Page 87 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 483 ® SIMBATA 26 AUGUST 1972

In întrecerea

fost onorate în

/
cele mai importante lucrări
Lucrări edilitar-gos- dişte. In satul Basarabasa s-au realizate prin muncă patrioti­ HUMEDORE
început lucrările de electrifi­
care şi cetăţenii au lucrat la că ţin să amintesc: construc­
podăreşti în valoare transportul stîlpilor şi săpa­ ţia a 13 km de drumuri în
tul gropilor pentru plantarea valoare de 338 000 lei şi a u-
de 2,5 milioane lei acestora. Toate aceste reali­ nui dig în lungime de 6 km a
zări vor fi îmbogăţite prin cărui valoare se ridică la
VAŢA DE JOS. întrecerea munca harnică a tuturor cetă­ 600 000 lei ; întreţineri şi re­ hâtru ¡-tribuna de făurire In săptămîna care urmea­
patriotică pentru îndeplinirea ţenilor, iar comuna noastră paraţii pe 32 000 mp străzi şi ză continuă să ruleze pe
angajamentelor luate în cin­ dorim cu totii să ocupe un loc 50 km de drumuri ; taluzarea ecranele judeţului filmele
stea zilei de 23 August şi a fruntaş în întrecerea patrioti­ a 3 000 mp maluri. Au fost a- „Africa 72“, înfătişînd vi­
celei de-a 25-a aniversări a că şi în acest an. menajate noi zone şi spatii zitele tovarăşului Nicolae
proclamării Republicii a cu­ REMUS MICLEAN verzi, s-au plantat mii de Ceauşescu în Algeria, E-
noscut o amploare tot mai primarul comunei Vaţa de Jos, pomi şi arbuşti ornamentali, gipt, Sudan şi Zambia. As­
Ştefan Bocor — frezor speci­
mare şi în satele comunei membru in colectivul postului flori, trandafiri etc. alist In cadrul sec{iei mecani­ a conştiinţei omului contemporan pecte ale acestor vizite vor
noastre. Locuitorii din toate de corespondenţi voluntari Organele şi organizaţiile de ce a C. S. Hunedoara, Işl «În­ putea urmări spectatorii
cele 13 sate care compun co­ partid şi de stat din comună, tăreşte cu exigenţa privirilor Teatrul este instituţia de te locul nostru de influenţare. Care este structura reperto­ din Deva, Petrila, Călan, A-
muna Vata de Jos, însufleţiţi militînd pentru înfăptuirea rodul muncii. cultură care stabileşte legă­ Teatrul este o instituţie cul­ riului la ora actuală ? ninoasa, Lupeni, Uricani,
de hotărîrile Conferinţei Na­ Paşi noi pe calea sarcinilor stabilite de partid turi mai directe şi mai inti­ turală investită cu responsa­ Şoimuş, Hondol, Hărău,
ţionale a partidului, care pre­ pentru edificarea satului so­ me cu omul, îi transmite idei, bilităţi majore în acţiunea de — Am început repetiţiile la Băiţa, Crăciuneşti şi Lunco-
văd noi măsuri pentru dez­ urbanizării cialist, se preocupă în per­ Cultura îi modelează sensibilitatea modelare a conştiinţei, el are drama istorică „Omul pămîn- iu de Jos.
