Page 83 - Drumul_socialismului_1972_08

32 BSSeESaWK ama—
DRUMUL SOCIALISMULU! © Nr. 5 482 © VINERI 25 AUGUST 1972 3

La P e t r o ş a n a

m mm şi mmm jom mf

UBimOR Mim

Valea Jiului e întotdeauna, forme atrăgătoare spre a ne în primele 22 de zile ale lu­ mat sarcina realizării dispo­
la marile sărbători, o auten­ îmbunătăţi munca de organi­ nii august. zitivelor de legat cablul de
tică scenă a demonstraţiilor zaţie. Am simtit şi acolo cît — Noi ne-am angajat să coliviile de extracţie. Sînt
muncitoreşti, viguroase, băr­ de multă încredere are parti­ cinstim sărbătoarea eliberării aici, în coloane, constructorii
băteşti. Şi cu fiecare sărbă­ dul în noi şi cît de datori îi cu 1 000 de tone date în plus, care şi-au pus semnătura pe
toare manifestările cîştigă în sîntorn. Ce-mi doresc de la dar faptele au dovedit că se pon­ „orga" ce va fi prezentată, lu­
plinătate, în robusteţe. Le-o noul an şcolar ? Să-mi aducă te mai mult — mărturiseşte na viitoare, la Expoziţia in­
conferă oamenii acestei văi note şi mai bune!". Şi fetiţa inginerul Marin Rădut, şeful ternaţională de la Bucureşti.
de cărbune, crescuţi la şcoa­ aceasta care vrea note „şi mai sectorului. In abataje, randa­ De ce orgă ? Pentru că cele
la greutăţilor, a încordării e- bune" a încheiat clasa a IV-a mentul a crescut cu 0,270 to- 12 tipodimensiuni ale stîlpi-
roice, cei care au simtit cu cu media 9,99! ne/post, iar pe sector cu 0,344 lor S.V.J. care vor fi aşezaţi
fiecare an cum munca aspră „Cită încredere are partidul tone/post. Cum ? Noi de la in­ în ordinea mărimii lor — în
şi dură din adîncuri se şle- în noi şi cît de datori îi sîn- troducerea programului de lu­ formă de orgă — au o ase­
fuieşte la flacăra înnoirilor, a tem, vorbele copilei ne ur­ cru de 6 ore ne-am îmbunătă­ menea execuţie tehnică îneît
mecanizării, a perfecţionări­ măresc în timp ce asfaltul ca­ ţit continuu organizarea mun­ li se poate face această com­
lor. Sînt viguroase şi bărbă­ pătă rezonanta paşilor bărbă­ cii în special la procesul de paraţie. Demonstrează oamenii
teşti demonstraţiile în Valea teşti, hotărîţi ai acelor mineri deservire a locurilor de mun­ uzinei de utilaj minier a că­
Jiului cu toată gingăşia flori­ re ştiu să mînuinscă şi pika- că, fapt ce a făcut ca, în ge­ rei carte de vizită e cunos­
lor ce le animă, a zîmbetelor merul în străfund de pămînt, neral, brigăzile să nu sufere cută pe trei continente, reali­
calde, cu toate jocurile ce se dar şi arma pentru a-şi apăra de materiale, de vagonete zatorii ' stîlpilor hidraulici
încing în fata tribunei. încăr­ vatra strămoşească. Trec oa­ goale şi de asistenţă tehnică. S.V.J. 80, ai grinzilor articu­
cată de robusteţea faptei şi-a menii gărzilor patriotice, iar Frontaliştii conduşi de Eugen late G.S.M. 60 (autori Alexan­
încrederii în izbînzile de mîi- forţa şi tăria lor morală îna­ Voicu sau minerii din abata­ dru Tolvay, Wilhelm Desa),
ne a fost şi demonstraţia la ripează în noi dragostea de jele cameră conduse de Zam­ ai transportoarelor blindate u-
care oamenii Văii Jiului adu­ ţară. In albastre uniforme trec fir Năstase, Constantin Alexe şoare, cu un singur lanţ, ai
ceau slavă celei de-a 28-a a- tinerii membri ai formaţiuni­ au raportat cele mai mari rea­ stîlpilor hidraulici de duralu-
niversări a eliberării Români­ lor de pregătire pentru apă­ lizări din sector. miniu.
