Page 85 - Drumul_socialismului_1972_08

: r
¿ïïfVt’ ^ ' ' r
Proletari din toate fărlle, unifl-vă!
y
< ^ “ ' » Lucrările primului Congres al Aso­
ciaţiei internaţionale „Ovidianum“

La Constanţa s-au deschis te probleme care vor contri­
vineri dimineaţă lucrările pri­ bui la o mai profundă cu­
mului Congres al Asociaţiei noaştere a creaţiei marelui
internaţionale „Ovidianum", for poet, la promovarea umanis­
ştiinţific constituit cu doi ani mului latin.
în urmă, cu prilejul Congresu­ In zilele Congresului sînt
lui mondial al latiniştilor. programate, de asemenea, mai
Manifestarea, ce se desfă­ multe manifestări culturale
şoară pe locul unde şi-a pe­ dedicate memoriei lui Ovidiu,
trecut ultima parte a vieţii în printre care: spectacole cu
exil marele poet al latinităţii, drama „Ovidiu" de Vasile A-
Publius Ovidius Naso, reuneş­ lecsandri în traducere latină,
te aproximativ 300 de latinişti, şi cu piesa „Ovidiu" a poetu­
istorici şi literaţi din diferite lui constânţean Grigore Săl-
ţări de pe toate continentele. ceanu, un colocviu arheologic
Timp de o săptămînă, în ca­
de prezentare a vestigiilor
drul a cinci secţii, ei vor dez­ culturii şi civilizaţiei antice
bate peste 100 de comunicări
în Dobrogea contemporană lui
ştiinţifice cu teme privind u-
manismul lui Ovidiu, procede­ Ovidiu, vizite la locurile pe
ele lui artistice, răspîndirea unde a trăit şi creat poetul
operei ovidiene în lume şi al­ latin.

MRM PtiSIOR - 0 ELOCVENTA UATEÜIALIZARE A HOTA
în cinstea celei de-a XXV-a aniversări

a proclamării Republicii
RiBIEQR ADOPTATE UE CONEERINŢft NAŢIOIM A MM

Plenară mobilizare
„înconjurăm cu dragoste Grijă constantă pentru

hunedorene pentru da şi devotament partidul nostru drag“ a ne asigura o viaţă fericită

In ziua cînd întregul nos­ jurăm partidul, pe secretarul Am urmărit şi eu, cu deo­ a pensiilor. Am văzut din ce­
tru popor sărbătorea 28 de său general şi conducătorul sebit interes, lucrările mare­ le citite acolo că partidul
insufleţitoarei citit în ziar Decretul cu privire nostru, tovarăşul Nicolae lui eveniment politic care a nostru manifestă o grijă deo­
ani de la eliberarea ţării, am
sebită, constantă, pentru jus­
Ceauşescu.
avut loc în patria noastră —
la majorarea pensiilor de a- na noiembrie, pensia majo­ Conferinţa Naţională a parti­ ta recompensare a oamenilor
Voi primi, începînd din lu­
muncii care nu mai pot lu­
sigurări sociale de stat, pen­
dului. După apariţia în presă
Cincinalul în patru ani şi jumătate siilor I.O.V.R. şi ajutoarelor rată, ea ridieîndu-se la cel a raportului prezentat de to­ cra, pentru asigurarea unei
varăşul Nicolae Ceauşescu la
sociale. Priveam îndelung nu­
bătrîneţi lipsite de griji a tu­
puţin 715 lei. împreună cu
conferinţă, am citit cu multă
turor cetăţenilor ţârii. Se a-
mele celui care semna decre­
cea a soţului meu va asigu­
tul, numele omului, neostenit
s-a hotârît ca pînă la sfîrşi-
tant. Intre alte probleme ale
luptător pentru binele ţării, ra familiei noastre, bătrîneţi- atenţie acest document impor­ rată clar că în acest spirit
lor noastre, liniştea şi sigu­
pentru binele nostru. Ii spu­ ranţa unei vieţi tihnite. vieţii noastre, analizate în a- tul acestui an să se majoreze
neam bătrînului meu, pensio­ mănunţime, secretarul general şi pensiile de asigurări socia­
nar şi el: ANA OPRIŞA al partidului s-a ocupat şi de le de stat.
