebare: „Ce succese torică chemare a partidului la de cînd am venit pe aceste ne lei economii! tăţi îndepărtate ce apar­
ţin de comuna Boşorod:
lori şi împliniri ale întregului zile — vor fi făcute şi legă­ înseamnă pentru munca dv. lupta pentru zdrobirea jugu­ meleaguri omul a putut rea­ — Sînt realizări care pe noi Tîrsa şi Prihodişte.
popor muncitor seînteiază as turile cu conductele anexe aprinderea focului la furnal ?". DEVA. Antrenat în ma­ lui fascist. Augustul acelui liza ceea ce vezi în faţă I Cî­ ne stimulează în activitate,
tăzi pe tot întinsul României care au fost, de asemenea, zi­ Iată răspunsurile, lapidare, pe an a aprins în inimile noastre te realizări n-a cunoscut ţa­ pentru ca pe viitor ele să fie Inaugurarea pe care
Oamenii muncii din tara în dite în partea lor interioară. care ni le-au dat... rea întrecere socialistă în flacăra eliberării şi libertăţii ra numai în aceşti ultimi ani? şi mai bune. Dar să ştiţi: re­ şi-au propus s-o or­
treagă aduc ca omagiu mă După alte zile, se va intra în Stelian Negreanu, maistru întîmpinarea zilei de 23 naţionale, împlinirea visului Vezi termocentralele de la zultatele obţinute le datorăm ganizeze chiar în ziua
reţei sărbători a eliberării pa etapa finală de uscare şi se zidar: „Sîntem bucuroşi cînd August şi a celei de a 25-a milenar. August '44 a pus în Craiova şi de la Rovinari, oamenilor I Oamenilor, ca Iu­ sărbătoririi celei de-a
triei faptele, victoriile şi cu va trece, propriu-zis, la prima vedem că focul arde. Ceea ce aniversări a Republicii cu mîinile poporului propriile vezi marea hidrocentrală de lian Săvescu — maistru şef 28-a aniversări de la e-
fapte semnificative, colecti­
ceririle lor. încărcare a furnalului pentru a fost mai greu a trecut. Focul vul de lucrători din toate sale destine. Această flacără la Porţile de Fier, vezi mari­ tură, Alion Gherman — mai­ liberarea patriei este
din furnal ne spune că obiec­
In cununa maiestuoasă, de plămădirea fontei. tivul siderurgic va intra la ramurile aparţinătoare Re­ ne luminează calea pe care le combinate de la Hunedoa­ stru termomecanic, Viorel deosebit de semnifica-
culori şi împliniri, care va Se cuvine, în acest moment timp în funcţiune". gionalei de căi ferate Deva mergem sub flamura partidu­ ra şi Galaţi, Uzina de alumi­ Suciu şi Aristică Mîrşu — o-
trece astăzi pe marile bule­ important din viata construc­ Mihai Şlagăr, zidar: „Eu raportează realizarea planu­ lui. niu de la Slatina şi atîtea al­ peratori şi mulţi, mulţi alţii,
varde ale municipiului Hune­ torilor de pe marele şantier, n-am lucrat la furnalul pro­ lui pe 8 luni ale anului. In august 1966, unul din tele, şi te minunezi. Dar să prezenţi mereu la locurile de
doara se va distinge o lumină să subliniem încă o dată e- priu-zis, dar am zidit şi căp­ Volumul total de transpor­ cele mai mari excavatoare ştiţi, mai minunat ca ele es­ muncă, atenţi în exploatarea
nouă : flăcările de la colosul forturile pe care le-au făcut, tuşit, împreună cu colegii mei, turi a fost depăşit cu 0,24 muşcă cu lăcomie din pămîn- te omul! Omul zilelor noas­ agregatelor, cu dragoste faţă
siderurgic! Ieri, după-amiază, abnegaţia 'şi devotamentul în diverse conducte. De pildă, la sută, planul la tone ex­ tul în locul căruia se va tur­ tre, care ştie şi poate reali­ de meseria lor, meserie grea lin fapt