voltarea economico-socială a manenţă de organizarea mun­ formîndu-i covingeri şi deve­ o misiune activă, consecvent- tului" de Vasile Zdrenghea, O serie de filme docu­
satului românesc în vederea DOBRA. Anul acesta comu­ cii pe şantierele gospodăreşti nind instrument de influenţa­ revolutionară, partinică. De în regia maestrului Ion Oltea- mentare româneşti vor ru­
apropierii tot mai mult a con­ na noastră a făcut noi paşi ale comunei şi mobilizarea ce­ re a conştiinţei. In acést con­ pe scena lui rostim realita­ nu. Este un poem care reînvie la cuplate cu filme artis­
diţiilor de muncă şi de viată pe calea urbanizării. însufle­ tăţenilor la materializarea o- griului text vast şi plin de semnifi­ tea noastră clocotitoare, în- o pagină din epopeea anilor tice din programul cinema-
de la sate de cele de la ora­ ţiţi în muncă de hotărîrile biectivelor stabilite în adună­ caţii se încadrează şi Teatrul tr-un mod convingător, în aşa lui Ştefgn cel Mare, cu eco­
şe, muncesc cu hărnicie şi Conferinţei Naţionale a parti­ rile populare săteşti. In frun­ de stat „Valea Jiului" din fel încît să pătrundă în suflet uri contemporane (scenogra­
abnegaţie pentru îndeplinirea dului care prevăd o serie de tea acţiunilor sînt comuniştii (Urmare din pag. 1) Petroşani, instituţie artistică şi să cîştige adeziunea cel fia aparţine lui Teodora Dinu- FILME
angajamentelor şi ridicarea măsuri pentru sistematizarea şi deputaţii care, prin exem­ creată pentru a răspunde în căruia îi este destinată arta — lescu, iar costumele Măriei
gradului edilitar-gospodăresc localităţilor rurale, dezvolta­ plul lor personal, antrenează pregătindu-se la un nivel a- ■primul rînd aspiraţiilor spiri­ poporul. In acest sens, docu­ Burnowski). Se repetă şi la
al comunei. în muncă şi pe ceilalţi cetă­ grotehnic superior. dramatizarea piesei „Inimă DOCUMENTARE
rea lor economico-socială, ce­ ţeni. La succesele obţinute tuale ale minerilor din acest mentele din iulie-noiembrie rea" de Ed. Covali după o cu­
Intre lucrările gospodă­ tăţenii comunei noastre mun­ şi-au adus contribuţia toti lo­ Analizele făcute în fiecare important bazin carbonifer al 197! şi ale Conferinţei Naţio­ noscută carte a scriitorului
reşti realizate prin munca pa­ cesc cu avînt sporit pentru ri­ cuitorii. O activitate susţinu­ unitate au reliefat aportul tu­ ţării. Vacanţa s-a • încheiat nale a partidului ne sînt cel german Hauff (regia Marcel tografelor respective. Aşa,
triotică a locuitorilor amin­ dicarea gradului edilitar - tă au depus deputaţii Victoria turor factorilor în balanţa re­ pentru slujitorii Thaliei, au mai preţios îndreptar in acti­ Şoma» scenografia Virgil Po­ de exemplu, în municipiul
tesc : construcţia şi amenaja­ gospodăresc şi construcţia de Trif, Moise Simoc, Aron Sin- coltei şi au prilejuit desprin­ început pregătirile pentru cea vitate. pa) şi „Bună noapte nechema­ Deva va rula în perioada
rea de trotuare şi a pieţei din noi obiective socfal-culturale, >dea, Ion Munteanu, Ion Han- derea unor învăţăminte pre­ de-a 25-a stagiune. Despre re­ — Ce a însemnat stagiunea tă" de Al. Popovici (regia Ion 31 august — 3 septembrie,
faţa consiliului popular pe o care să creeze condiţiile trans­ dăr, cetăţenii Petru Morar, ţioase pCntru anul următor şi alizările şi perspectiva viitoa­ 1971-1972 pentru teatrul pe Simîonescu şi scenografia Au­ în completarea filmului
suprafaţă de 3 500 mp; con­ formării comunei Dobra în- Ion Morar, Octavian Muntea­ îndeplinirea înainte de termen rei etape de muncă şi creaţie care-1 conduceţi ? rel Florea, de curînd venit în „Casa de sub arbori“ do­
strucţii şi reparaţii de dru­ tr-un centru urban în anii ur­ nu, Ion Sălăşan, Petru Ni- a sarcinilor aferente actualu­ am aflat dintr-o convorbire — Doar o etapă în activita­ teatrul nostru de la Braşov). cumentarul în culori „Zes­