— Vezi, Ioane, nu sîntem pensionară - Simeria problema creşterii salariilor şi Recent a apărut în presă
uitaţi. Bătrîneţilor noastre le Decretul cu privire la majo­
poartă mereu de grijă aleşii rarea pensiilor de asigurări
poporului. sociale de stat, pensiilor
— Tu, Anuţă, e drept şi Cele mas frumoase I.O.V.R. şi ajutoarelor socia­
omeneşte să fie aşa. Acesta le — act normativ prin care
e socialismul I sînt materializate hotărîrile
Lucram ca lenjereasă la sentimente de recunoştinţă partidului în acest domeniu.
Şcoala profesională din Sime­ Pe mine mă bucură nespus de
ria, iar în 1970 am fost pen­ mult faptul că, aşa cum re­
sionată pentru limită de vîr- pentru partid zultă din decret, voi benefi­
stă. Nu era cine ştie ce, dar cia de majorarea pensiei.
era o muncă folositoare şi Timp de mai bine de 30 de ani am fost învăţătoare. Am Concret, eu am o pensie pen­
m-âm străduit întotdeauna s-o predat la clasele mici. Opt generaţii de copii a cîte 40 de tru limită de vîrstă de 564
fac cum trebuie. Aşa-i frumos, elevi, am ajutat din clasa întîi pînă în a patra să desci­ lei, stabilită în anul 1960. Deci
aşa-i bine. Toţi cei care mun­ freze tainele scrisului şi ale cititului. Foştii mei elevi, astăzi mă încadrez în situaţia celor
cesc au azi, în anii socialis­ maturi, sînt preţuiţi pentru munca pe care o depun în fa­ cu pensiile stabilite în peri­
mului, siguranţa zilei de mii- brici, pe şantiere sau în cooperativele agricole de producţie. oada 1 august 1959 — 31 de­
ne şi, cu fiecare act, emana­ Din anul 1958 am fost pensionată pentru limită de vîrstă. cembrie 1963. Şi, în acest caz,
ţie a politicii partidului co­ Despărţirea de catedră, de elevi, de muncă o resimt şi a- voi beneficia de o majorare
muniştilor, certitudinea unei cum. Mai ales că sînt singură. Pensia pe care o am do 884 a pensiei cu 15 la sută, adică
vieţi din ce în ce mai bune lei este suficientă pentru mine. Nu m-am gîndit că o să ni la pensia pe care o am se
se împlineşte. Noi, pensiona­ se mărească din nou pensiile. Vestea am aflSt-o in zorii lui va mai adăuga suma de 85
rii, fie chiar şi numai cu mo­ 23 August 1972, zi în care poporul nostru muncitor, copiii, lei, urmînd să primesc în to­
destele noastre puteri, ne bătrînii aveau arborate la porţi ghirlande cu flori, în a- tal o pensie de 649 lei. Insă
Echipa de lăcătuşi condusă de comunistul Ioan Pavel, de la Btrungărla de cilindri a C. S. Hunedoara, execută cu pricepere vom uni strădaniile în munca
lucrările de montare a lagărelor la cilindrii de laminor. mintirea zilei veşnic vie în inimile noastre, în care ţara tot în acest act normativ se
Foto î V. ONOIU pentru înfrumuseţarea locali- şi-a proclamat eliberarea de sub jugul odios al fascismului. arată că pensiile din catego­
tăţiij vom participa la acţiu­ Decretul pe care Consiliul de Stat sub preşedinţia iubitului ria respectivă, după majora­
nile patriotice. E imposibil, nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a dat cu re, nu pot fi mai mici de 715
chiar bătrin fiind, să stai cu privire la majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat, lei. Aceasta înseamnă că pen­
I r braţele încrucişate cînd vezi pensiilor I.O.V.R. şi ajutoarelor sociale confirmă încă o da­ sia mea va fi de 715 lei, re-
prezentînd o creştere cu 151
cum înfloreşte ţara. Vom a-
tă în plus că în România socialistă grija faţă de om este
BRAD. Mobilizat de am- ; jula pe grădinarii ei să se­ preocuparea esenţială a parti dului şi statului. Pensia mea lei faţă de cea pe care o pri­
piui program elaborat de j In zilele marii sărbători, oamenii muncii au realizat mene cit mai multe şi mai se va mări începînd cu data de 1 noiembrie a.c. cu mai mesc in prezent.