ei de sub jugul fascist. Gîn- rarea patriei. Şi-o voce din Demonstrează minerii de la
durile lor, înaripate de vi­ mulţime străbate deodată za­ Lonea, avînd în primele rîn- Uralele se înteţesc cînd prin
branta chemare adresată po­ rea : „Mi-a zis partidul : In duri pe cei care au preluat faţa tribunei trec ceferiştii şi
Ou cit» mlndrie purtau minerii Vulcanului panoul pe care erau sintetizate In cifre roadele slritdanitlor lor i porului de la tribuna marelui luptă aprigă fii neînfricat! constructorii ceferişti, cei ca­
Foto: I. LICIU iniţiativa lui Petre Constan­ re prin munca lor fac să ră­
sfat al comuniştilor — Con­ Acesta-i drumul cel adevă­ tin „Două cicluri în plus pe
ferinţa Naţională — aveau în­ rat 1". lună în abatajele frontale", sune din nou defileul Jiului.
cărcătura certitudinilor de Sint neînfricaţii tineri, cres­ trec minerii Vulcanului renăs­ Sînt oamenii angajaţi în mun­
mîine, a bucuriilor prezente cuţi la şcoala ndîncurilor de cut, frontaliştii din brigăzile ca de electrificare a căii fe­
şi viitoare. Cînd sutele de cărbune. împrumută ceva din lui Vespasian Cătană şi Gh. rate de la Filiaşi la Deva. Sînt
porumbei — simbol al păcii şi duritatea rocii milenare dar şi Ciobanii, oameni din echipe­ membrii echipelor lui Petru
purităţii — şi-au luat zborul din nobleţea bogăţiei ei. Ne-o le lui Victor Rapolteanu şi Stan şi Gheorghe Gherghes-
deasupra mării de oameni, un confirmă oamenii Uricaniului — Nicolae Duma, cei care şi-au cu, de la lotul Lainici, condus
sigur gînd a străbătut sufla­ mina fără trecut, mina ce-şi pus semnătura pe ghidajele de inginerul Marcel Rădules-
rea : PACE. De 28 de ani scrie biografia doar la pre­ metalice pentru noul puţ cu cu, sînt muncitorii din lotul
rostim acest cuvînt, şi de zent. Oamenii adîncurilor—ei skip ce a primit calificativul lui Constantin Lută, ceferişti
fiecare dată trăim certitudi­ nu avut cinstea să deschidă, foarte bine j trec minerii Pa- constructori care prin hărnicia
nea împlinirilor pe care ni le la această sărbătoare, coloa­ roşeniului, ai Bărbăteniului lor au depăşit planul valoric
aduce. Minerii Văii Jiului na minerilor. Pentru că ei al investiţiilor cu 4 milioane
simt plenar frumuseţea anilor sînt în frunte. Ortacii lui Con­ în care mecanizarea e impe­ lei.
păcii, timpului socialist. Nici- stantin Grădinaru, autorul ini­ rativul muncii. Şi iată coloa­ Din marea coloană a de­
cînd aşezările lor, căminele ţiativei „100 metri liniari a- na Lupeniului — a oraşului e- monstranţilor Văii Jiului, oa­
lor, viaţa lor n-au cunoscut vansare în medie, lunar, pe rou, cu oameni eroi ieri, cu menii de la preparaţiile din
plinătatea de azi, bucuria de brigadă şi exploatare la lu­ oameni eroi azi. In primul rînd Petrila, Coroieşti şi Lupeni
azi, frumuseţea de azi! De a- crările de deschideri şi pre­ al coloanei e Petre Constan­ s-au detaşat prin frumuseţea
ceea, acum, la sărbătoarea de gătiri", păşesc alături de şe­ tin. Flori de la tribună, flori faptelor lor. Preparatorii petri-
23 August, a urcuşului, a iz- ful exploatării, inginerul Ni­ din mulţimea ce urmăreşte co­ leni au raportat un plus de
bînzilor demonstrează cu a- colae Nicorici, mîndri de cin­ loana îi umplu braţele. „E 610 000 lei la valoarea pro­
tît optimism. stea de a fi în frunte. Ei au Eroul nostru !“ „E Petre Con­ ducţiei marfă, iar economiile
Cînd, în ritmul fanfarei mi­ extras în acest an 2 700 to­ stantin !“ sc aude în mulţime. la preţul de cost prin redu­
Trec detaşamentele de Unorl care se pregătesc pentru apărarea nereşti stegarii păşeau ma­ ne de cărbune peste sarcinile Clipa e înaltă, emoţionantă.