a fost aprins focul la furnalul muncă pe care le-au dovedit în prezent continuăm subtur- pediate cu 1,22 la sută, ob- na fundaţia clădirii principa­ za astfel de minuni". dar frumoasă, de energetici-
nr. 9 — cel mai mare obiec­ în opera de înălţare a furna­ narea la conducta „pantalon". ţinîndu-se un spor la pro­ le a centralei, consemnînd ac­ — O dată centrala construi­ an I
tiv siderurgic hunedorean al lului nr. 9. Intrucît cuvintele De aceea, aprinderea focului ductivitate de 1,4 la sută şi tul de geneză a acestui co­ tă şi dată în funcţiune, a ur­ Şi — am completa noi —
actualului cincinal! Evenimen­ se dovedesc din nou sărace în furnal încununează, într-un o depăşire substanţială a los al luminii de pe Mureş. mat exploatarea ei I Ce pro­ dovada dragostei de această
meserie a celor doi interlo­
tul înregistrat ieri pe marele pentru a descrie hărnicia con­ fel, şi munca noastră. De fapt, planului de beneficii. 23 August 1969. Rîul Mureş bleme mai deosebite v-a pus cutori s-a făcut simţită din semnificativ
şantier este remarcabil. Aceas­ structorilor, vom aminti doar peste puţin timp focul va în­ La obţinerea acestor im­ îşi schimbă cursul milenar. această activitate ? — între­
tă victorie a muncii nu a fost că de la începerea lucrărilor călzi şi zidăria conductelor!". portante succese şi-au adus L-au forţat constructorii. Şi barea o adresăm comuniştilor clipa cînd au venit la centra­
culeasă, ci a fost smulsă şi pînă în prezent aceşti oa­ Ing. Gheorghe Ivan, adjunc­ aportul colectivele de lu­ s-au grăbit să-i deschidă dru­ Ioan Jula şi Mircea Fîrtat, la noastră, unde cu devota­
timpului, de către harnicii con­ meni au înglobat în colos, prin tul şefului şantierului nr. 1 crători din depourile şi re­ mul spre noua albie chiar în maiştri principali de exploatare ment total, neprecupeţind nici
structori, în cinstea măreţului munca lor, cea mai mare par­ construcţii : „Aprinderea focu­ viziile de vagoane Simeria dimineaţa zilei de 23 August. la secţia cazane şi turbine. un efort, lucrînd în centrală tivă pentru oamenii din
Ca munca lor, strădania lor
23 August. Prin actul acesta, te din uritătoarele cantităţi lui la furnalul nr. 9 înseamnă şi Petroşani, staţiile C.F.R. să nu poată fi uitată. Acum — Probleme au fost multe dacă nevoile o cereau zi şi aceste părţi. In această
toamnă copiii lor vor
gigantul siderurgic face ■ un de materiale: 6 500 tone de posibilitatea de a produce fon­ Deva, Simeria-triaj, Peştişu Mureşul curge pe drumul cro­ şi nu din cele mai simple I La noapte au asigurat atît pune­
pas uriaş către momentul cind construcţii metalice, 95 km tă încă din 15 septembrie!". Mic, secţiile L 3 Deva şi it de oameni, mîngîind cu început oamenii n-au fost o- rea în funcţiune a agregate­ învăţa în două localuri
noi, construite din con­
lor, cît şi exploatarea lor în
va începe să producă fontă. de cabluri electrice, 1 500 mc Răspunsul ultimului nostru L 4 Petroşani care, la fel unda sa trainicul baraj al bişnuiţi să stăpînească un a- cele mai bune condiţii 1 tribuţia în bani şi mun­
semenea colos. Au fost chiar
De ieri a început perioada de cărămidă roşie şi 14 800 tone interlocutor se referă, deci, la ca celelalte unităţi de bază centralei. greşeli de manevre şi exploa­ Da 1 Acesta este adevărul 1 că voluntar-patriotică.