muri în lungime de 35 km, mători. coară şi mulţi alţii. lui cincinal. Intre altele, se cu prof. Ironim Munteanu, tea de perspectivă pe care tre" în regia lui David Reu,
racordarea a trei drumuri co­ Mărturie a strădaniilor şl Eforturile noastre sînt în­ acordă atenţie sporită asigu­ directorul teatrului. ne-o propunem. Nota origina­ De cîteva zile au început pre­ ce prezintă o parte din
gătirile pentru un spectacol
munale la şoseaua judeţeană, eforturilor depuse de cetăţeni, dreptate spre realizarea de rării şi pregătirii seminţelor, — In zilele noastre, teatrul lă şi de cea mai bună calita­
întreţinerea de parcuri şi zo­ în frunte cu comuniştii, stau noi lucrări de interes obştesc, amplasării culturilor după — ca dramaturgie şi spectaco- te este că toate cele 6 pre­ închinat lui Avram Iancu, in­ creaţia sculptorului Cristea
tegrat manifestărilor ce vor
Grosu, avînd drept comen­
ne verzi în suprafaţă de peste rezultatele obţinute în înde­ mai buna gospodărire şi în­ plante bune premergătoare şi logie — cunoaşte o mulţime miere aparţin dramaturgiei avea loc cu acest prilej. Este tariu mărturisirile artistu­
4 ha, plantarea de arbori şi plinirea angajamentelor luate frumuseţare a comunei, pen­ efectuării cu prioritate a ară­ de direcţii şi orientări. Pe româneşti, fondului dramatic vorba de „Cantată craiului lui despre menirea educa­
arbuşti ornamentali, trandafiri în întrecerea patriotică. Noi tru a putea să ocupăm şi în turilor pe terenurile destinate care formulă credeţi că o rea­ actual sau tezaurului clasic. munţilor", text şi regie de C. tivă a artei. Apar în film
şi flori. De asemenea, au fost am întîmpinat ziua eliberării acest an un loc fruntaş în în­ cerealelor păioase de toamnă. lizează timpul nostru ? Şi de Au văzut luminile rampei: Căpitanu. cîteva din remarcabilele
executate lucrări de reparaţii patriei de sub jugul fascist — trecerea patriotică şi să în- Urmărind aplicarea învăţă­ ce ? „Ştafeta nevăzută" de Paul E- — Alte piese înscrise în creaţii ale sculptorului,
capitale la două şcoli. Cetă­ tîmpinăm a 25-a aniversare a mintelor desprinse din expe­ — Evenimentele pe care le verac j „Interesul general" de repertoriu ? chipurile dăltuite în piatră
ţenii au participat la transpor­ 23 August — cu angajamente­ Republicii cu noi succese în rienţa acumulată, cît şi a re­ trăim justifică teatrul social- Aurel Baranga; „Cînd revol­ — „Ţara fericirii" de Tudor ale lui Mircea cel Bătrîn,
tul materialelor, precum şi la le îndeplinite şi depăşite. Ast­ muncă. comandărilor făcute pe baza politic, întelegînd un teatru verele tac” de Tudor Negoi- Muşatescu i „Comedie cu ol­ Tudor Vladimirescu, Dece-
alte lucrări care nu cereau o fel, faţă de angajamentele noas­ agrotehnicii avansate, coope­ cu mesaj, care să-l îndemne ţă ; „...Eseu" de Tudor Muşa- teni" de Gheorghe Vlad ; bal, Traian.
muncă calificată. Asemenea tre care prevedeau realizarea de ALEXANDRU TAŞCOV ratorii şi mecanizatorii din pe spectator la gîndire, ati­ tescu [ „Este vinovată Cori- „Cred în tine" de Vădim Ko-
lucrări s-au executat prin secretarul consiliului popular tudine, acţiune, In tara noas­ na?" de Laurenfiu Fulga; rostiliov; „Moartea unui co­ Spectatorii din Lupeni pot
muncă patriotică şi la con­ lucrări în valoare de 1 441 000 comunal, membru în colectivul comuna Lăpugiu de Jos vor tră, omul este chemat să par­ „Vlaicu-Vodă" de Al. Davila. mis voiajor" de Arthur Mil- viziona filmul „Noi tinerii“,
strucţia căminelor culturale lei, s-au făcut lucrări în va­ postului de corespondenţi obţine recolte tot mai bune ticipe în mod activ la rostu­ — Pe care le consideraţi ce­ ler. Prin diversitatea genuri­ dedicat celei de a 50-a ani­
din satele Ciungani şi Priho- loare de 1 654 000 lei. Intre voluntari de orz şi grîu la hectar. rile societăţii, fie ele de or­ le mai reuşite ? lor şi subiectelor dramatice la versări a creării U.T.C.