Intre zecile de care alegorlco do Ia demonstraţia oamenilor patriei ! In pas cadenţat, cu palmele încleştate pe automate, cu iestuos în fruntea coloanei, Pe Petre Constantin l-am vă­ cerea cheltuielilor se cifrea­
muncii dc la Deva, cel al cooperaţiei a adus un ctlmpel din crea­ privirea dîrză scruttnd viitorul — aceşti tineri sint un scut de nă­ de plan, au realizat în plus zut, în urmă cu o lună, vor­ ză la peste 217 000 lei. Bene­
tivitatea şl munca oamenilor de pe aceste meleaguri. dejde al patriei. deschizînd cu faldurile roşii şi 800 metri liniari de pregă­ ficiile realizate peste plan se
tricolore desfăşurate în vînt tiri, fiind create în acelaşi bind la înalta tribună a Con­ numără în valori de aproape
demonstraţia oamenilor din timp toate condiţiile pentru ferinţei Naţionale. Vorbea de­
Valea Jiului — în coltul din înfăptuirea integrală a sarci­ spre munca de azi a mineri­ o jumătate de milion lei, iar
dreapta al tribunei doi oa­ nilor de plan pe perioada ur­ lor Văii Jiului, despre ce tre­ succesele oamenilor de la
meni, la venerabila vîrstă a mătoare. Sînt roade pe care buie făcut, cum trebuie făcut sectorul brichetaj sînt rapor­
tate la 7 100 tone brichete
senectuţii, şi-au scos pălării­ şi-au pus semnătura vrednicii pentru ca efortul fizic să se peste planul perioadei trecute
le. mineri din brigăzile lui Pavel transfere în efort de gindire
— Aceasta-i cinstea pe ca­ Madaraş, Jenică Năstase, Tra­ spre uşurarea muncii. Şi ia- din acest an.
re o dăm steagului partidu­ ian Pop, Romulus Boia, Du­ tâ-1 acum, în coloană, alături Cînd eşarfele tricolore au
lui şi-al tării — răspunde, mitru Vişan, Evian Pop. de ortaci, deşi se află în con­ prins să fluture deasupra ca­
privirii noastre întrebătoare, Mîndria de a fi în frunte o cediu. petelor, cei ce priveau ştiau
octogenarul Andrei Vass. au şi minerii sectorului de — Am venit, cum puteam că acum trec muncitoarele
„Aceasta-i cinstea!" Firesc, investiţii de la Exploatarea să nu vin, cînd ortacii au fă­ Fabricii de fire şi fibre sinte­
dar înălţător gest de cinsti­ minieră Petrila. Ei ocupă pri­ cut să nu mi se simtă lipsa tice de la „Vîscoza". întot­
re ! Iar cei ce l-au făcut în mul loc între sectoarele de din brigadă, dînd cele două deauna „florile" lor sînt mici
această dimineaţă, în acel colt profil din Valea Jiului. Ingi­ cicluri nu într-o lună, ci în eşarfe tricolore, lucrate anu­
de. tribună, aveau pieptul în­ nerul Carol Schreter, cel ca­ 20 de zile, în cinstea sărbăto­ me de ele, pentru sărbătoareai
cărcat de ordine şi medalii. re în cei 11 ani de cînd con­ rii. Aşa am făcut şi în luna aniversării. Au venit Anal
„Eu am cunoscut Partidul Co­ duce sectorul n-a ştiut ce în­ Conferinţei Naţionale, cînd am Bonta, Maria Minciu, Ana'
munist Român în anul 1921, seamnă rămînerea în urmă, realizat 3 cicluri. Acum ini­ Cretu, Paraschiva Paicu, zeci
de atunci port 'Carnetul Ro­ raporta în această dimineaţă ţiativa noastră au preluat-o de muncitoare, să spună că
şu, am suferit şi am luptat că de la începutul anului pla­ şi frontaliştii conduşi de Va­ hărnicia lor s-a concretizat în
pentru cuvîntul lui, cum să nul valoric a fost depăşit cu sile Caila, Ioan Onuţ, Ioan 9,6 tone fire vîscoză, în 2,5