uscare a zidirilor şi căptuşeli­ cărămidă refractară. Sînt can­ posibilitatea devansării terme­ ale regionalei, şi-au respec­ In augustul aceluiaşi 1969 tare, care ne-au făcut greu­ Oamenii sînt minunaţi 1 Aceşti Şcoala de la Tîrsa
tat angajamentele asumate
nului de punere în funcţiu­
lor care s-au executat la fur­ tităţi uriaşe pe care construc­ ne a furnalului nr. 9. Deci un în cinstea măreţei sărbători. se dă în exploatare staţia de tăţi. Dar timpul şi practica, oameni, eroi anonimi pe fron­ dispune de 3 săli de cla­
să şi de locuinţe pen­
nalul propriu-zis. Cind va fi torii le-nu ridicat, bucată cu nou succes de prestigiu al C. AOANEI descărcare a cărbunelui, obi­ dorinţa fiecăruia din persona­ tul construcţiei societăţii so­ tru cadrele didactice,
ectiv de bază în funcţionarea
atinsă, în furnal, o anumită bucată, zilnic, le-au aşezat cu constructorilor hunedoreni. corespondent voluntar centralei, aceasta fiind poar­ lul din subordine de a-şi în­ cialiste, raportează în aceas­ iar lăcaşul de la Priho­
suşi cît mai temeinic proble­
tă dimineaţă de august :
temperatură — după creşteri grijă în furnal şi anexele sa­ MARIN NEGOIŢĂ ta de aprovizionare cu căr­ mele teoretice şi practice le­ ® Prin asigurarea continui­ dişte unde copiii vor
bunele necesar funcţionării gate de exploatare, în care tăţii funcţionării în exploata­ descifra tainele cititului
ei. sens majoritatea lor au ur­ re a agregatelor am produs şl ale scrisului are 2
săli de clasă şl locuin­
Aceste prime victorii au a- mat cursurile de perfecţiona­ peste prevederile de plan ţe pentru cadrele di­
UN REMARCABIL SUCCES AL Iniţiativele muncitoreşti sigurat condiţiile necesare pu­ re profesională, au făcut ca circa 40 milioane kWh ener­ dactice.
numărul acestor incidente şi
nerii în funcţiune la terme­
gie electrică ;
O inaugurare de şcoa­
se materializează în fapte deosebite nul stabilit a primului grup avarii să fie din ce în ce mai • Am ec.onomisit peste lă, cămin cultural sau
OTELARILOR HUNEDORENI de 210 MW. Au urmat apoi mic. Astăzi am reuşit ca prin- 4 000 tone combustibil con­ dispensar într-un sat a
noi şi noi succese. Numai du­ tr-o exploatare corespunză­ venţional ; devenit un fapt obiş­
Ajunul marii sărbâtori a eliberării patriei de sub jugul „Toată fonta peste plan pă un an, următoarele 2 gru­ toare a agregatelor să redu­ • Am asigurat la orice oră nuit. Semnificaţia e însă
fascist a adus pe platformele fierbinţi ale cuptoarelor din puri au intrat în funcţiune. cem atît consumul de com­ din zi şi noapte punerea la evidentă. In fiecare an,
oţelăriile Hunedoarei un remarcabil succes în marea în­ Acelaşi august sărbătoresc a în pragul marilor săr­
trecere pentru înfăptuirea înainte de termen a prevederi­ marcat şi marea victorie: pu­ bustibil convenţional pe kWh dispoziţia dispecerului naţio­ bători oamenii se pre­
lor cincinalului în domeniul producţiei de metal. S-au e- cu cocs economisit“ nerea în funcţiune a centra­ energie electrică produsă cu nal a puterii efectiv disponi­ zintă cu realizări de
laborat 20 000 tone de oţel peste plan, producţie supli­ lei la întreaga capacitate. 2 g, cît şi consumul propriu bile 1
mentară ce echivalează cu realizarea a 80 la sută din „Colectivul de la secţia ţia de fontă peste plan se August 1971 — cu 43 de tehnologic ■'de energie electri­ CIPRIAN SIRBU seamă în industrie, a-
angajamentul anual al sîderurgiştilor. zile mai devreme faţă de ter­ gricultură şi activitatea
I furnale de la Hunedoa­ ridică pînă acum la 1 013 că, depăşind în acest fel şî corespondent voluntar
Remarcabilul succes al oţelarilor hunedoreni atestă fer­ ra anunţă că în cinstea mă­ tone, iar consumul specific menul planificat şi numai du­ ultimul angajament, luat în întreprinderea electrocentrale obştească.