Conferinţa Naţională a par- i frumoase flori. Vedeţi, dacă mult de 130 de lei.Voi avea lunar deci o pensie de peste Mă alătur tuturor pensio­
tidului, colectivul de mun- j mă punea cineva, cu altă oca­ 1 000 lei. Atîţia bani nu am primit cit am fost salariată! narilor care se bucură. in
citori al secţiei nr. 31 po- j VALORI NOI PE GRAFICUL ÎHTRECERH zie, să aseamăn ţara cu o Voi păstra în inima mea de fost dascăl cele mai frumoase aceste zile, foarte mult de
duri C.F.R. Timişoara, con- I grădină înfloritoare, nu cred sentimente de respect şi de stimă pentru Partidul Comunist majorarea pensiilor lor, mul­
dus de maistru Nicolae La- j că eram în stare; dar, acum, Român, partid care poartă cu un devotament nemaiîntîlnit ţumind din inimă partidului
dislau şi Ioan Popa, a fi- j CĂLAN. Prezente la datorie în zilele marii Printre alţi ceferişti de la tracţiune şi miş­ bucuria ce m-a cuprins mi-a o grijă aleasă faţă de interesele întregii naţiuni române. nostru drag pentru grija me­
nalizat cu o lună şi jumă- I sărbători a eliberării, colectivele secţiilor care — care au adus prinos prin muncă mă­ adus pe buze taman ce simte reu crescîndă ce ne-o poartă.
tate mai devreme consoli- ! cocsificare şi furnale de la Uzina „Victoria" reţei sărbători — amintim şi pe revizorul de inima. Vorbele n-au destulă IOANA POENARU
Călan şi-au materializat eforturile în asigu­ cale Nicolae Cirneală, cantonierul Ioan Fecs, vigoare să exprime dragostea învăţătoare pensionară Deva ROZALIA BRAZ
| rarea unei funcţionări continue, intensive a picherii Ioan Popovici, Ioan Băcanu din sta­ şi ataşamentul cu care încon­ Haţeg
agregatelor. După cum ne informează ingine­ ţiile Deva şi Subcetate, alte sute de impie­
Cu o lună rul Ion Zăvoianu, de la serviciul producţie gaţi, manevranţi, acari, frînari din triajele şi
al uzinei, munca în cele două secţii a înre­ staţiile C.F.R. ale judeţului.
şi jumătate | gistrat noi valori. La cocsificare, schimburile PETROŞANI. In ziua de 23 August, colecti­
condjise de Anton Cosmescu, Adam Proşan
şi Ion Băducă au îndeplinit toate sarcinile de vul de lucrători al şantierului 71 I.C.C.F. Pe­ învăţăminte preţioase desprinse
înainte plan, colectivul secţiei cumulînd de la înce­ troşani a realizat sarcinile de plan la con­
strucţii montaj pe 8 luni ale anului şi anga­
; putul anului 635 tone de semicocs peste jamentul luat în cinstea măreţei sărbători,
de termen plan. realizând o producţie suplimentară de circa din experienţa privind cultura griului
La furnale, echipele din schimburile con­
duse de Ion Nedelea, Traian Piisorca şi Ion două milioane lei.