nu-1 cinstesc ?! — spune oc­ 1 400 000 lei, că planul fizic, Solomon şi dau rezultate bu­ tone sfoară vîscoză peste plan,
togenarul, iar alături, Iosif atît în metri liniari cît şi în ne. Am venit, nu puteam să să spună că au adus între­
Kedveş, care de 45 de ani metri cubi, a fost cu succes nu vin — repetă Eroul Mun­ prinderii In acest an benefi­
face parte din rîndurile parti­ realizat. „Minerii noştri — ne cii Socialiste Petre Constan­ cii în valoare de peste 546 000
dului, adaugă: „Cum să nu-1 spunea inginerul — au prelu­ tin. Oamenii din brigada noas­ lei în condiţiile reducerii chel­
cinstim cînd el ne-a fost şi ne at iniţiativa lansată de briga­ tră s-au străduit, au cucerit tuielilor de producţie cu 3 lei,
este nădejdea!" da lui Grădinaru de la Uri- şi în trimestrul I şi în tri­ din care 2,90 lei prin redu­
Nădejde. Adevăr. împlinire. cani şi am reuşit cu două bri­ mestrul II întrecerea pe bazin cerea cheltuielilor materiale.
„Mulţumim din inimă par­ găzi — cele conduse de Pe­ dintre brigăzile de la abata­ A fost bărbătească şi vigu­
tidului pentru copilăria noas­ tru Tătar şi Arpad Kadar — jele frontale. Se cădea să fim roasă demonstraţia oamenilor
tră fericită“, mărturisesc în să şi depăşim prevederile împreună şi aici, ca şi la muncii de la Petroşani. Au
cîntecul ce umple strada re­ iniţiativei. Numai Arpad Ka­ muncă. împlinii-o constructorii —
prezentanţii celor 25 000 de dar a realizat cu un singur Aşa ştiu oamenii căliţi la cei care au dat chip nevisat
şcolari ai Văii Jiului. Au ve­ front 1 300 metri cubi. E un flacăra lămpii de miner, în aşezărilor miniere, deschizăto­
nit, în plină vacanţă mare, record în Valea Jiului. L-am adîncuri de cărbune să preţu- rii drumurilor forestiere, au
s-aducă gînd de slavă părin­ obţinut datorită introducerii a iască cinstirea ce li se dă împlinit-o miile de lucrători
telui ce le-a deschis copilă­ două maşini de încărcat la muncii. din comerţul socialist, din
ria. Sînt solii pionierilor ca­ frontul de lucru care a făcut Sînt aici, în coloana mine­ serviciile de prestaţii, oameni
re s-au adresat colegilor din să realizăm o încărcare me­ rilor de la Aninoasa şi auto­ care veghează la sănătatea
întregul judeţ cu vibranta canizată în proporţie de 95 publică, sute de artişti ama­
chemare: „In fiecare zi din la sută, datorită dotării cores­ rii iniţiativei „Patru cîmpuri tori ce au încins hore şi în-
viata de pionier, o faptă dem­ punzătoare ou scule şi mate­ de cărbune pe zi şi aripă la vîrtite în fata tribunei, mani-
nă de un viitor comunist", riale necesare, omogenizării abatajele cameră", cei care în festîndu-şi bucuria de afirma­
sînt mesagerii purtătorilor grupei, asigurînd pe fiecare numai opt zile din luna au­ re plenară a talentului, oame­
cravatelor roşii, care la con­ schimb formaţiuni de lucru de gust şi-au depăşit sarcinile nii teatrului de stat care tin
cursul internaţional „Bucuria aceeaşi putere fizică şi nivel planificate cu 3 tone pe post. vie făclia artei în Valea Jiu­
Europei" au urcat în fruntea de calificare profesională. In Oamenii lui Petre Roman, ai lui de aproape un sfert de
piramidei succeselor, şi cei acest an am reuşit să punem lui Vasile Mereută, ai lui Au­ veac. Au împlinit demonstra­