mitatea cu care muncitorii şl specialiştii, în frunte cu co­ reţului August 23 s-au pro­ de cocs s-a redus cu 9 kg pă cinci ani de Ia începerea
muniştii, s-au angajat la transpunerea în viaţă a hotărî- dus peste plan aproape pe tona de fontă. Fruntaşe în construcţiei, ultimul grup pul­ cinstea zilei de 23 August. Deva
rilor Conferinţei Naţionale a partidului. Dovadă este fap­ 6 500 tone fontă cu cocs e- acţiunea de creştere a indi­ sează pe arterele sistemului
tul că în perioada trecută de la lucrările înaltului forum conomisit". Relatîndu-ne a- cilor de utilizare şi econo­ energetic naţional, alături de
al comuniştilor şi pînă în prezent a crescut gradul de uti- cest important succes, ing. misire a cocsului sînt schim­ celelalte trei, milioanele de
Alexe Doboli, adjunctul şe­ burile conduse de comuniş­ kilowaţi de energie electri­ V.
că!
fului de secţie, preciza că tii Emil Wolner şi Traian Geneza bucuriilor
acestui
realizarea
Pentru
„realizările se datorează în Pisorca. important obiectiv al energe­
Relatările primite în aju­
20 000 TONE DE principal preocupărilor fur- nul marii sărbători de la ce­ ticii româneşti s-au depus e- Din satul Costeşti ne-a sosit vestea că pio am organizat-o cu ei. Din contră i-am lăsat
naliştilor Ion Dobre, Vasile
forturi deosebite. Au fost pe­
Adespi, Nicu Babarţi, Con­ le 3 secţii de furnale hune­ rioade cînd s-a lucrat zi şi nierii din tabăra arheologică de elevi ce func­ să se joace, să zburde şi să viseze. Dorim
OŢEL PESTE PLAN stantin Sofian, Petru Lipşa, dorene vin să evidenţieze noapte. Se poate spune că au ţionează aici, din primele zile ale vacanţei să le facem copilăria cit mai, frumoasă
Radu Rusu, Ioan Oprea, Ion
mari, au dat la iveală cîteva obiecte dacice
cu pregnanţă sporită valoa­
Vrem să le arătăm că bucuriile lor, tot ceea
j Artean şi altor muncitori şi rea deosebită pentru econo­ fost consemnate adevărate unicate. Este vorba de un cuptor din cera­ ce îşi doresc şi li se dă îşi are geneza în
specialişti din secţie pentru mia naţională a iniţiativei acte de eroism în muncă I mică neagră, precum şi despre alte vase din muncă. Şi acest lucru l-au înţeles pe deplin
asigurarea unui mers optim furnaliştilor. Prin creşterea Cu cîţiva din acei mulţi oa­ ceramică roşie, pe care le-au folosit stră­ copiii noştri.