Mihuţ au asigurat funcţionarea agregatelor la MINTIA. In cele două zile de mare sărbă­ Cooperativele agricole din fiinţarea unităţilor, ajungind cit mai judicios baza tehnico- dat o producţie medie de 3 000
darea terasamentului liniei I parametri normali, toate descărcările efectu- toare pentru poporul nostru „focul continuu" comuna Lăpugiu de Jos au a- la 2 300-2 600 kg la hectar. materială, pentru a aplica kg boabe la hectar. In vede­
ferate Brad - Dealul Fetii. ; îndu-se conform graficului. Prin munca lor al Termocentralei Mintia a fost asigurat la vut cultivată în acest an cu Comparativ cu recoltele din tehnologiile înaintate reco­ rea extinderii suprafeţei ocu­
Importantul succes a per- j rodnică, furnaliştii sînt hotărîţi să adauge noi blocurile 1-2 de turele conduse de Ene Steli- grîu şi orz o suprafaţă de anii anteriori, nivelul produc­ mandate, care sînt specifice pate cu soiul respectiv s-au
mis ca transportul feroviar J depăşiri pe graficul întrecerii la cele 1 015 an şi Dumitru Puşcaş, iar la blocurile 3-4 de peste 520 hectare. Toate uni­ ţiei medii a crescut de trei- culturii cerealelor păioase. reţinut 3 vagoane sămînţă.
pe această porţiune să se ! tone de fontă date peste plan cu cocs econo­ şeful de tură Alion Gherman. Operatorii de tăţile, cu excepţia C.A.P. Fin- patru ori. Consiliile de conducere, avînd Un rol decisiv asupra re­
facă în condiţii de viteză şi j misit în cinstea zilei de 23 August. cazane Viorel Popa, Francisc Bogay, Lazăr toag unde s-a realizat produc­ Ca urmare a depăşirii pla­ sprijinul şi îndrumarea orga­ coltei l-au avut, de asemenea,
tonaje sporite, asigurînd un i DEVA. In zilele de 23 şi 24 August marea Buit, maistrul Ioan Mureşan, operatorul mori­ ţia planificată, au depăşit sim­ nului, unităţile au avut posi­ nizaţiilor de partid, au urmă­ îngrăşămintele chimice apli­
trafic de transport supli- j cinste de a asigura buna desfăşurare a trans­ lor de cărbune Ioan Mestecăneanu şi alţii au ţitor nivelurile recoltelor sta­ bilitatea ca, fără a afecta fon­ rit ca lucrările din tehnolo­ cate pe aproape întreaga su­
mentar la un nivel de efi- 1 portului pe arterele de oţel ale Regionalei de fost doar cîţiva dintre aceia care au asigurat bilite. Spre exemplu, la coo­ dul de retribuire a muncii, gia culturilor de grîu şi orz, prafaţă odată cu executarea a-
mersul normal al agregatelor.