care la întrecerea pe ţară a în funcţiune înainte de ter­ rel Cristea. Şeful de brigadă ţia coloana de sportivi —
formaţiilor artistice şcolare au men toate lucrările fixate, a- Iosif Solcan de la sectorul IV
ocupat primul loc cu montajul sigurînd exploatării ndile ca­ al minei poartă pe braţe gra­ unde echipa Jiul, cea care a
muzical-coregrafic ..Cîntă Valea pacităţi de producţie de care ficul cu roadele muncii orta­ debutat cu succes în actualul
Jiului". Pioniera Paulina Băr- are nevoie. In cinstea sărbă­ cilor de la mină. Partea bri­ campionat de fotbal, ca şl pur­
can, promotoarea iniţiativei torii de azi am reuşit să pu­ găzii lui — 200 tone de căr­ tătorii flăcării olimpice au
ce i-a îndemnat pe pionieri nem în funcţiune complexul bune extrase peste sarcinile fost primiţi cu îndelungi o-
să facă în fiecare zi o faptă de la putui 2 est, care va de plan. Sînt aici şi minerii vaţii —, vigoarea, tinereţea,
demnă de un viitor comunist, permite ameliorarea transpor­ Dîljei şi cei de la Livezeni robusteţea lor.
Cei ce cu agregate moderne înnobilează cărbunele — prepara e aici, în coloană. „Abia m-am tului producţiei şi a materia­ ale căror nume s-au înscris A fost optimistă demonstra­
lorii de la Coroleştl — Îşi prezintă frumuseţea succeselor. întors dintr-o tabără interna­ lelor din partea estică a mi­ în dreptul recordurilor pe ta­ ţia de la Petroşani, pentru că
ţională din Bulgaria. Mi-e în­ nei. ră la vitezele de avansare în oamenii Văii Jiului şi-au ma­
că plină inima de frumuse­ Oamenii sectorului IV de la subteran. nifestat bucuria muncii şi a
ţea acelor zile. Cîte bucurii aceeaşi exploatare, cei care Un car alegoric deschide vieţii noi. Nicicînd aşezările
Sub semnul marilor iz- laminatorii au marcat în ni se dau nouă, copiilor", re­ au chemat la întrecere toate coloana constructorilor de uti­ lor, căminele lor, viaţa lor
binzi muncitoreşti dobindite Pe platformele de foc ale Hunedoarei cinstea zilei de 23 August cunoaşte Paulina, iar Danie­ colectivele sectoarelor minie­ laje miniere — oamenii de la n-au cunoscut plinătatea de azi.
în înfăptuirea programului W U producerea peste prevederi la Iordache, din clasa a V-a, re de la Petrila, au bucuria Uzina de utilaj minier Petro­ De aceea, acum, la sărbătoa­
partidului de edificare so­ a mai mult de 4 000 tone adaugă: „Eu am avut cinstea de a-şi fi respectat cu bărbă­ şani. Sînt aici membrii echi­ rea de 23 August — sărbă­
cialistă multilaterală a pa­ laminate şi 1,3 milioane lei de a participa la lucrările tească maturitate cuvîntul dat. pei comunistului Teofil Chiş, toarea păcii, a urcuşului, îşi
triei, animaţi de ferma ho- PULSEAIA FABA MENIRE economii la preţul de cost. primului Forum Naţional al Ei sînt autorii a peste 3 000 sub conducerea căruia s-au manifestă deschis bucuria
lărire de a transpune Este rodul muncii pline de Pionierilor de la Breaza, un­ de tone extrase peste plan produs primele colivii bascu­ timpului trăit şi încrederea
in viaţă sarcinile istoricei responsabilitate a lui Şte­ de am dezbătut — da, am de la începutul anului, suc­ lante pentru transportul lem­ deplină în izbînzile de mîine.