al furnalelor. Astfel, indicii indicilor de utilizare, hune- bunii noştri daci. Lucrurile descoperite de
liza re intensivă a cuptoarelor, obţinîndu-se zilnic o depă­ de utilizare au sporit fată de meni harnici şi modeşti, dar E emoţionant de frumos să treci în re­
şire medie de plan de 70 tone. Acest ritm intens de pro­ prevederi cu 0,12 la sută, dorenii cumulează o depăşi­ minunaţi, am stat de vorbă o mare valoare arheologică şi-au ocupat — vistă activităţile depuse de copiii noştri, pio
ducţie a asigurat ca la Hunedoara să se elaboreze, cu ceea ce a permis să se dea re de plan de 15 350 tone de cerîndu-le să-mi povestească prin grija profesorului doctor Ioan Ferencr nieri şi utecişti. S-au realizat în această
mult înainte de termenul prevăzut, în cinstea zilei de 23 zilnic peste plan cîte 30 to­ fontă, cifră care reprezintă din clipele mai grele trăite de de la Universitatea din Cluj şi a inimosului vară lucrări prin munca voluntar-patriotică
August, cea mai mare cantitate de oţel realizată ne de fontă". 77 la sută din planul anu­ ei în munca de construire şi dascăl de la Orăştioara de Sus, profesor depusă de ei în valoare de peste 4 700 000
al. Măsurile luate pentru
efectiv într-o perioadă atit de scurtă ca cea trecută de la — In secţia noastră, ne-a îmbunătăţirea calitativă a în­ exploatare a centralei. Viorel Manolescu — locul cuvenit. O marc lei. Au efectuat — pe şantierele de tineret
începutul acestui an şi pînă la marea sărbătoare a eli­ parte din obiecte au intrat în patrimoniul organizate în oraşe, la îngrijirea parcurilor
declarat prim-maistrul Nico- cărcăturii, dozarea cores­ — Au fost multe momente muzeului din Cluj, iar altele au rămas la
berării. şi pe terenurile sportive, în agricultură şi în
lae Mărculescu, Erou al punzătoare a şarjelor, ridi­ grele într-adevăr I Dar le-am muzeul înfiinţat de elevii descoperitori, cu silvicultură — mai mult de 300 000 zile de
Eforturile oţelarilor pentru a produce mal mult metaj Muncii Socialiste, iniţiativa carea temperaturii aerului ani în urmă. la Orăştioara de Sus.
prin folosirea cu Indici înalţi a cuptoarelor se conjugă de a produce cu cocs e- insuflat, mersul uniform şi uitat ! Proaspete şi neşterse Dar. cîte lucruri interesante şi de marc muncă patriotică.
Aşa cum relatam, ne emoţionează faptele
rodnic cu strădaniile de creştere calitativă a producţiei. oonomisit întreaga cantitate intensiv al furnalelor, insu- din amintire ne sînt numai valoare nu au descoperit pionierii elevi din de muncă ale generaţiei actuale de elevi şi
Ponderea oţelurilor carbon de calitate, în totalul produc­ de fontă peste plan se ma­ flarea gazului metan preîn- bucuriile succeselor obţinute, judeţul nostru în acest an! Sînt foarte mul­ utecişti şi ne dă o şi mai mare încredere
ţiei, a sporit în acest an la aproape 50 la sută, datorită terializează cu succes. Noi călzit, îmbogăţirea cu oxi­ ale împlinirii angajamentelor
asimilării a 19 noi mărci de oţeluri pe bază de concepţie ne-am depăşit angajamentul gen a aerului insuflat şi al­ te. In călătoriile lor pe apă. în munţi, pe în forţele noastre. Avem garanţia şi siguran­
proprie, precum şi depăşirii producţiei planificate de oţe­ luat în cinstea lui 23 Au­ te procedee au deteriminat luate faţă de patrie, faţă de cîmpii au descoperit un lucru deosebit de ţa deplină că viitorul României socialiste
luri aliate cu aproape 6 500 tone. gust, producînd peste plan să se reducă substanţial partid, ale respectării cuvîntu- preţuit pe pămîntul acestei ţări: MUNCA. va fi în mîini sigure.
In acelaşi timp, în oţelării a sporit preocuparea pentru 8 800 tone de fontă, în cea consumul specific de cocs, lui dat! Comunistul Pela- Nu i-am obosit în nici o acţiune pe care N. PANAITESCU
reducerea consumurilor specifice, obţinindu-se economii mai mare parte cu cocs eco­ să se realizeze de la înce­ ghie Ciolpan, diriginte de
efective de aproape 2 000 tone metal în şarje, peste 600 nomisit. Doresc să evidenţi­ putul anului şi pînă la 23
tone utilaj de turnare şi importante cantităţi de materiale ez în mod deosebit pe Ale­ August economii efective de
refractare, combustibil şi energie, adueîndu-se prin aceas­ xandru Hăşdăţeanu, Grigo- 5 500 tone cocs la Hunedoa­
ta un aport însemnat la reducerea cheltuielilor materiale re Cercelaru, Ion Bîldea, ra şi 1 300 tone cocs la Că­ U A
de producţie, pe ansamblul combinatului siderurgic, cu Cornel Coşobea, Aurel Va- lan.