i cienţă corespunzător. O i căi ferate Deva a revenit celor mai vrednici perativa agricolă din Teiu să-şi onoreze în totalitate o- începînd de la pregătirea te­ răturii sau fazial, efectuarea
i contribuţie deosebită Ia rea- j comunişti ceferişti. Trenul accelerat nr. 241 a La fel ca la blocurile energetice, la staţiile producţia medie de grîu s-a bligaţiile ce le-au revenit în renului şi pînă la recoltat, să la timp a plivitului, scurge­
j lizarea acestor lucrări — i fost adus din Petroşani la Deva de către me­ exterioare de 110-220 kV, la camera de co­ depăşit cu 1 300 kg la hectar, acest an la culturile de cere­ fie executate în perioadele rea apei aflate în exces pa
i menţionează Vasile Groza, i canicul dieselist Iosif Crişan cu ajutorul său, mandă centrală, la unitatea zonală de repara­ iar cea de orz cu 1 100 kg. ale păioase faţă de fondul optime şi la un nivel calitativ
j organizatorul dfe grupă sin- \ Iuliu Gruber, ambii de la depoul Petroşani. ţii etc. munca nu a contenit o clipă. Şefii de La Lăsău s-au obţinut în plus centralizat de produse agroa- superior. culturi, precum şi o amplasa­
î dicală de la acest şantier— i Au avut ca şef de tren pe Aurel Filimon de tură Avram Par şi Aurel Oţoiu, electricianul la hectar cîte 1 200 kg grîu şi limentare al statului, în ace­ In complexul de factori ca­ re după plante bune premer­
| şi-a adus şi colectivul sta- j la staţia C.F.R. Simeria călători. Grigore Vilt, inginerii Sever Opriş, Cornel 1 100 kg orz, iar la Ohaba laşi timp lichidînd o serie de. re au influenţat soarta recol­ gătoare. Demn de amintit este
j ţlei C.F.R. Brad, din care i Acceleratul nr. 346 Timişoara — Suceava a Costina, Alfred Dekarly, maistrul Ludovic sporul de recoltă - reprezintă datorii ’ restante din anii pre­ tei un loc de seamă l-a ocu­ că şi lucrărilor de pregătire a
| s-a remarcat picherul Ioan 1 fost condus pe magistralele regionalei noas­ Szebniţchy şi alţii au raportat despre funcţio­ 850 kg grîu şi 1 100 kg boa­ cedenţi. In total s-au predat la pat asigurarea în fiecare uni­ terenului li s-a acordat o deo­
• Rob şi şeful de staţie A- ; tre de către mecanicul Laurian Motol secon­ nalitatea perfectă a agregatelor la parametrii be orz la hectar. De asemenea, baza de recepţie mai mult de tate a unor seminţe cu po­ sebită atenţie, arăturile de în-
; vram Iova. dat de Cornel Bejenaru din depoul simerian, proiectaţi, în depline condiţii de eficienţă şi cooperatorii din Holdea au în­ 390 tone grîu, ceea ce rapor­ sămînţare şi patul germinativ
i j ajutaţi de şeful de tren Gheorghe Ghiţău. siguranţă. registrat o recoltă de grîu tat la suprafaţa cultivată, în tenţial biologic ridicat, a-
i___________________________ ! cu 50 la sută mai mare faţă medie, reprezintă mai mult de daptate condiţiilor de sol şi IOACHIM ROŞCA
de prevederile planului. Se 800 kg boabe la hectar. climă locale. In afara soiului
poate afirma că producţiile Fireşte, rezultatele amintite Bezostaia, la C.A.P. Teiu s-a secretarul Comitetului comunal
obţinute în anul 1972 la cul­ se datoresc eforturilor depu­ folosit şi săminţă din soiul de partid Lăpugiu de Jos
Orientare fermă a eforturilor laminatorilor turile de cereale păioase sînt se de către cooperatori şi Dacia care, pe cele 10 hecta­ (Continuare in pag. a 3-a)
cele mai ridicate de la în­
mecanizatori pentru a folosi
re cîte i-au fost rezervate, a
spre utilizarea eficientă a agregatelor ^.vr.^77v*jrrnvrv*r.-t.\- ■ •.'.•.'.'.•av.-.v
VREMEA
şi creşterea calitativă a producţiei
PENTRU 24 ORE
In cadrul complexului de 8 4 000 tone de laminate prin creşterea indicilor de îndeplinirea în devans şi fă­
laminoare Hunedoara, colecti­ utilizare a agregatelor ră reclamaţii calitative a li­ Vreme in ameliorare uşoară.
vul de la „650“ se distinge 8 Economii de 1 200 tone metal anual prin laminarea vrărilor la export. Cerul va fi variabil, tempo­
printr-un ansamblu de sarcini proiilelor pentru construcţii la toleranţe negative Valoarea rezultatelor dobîn- rar noros. Vintul va sufla slab
deosebite ce-i revin în folo­ 8 îmbunătăţirea programării — o rezervă echivalentă dite în cinstea zilei de 23 din nord-vest. Temperatura
sirea cu indici superiori a a- cu 1 500 tone de laminate in plus pe lună August este incontestabilă şi minimă va fi cuprinsă între
gregatelor şi creşterea calita­ • Ponderea laminatelor din oţeluri superioare va creş­ pune în evidenţă talentul şi 11 şi 13 grade, iar oca maxi­
tivă a producţiei de laminate. te la peste 25 la sută hărnicia colectivului, seriozi­ mă Intre 19 şi 22 grade.