Conferinţe Naţionale a par­ fan Constantin, Ioan Ma- dezbătut — problemele noas­ ces la care au adăugat încă nului în mină, veteranul uzi­
tidului, siderurgiştii hune- CLOCITUL Will AVINIAIL nole, Ioan Cătinaş, Gheor­ tre pioniereşti şi-am căutat 1 374 de tone scoase la ziuă nei, Ioan Gabor, care şi-a asu­ LUCIA LICIU
doreni au sărbătorit mărea­ ghe Paciu, Dumitru Han-
ţa zi a eliberării patriei, gan, Victor Pop şi a celor­
continuind cu forţe sporite într-o directă şi bărbăteas­ rotunjindu-se la aproape lalţi laminatori din secţie.
bătălia pentru îndeplinirea că întrecere cu colegii lor 300 de tone cantitatea de — Strădaniile siderurgiş-
cincinalului înainte de ter­ de la secţia a Il-a furnale, oţel produsă peste propriul tilor noştri se înscriu pe li­ Arfişfii amatori —
men. unde furnaliştii Lucian Io- angajament prin munca ne­ nia eforturilor şi preocupă­
Timpul nefavorabil, care a nescu, Ioan Bildea, Emilian obosită a oţelarilor Ştefan rilor intense ce le avem
împiedicat desfăşurarea de­ Stanciu, Simion Jurcă, Mi- Popa, Laureaţi Florea, Ioan pentru îndeplinirea exem­
monstraţiei oamenilor mun­ hai Aciobăniţei, Remus Bolea, Silviu Negru, Viorel plară a planului şi angaja­
cii din municipiul Hune­ Hriscu au raportat in zorii Baba, Nicolae Mureşan şi a mentelor asumate — a ca­ autorii desfăşurărilor de frumusefe
doara, nu a ştirbit cu ni­ zilei de 23 August depăşi­ altor bravi oţelari. racterizat tovarăşul Remus
mic din frumuseţea şi sem­ rea cu 500 de tone de fontă La fel ca in secţiile amin­ Păţan, director în C.S.H.,
nificaţia remarcabilelor suc­ a angajamentului asumat în tite, zorii lui 23 August au activitatea desfăşurată in Cine este „artistul amator ?" premiul special al juriului. Fil­ de muzică populară a Casei ani în urmă cînd „artist ama­
cese pe care zecile de mii cinstea măreţei sărbători. prins şi pe laminatori cu combinat în ziua marii săr­ Răspunsul e simplu : acel ce­ mul premiat a fost realizat du­ de cultură din Haţeg, Eleo- tor" nu figura în dicţionare I...
de hunedoreni le-au pregă­ Pe platforma noului furnal un bilanţ rodnic, semnifi­ bători. Toate secţiile au tăţean, tînăr sau vîrstnic, care pă un scenariu- de Gheorghe nora Armean, a obţinut un me­ Transcriind aceste secvenţe,
tit în cinstea măreţului Au­ nr. 9, alte echipe au vegheat cativ, care a fost întregit funcţionat normal, intensiv, după orele de muncă în fa­ Negraru, montajul Eduard Si- rituos loc trei. La acest con­ acum, in zilele marii sărbători
gust 23. Aceste succese pri­ la flacăra aprinsă in cin­ pe tot parcursul zilei. Lami­ îndeplinind integral şi depă­ brică, pe ogoare sau institu­ monios şi regia lui Iosif Thell- curs - după cum ne relatea­ a eliberării patriei noastre, nu
mesc valori şi rezonanţe noi stea lui 23 August, asigurînd natorii Ludovic Andrica, şind planul zilnic. S-au dat ţie se urcă pe scenă, ia loc mann. Se află totodată în ză instructorul Alex. Chiriţă, am avut intenţia de a demon­
pe platformele de foc ale ca procesul de uscare şi Nicolae Dănilă, Teodor suplimentar 66 tone cocs, în faţa şevaletului, cîntă, dan­ stra că oriunde se prezintă ar­
combinatului siderurgic, prin încălzire să se desfăşoare Vaidaţegan, Pavel Ileş, Cor­ 38 tone aglomerat, 130 tone sează, sculptează ş.a. şi face tiştii amatori hunedoreni plouă