19,6 milioane lei. silescu, Alexandru Farcaş, De remarcat că iniţiativa 1101«. MU HASTIA ISI
Liviu Jucoş şi alţi furnalişti furnaliştilor hunedoreni de
Prezentîndu-se la măreaţa noastră sărbătoare naţiona­
lă cu acest remarcabil bilanţ de realizări, oţelării hune­ din cadrul secţiei a Il-a, ca­ a realiza „Toată fonta peste
plan cu cocs economisit" are
doreni sînt animaţi de hotărirea de a intensifica întrece­ re depun eforturi deosebite
rea pentru creşterea şi perfecţionarea calitativă a produc­ pentru funcţionarea furnale­ o deosebită influenţă asu­
ţiei de metal in lumina sarcinilor trasate de Conferinţa lor la parametri superiori. pra creşterii eficienţei pro­ FACE Dl» RIGOAREA ORGANIZĂIilI II* H unduita
Alături
de
hunedoreni,
Naţională a partidului, contribuind prin aceasta la înde­ furnaliştii de la Călan se ducţiei, fapt oglindit de re­
ducerea
cheltuielilor
de
plinirea înainte de termen şi în condiţii de înaltă eficien­ încadrează rodnic în cerin­ producţie la furnale cu a-
ţă a prevederilor cincinalului.
ţele iniţiativei — ne-a co­ proape 20 milioane lei. Martori şi făuritori ai con­ spre oamenii laboratorului printre acei oameni a căror
AL. VALERIU municat tovarăşul Nicolae cretului de azi — pe care-1 nostru — ni se confesează muncă e deschisă mereu în­ preocupăm, să studiem, pen­
Pilly, şeful secţiei. Produc- C. DORIN zidim cu agerimea minţii şi inginerul D. Burdeţi. Munci­ noirilor, care-şi fac din per­ tru a ne perfecţiona munca I
O întrebare adresată co­
greutatea faptei, cu dorinţa torul specialist Gheorghe fecţionare norma de condui­ muniştilor în adunarea de
de cunoaştere şi perfecţiune Mîndruţă — exemplu de dă­ tă. Am fi dorit să ne spună partid, un îndemn la spori­
— aparţinem totodată şi ruire pentru problemele cît de greu şi cît de încărcat rea calificării profesionale şi
timpului de mîine pe care-1 centralei — în acest an îşi de satisfacţii i-a fost dru­ morale a acelora care, co­
visăm cu ochii deschişi, continuă liceul. Acum putea mul muncitorului Dumitru borînd zilnic în adîncuri,
străduindu-ne, de pe acum, fi absolvent, dar cînd era Burdeţi de la Paroşeni, al pot şi trebuie să urce în
să-i dăm riguroase contururi, în clasa a Xl-a a întrerupt liceanului seralist Dumitru cunoaştere.