— Aceste două direcţii re­ tatea şi răspunderea cu care
prezintă pentru noi cheia de înscriu cu rezultate satisfăcă­ se demne de relevat. Consu­ laminatorii de la „650", mo­ PENTRU URMĂTOARELE
boltă a întrecerii ce o desfă­ toare în orientările date de mul de metal s-a redus sim­ bilizaţi de comunişti, abordea­
şurăm pentru îndeplinirea secretarul general al partidu­ ţitor, influenţînd favorabil ob­ ză şi rezolvă problemele pro­ DOUA ZILE
înainte de termen a cincina­ lui. După aproape 8 luni de ţinerea unui volum de peste ducţiei. Dincolo de acestea,
lului — ne declara inginerul muncă, aici s-au realizat su­ 1,36 milioane lei economii su­ realizările arată că la „650“ Vreme relativ frumoasă, eu
Valeriu Martineac, şeful secţiei. plimentar pînă la 23 August plimentare. S-a îmbunătăţit resursele sînt departe de a fi cerul variabil. Vint slab din
Aşa cum sublinia tovarăşul 4 000' tone de laminate, ex­ calitatea şi aspectul laminate- puse integral în valoare, atît nord-vest. Temperatura — in
Nicolae Ceauşescu la Confe­ clusiv prin mai buna folosi­ ku\ fapt exprimat, între alte­ în ce priveşte utilizarea agre­ creştere uşoară.
rinţa Naţională a partidului, re a capacităţii agregatelor. le, de creşterea la 96 la sută gatelor cit şi calitatea şi efi­
este necesar să acţionăm cu Această producţie suplimenta­ a procentului de scoatere de cienţa producţiei.
toată hotărîrea pentru folosi­ ră s-a obţinut în principal prin ţevi calitatea I. Cerinţele be­ — Intr-adevăr rezervele de
rea intensivă a capacităţilor creşterea cu 6 ore a timpului neficiarilor de livrare la lun­ care dispunem sînt aprecia­
de producţie, să ne ocupăm efectiv de lucru al laminoru­ gimi fixe şi multiple se satis­ bile şi tocmai pe valorifica­
mai intens de economisirea lui, precum şi datorită reali­ fac aproape în totalitate, iar rea lor ne bazăm in acţiunea In secţia velur a Fabricii
metalului, de eliminarea pier­ zării unui indice intensiv mai două treimi din producţia de ce ‘ ne-am ■ propus-o pentru „Vidra“ Orăştic, şeful de echi­
derilor la laminare, de diver­ mare cu 0,27 la sută faţă de profile pentru construcţii se realizarea cincinalului înain­ pă ştefan Vinteler apreciază
sificarea şi îmbunătăţirea ca­ cel planificat. laminează la toleranţe nega­ te de termen — a continuat rezultatul muncii sortatorilor.
Mai mult ca oricînd muncito­
litativă a laminatelor. Cit priveşte aspectele cali­ tive, determinînd anual o e- rii din subordine au obţinut
Angajamentele pe care co­ tative ale activităţii lamina­ conomie de metal de peste C. DORIN rezultate bune, pe care le de­
lectivul laminorului „650“ şi torilor, acestea se concreti­ 1 200 tone. Aceste rezultate dică sărbătorii eliberării pa­
triei.
le-a asumat în acest an se zează într-o seamă de progre­ meritorii sînt completate de (Continuare în pagina a 3-a)