munca clocotitoare, avînta- conform prescripţiilor teh­ nel Gavriloiu, Septimiu No- de fontă, 100 tone de oţel, toate astea din pasiune şi cu premii, ci faptul că acel
tă, pe care furnaliştii, oţe- nologice. ja, Ioan Şerban, Alexandru 510 tone de laminate. dragoste pentru frumos. In î n s e m n ă r i film scurt, sau acea apariţie
larii, laminatorii o desfă­ Oţelarii de la O.S.M. 2 Lecsei, Ştefan Suciu, care Sint cifre care atestă ho- urmă cu douăzeci şi opt de fugară pe scenă, sau „avem
şoară fără contenire. şi-au depăşit sarcinile zilni­ au deservit liniile de lami­ tărîrea colectivului combi­ ani, „artist amator" nu figura
Pe platforma furnalelor ce planificate cu peste 1,4 nare de la bluming-semi- natului hunedorean de a faza de pregătire pentru în­ au luat parte cîte trei repre- stagiune permanentă Ia..." as­
din secţia I, schimburile la sută. Ioan Cloşcă, Teo­ fabricate, cei care împreu­ continua la nivel superior în dicţionare şi nu era folosit ceperea turnării un film de­ zentanţi din 11 judeţe... cunde ore, zile, luni, chiar ani
conduse de Ioan Artean, dor Ficiu, Mircea Scripca- nă cu colegii lor au produs întrecerea pentru îndeplini­ nici în vorbirea curentă... spre muncitorii constructori ca­ I ntr-o discuţie avută cu de muncă, perseverenţă, re­
Francisc Schweighoffer, ing. ru, Ioan Baştea, Ioan Bi- peste plan de la începutul rea sarcinilor trasate de ştire aflată de curînd : re lucrează la electrificarea cunoscutul instructor şi nunţări.
Marin Enache şi-au depăşit ghiu, Ariton Bucur, Ioan anului mai mult de 13 000 Conferinţa Naţională a O filmul cu subiect turis­ liniei ferate Tg. Jiu-Petroşani, animator cultural, Gh. i rareori, noi, martorii
sarcinile zilei cu peste Băncescu au fost doar cîţi- tone blumuri şi ţagle au partidului, pentru devansa­ tic, „Petroşani-Cabana după un scenariu scris de in­ Negraru din Petroşani, acesta acestor desfăşurări de
G,3 la sută. Furnaliştii Ni- va dintre sutele de oţelari înscris şi în această zi noi rea realizării exemplare a Florii-Cabana Auşel", realizat ginerul Ioan Filip... ne spunea printre altele — şi sr frumuseţe, ivite întru
cu Babarţi, Traian Balea, care au cinstit prin muncă fapte pe măsura înaltei lor prevederilor cincinalului. de cineclubul Casei de cultu­ ...O altă ştire, de data asta ca pe un fapt obişnuit - că desfătare de privire şi auz, ne
Gheorghe Pinzaru, Ilie Ghe- măreţul eveniment. La fel conştiinciozităţi profesiona­ ră a sindicatelor din Petroşani, din Haţeg. In cadrul Festiva­ „avem stagiune permanentă la gindim la ceea ce se află
rase, Vasile Adespi, Petru ca ei, muncitorii oţelăriei le. La „650", prin creşterea ILIE COJOCARI) a obţinut la manifestările din lului cîntecului şi portului Valea Sadului, în judeţul dincolo de aplauze şi premii...
Lipşa, şi mulţi alţii pre­ electrice au elaborat cu 3 indicelui de utilizare a a- cadrul festivalului „Hercules popular gorjenesc, desfăşurat Gorj". Derulaţi pelicula tim­
zenţi la datorie s-au aflat la sută mai mult oţel aliat gregatelor cu 0,27 la sută, MIRCEA FILCEA '72“ (judeţul Caraş-Severin) în localitatea Tismana, solista pului cu douăzeci şi opt de C. DROZD