îmbrăţişăm calificarea teh­ liceul. Aflînd despre existen­ Burdeţi de la Lupeni, al stu­ Vasile Oancea, lăcătuşul
nică, o ridicăm la imperati­ ta unei şcoli de maiştri, a dentului seralist Dumitru şef de echipă de la secţia
vul timpului, dar ne. gîndlm mers acolo. Vedeţi ce în­ Burdeţi de la Petroşani, sau cocserie a U.V. Călan, a
cu luciditate şi la calificarea seamnă dragostea de mese­ al inginerului, adjunct al şe­ venit de curînd în uzină, dar
morală. Tot o cerinţă a rie, dorinţa de perfecţiona­ fului de laborator, care, faptele i-au ridicat repede
timpului I Vrem să transfor­ re ? Acum îşi reia cursurile scrutînd viitorul muncii în numele la rang de cinste. O
măm munca din efort fizic liceale. Ar fi putut renunţa, centrală, îşi „culege" tema modificare la un agregat, o
în efort de conştiinţă, să doar are o şcoală medie. pentru lucrarea de doctorat. îmbunătăţire în funcţionarea
ştergem barierele dintre N-o poate face. E prea în­ Dar nu, omul cu valoroase altuia, o inovaţie îi răpesc
muncitor şi intelectual. Şi setat de cunoaştere. state ale dimensiunii morale mereu orele de odihnă.
vom reuşi! Deschisă înnoiri­ II ascultăm pe inginerul a muncii ne vorbea despre — îmi răpesc, e drept,
lor, munca noastră îşi face Dumitru Burdeţi vorbindu-no oamenii Iul. multe după-amiezi şi nopţi,
din rigoarea organizării nor­ despre „oamenii lui“, despre — Trebuie să gîndim mai dar fiecare reuşită e un cîş-
ma de conduită. Ion Toderică şi Doru Ştefâ- mult şi mai bine, să gîndim tig sufletesc, hrană pentru
Conduita profesională va nescu, despre Roman Rom­ cu propriile noastre forţe, munca mea viitoare, uşura­
merge mînă-n mînâ cu ati­ cea, Nicolae Fica, Viorel fiecare la locul nostru de rea efortului fizic pentru oa­
tudinea morală. Aşa ne stră­ Morar, Ion Domşa, Tiberiu muncă — spunea maistrul menii colectivului nostru.
duim să fie I Aşa trebuie să Fischer, acel mănunchi su­ electromecanic Dionisie Crîs- Că doar orice perfecţionări'
fie 1 Cîţi n-o dovedesc de pe dat de la laboratorul nic, din sectorul III al minei — precizează Vasile Oancea
acum I Inginerul Dumitru A.M.T.C. care „în momentul Aninoâsa. Nu numai şeful — în folosul nostru se în­
Burdeţi, de la Termocentra­ cînd porneşte spre casă e de brigadă trebuie să gîn- toarce.
la Mintia, cînd ne vorbea sigur că aparatele la care a dească, ci şi fiecare membru Dimensiunea morală a
despre oamenii laboratorului lucrat vor funcţiona corect“, al ei. Şi nu oricum, ci în muncii o întîlneşti acolo
aparate de măsură, control şi şi am fi dorit mult să ne spiritul marilor directive, cu unde sînt făurarii ei — oa­
automatizări, mărturisea că spună măcar cîteva vorbe iniţiativă şi răspundere. Do- . menii — şi se împleteşte
aproape toţi sînt absolvenţi despre adjunctul şefului de cumentele Conferinţei Naţio­ strîns cu dinamismul socie­
de liceu sau de şcoli tehni­ laborator. Despre inginerul nale ne arată ce trebuie să tăţii. Deschisă înnoirilor,
ce de maiştri, deşi lucrează D. Burdeţi. Dar n-a fost facem pentru ca munca să munca îşi tace tot mai mult
pe post de muncitori. chip. Şi doar secretarul co­ ne fie mai spornică, dar ne din rigoarea organizării nor­
de măsură st control de la C.T.E. Mintia, electricianul Victor Col- — Să vă relatez un sin­ mitetului de partid pe între­ arată şi cum să facem. Şi ma de conduită.
In laboratorul de verificat şi încercat aparate electrice
larini depune mulţii pri. pere şi c< mpetenţă profesională ca materializare ' directă a abnegaţiei cu care transpune in faptă angaja- gur fapt, deşi aş putea să prindere, tovarăşul Gh. Du- dacă avem asemenea unelte
m entu 1 asumat in cinstea zilei de 23 August. vă dau multe exemple de­ mitrache, ni-1 recomandase de a munci, de ce să nu ne LUCIA LICIU