din politic, economic, social — „Este vinovată Corina?" care se va adăuga interpre-- Prof. dr. doc. Mircea
sau cultural. Pentru că el are şi „Vlaicu-Vodă", ambele tarea actorilor, ne vom stră­ Ionescu-Varo, semnatarul fil­
o dublă calitate — de pro­ montate de maestrul Ion Ol- dui să dăm noi străluciri a- mului „Spre adîncurile ce­
(Urmare din pag. 1) ne-am propus să ridicăm pînă prietar şi făuritor de bunuri. teanu, care a şlefuit specta­ cestui teatru care îşi începe lulei“ (regia Alexandru Sîr-
Utilizarea eficientă în anul viitor la peste 25 la Dar societatea noastră socia­ colele cu dragoste, dînd noi a 25-a stagiune sub însufleţi-
bu), îşi propune să ne in­
inginerul Martineac. In preo­ sută ponderea laminatelor din listă are nevoie de oameni cu străluciri educative şi patrio­ toarea sărbătorire a unui sfert formeze despre taina pe
cupările noastre primează oţeluri de calitate superioară o conştiinţă comunistă, capa­ tice contemporane pieselor. de secol de la proclamarea care o închide acest frag­
creşterea indicilor de utiliza­ — slab aliate, aliate, carbon bili să reflecteze, să dea so­ — Ne mai desparte aproxi­ ment minuscul de materie.
re a laminorului. Bazaţi pe a agregatelor de calitate. Avem sarcina în luţii la multitudinea proble­ mativ o lună de noua stagiu­ Republicii. AL. MARDARE
faptul că în luna iunie am ce priveşte asimilarea lami­ melor contemporane. Aici es- ne. T. DUNDREANU
executat o reparaţie de mari nării oţelurilor rezistente la
proporţii la toate agregatele, In legătură cu aceasta coroziune şi a celor pentru
împreună cu comitetul de vreau să ridic din nou pro­ nul a cel puţin 15 000 tone profile navale să creştem
laminate. In plus, se va redu­
partid din secţie am hotărît blema programării judicioase ce considerabil consumul ponderea profilelor fasonate
să acţionăm prin măsuri ener­ a producţiei, care se discută specific.de metal ca urmare a şi să îmbunătăţim gradul de Oamenii ansamblului | PRINOS PATRIEI
gice pentru a obţine pînă la de mult şl nu a fost rezol,- -lichidării rebuturilor rezultate finisare a suprafeţelor lami­
finele anului încă 3 500 tone vată corespunzător. Actualul“ cu ocazia a foarte" numeroase natelor. Avem pentru âc'easfâ
de laminate'peste plan’. Vom program de laminare provoa­ schimbări de calibre şi regla­ un program de dotare tehnică 7:: Şi totuşi nu-i nimic mai sfint ca Ţara,'
realiza acest spor prin creşte­ că un mare volum de staţio­ je. Noi cunoaştem că în pro­ cu maşini şi instalaţii moder­ se dăruiesc frumosului nici dragoste, nici visuri şi nici cînt.
rea cu circa 15-18 ore a nări ale laminorului. Numai la gramare sînt unele dificultăţi ne de polizare, cojire şi con­
timpului efectiv de laminare, nivelul primului semestru dar considerăm că interesele trol automat al laminatelor. Din trupul ei de stele şi pămînt
în care scop ne-am organizat schimbările de caje, calibre şi economiei naţionale trebuie să La acestea adăugăm perma­ După patru evoluţii în faţa publicului (Ghelar, Şoimuş, ne măiestrim din moşi-strămoşl vioara
temeinic activitatea de între­ reglările au determinat circa primeze şi în această direcţie nent efortul propriu pentru Deva, Simeria) se poate afirma cu certitudine că ansam­
ţinere şi reparaţii. Tot pînă 470 ore de staţionări. Avînd pentru a putea obţine o pro­ perfecţionarea tehnologiilor şl blul folcloric hunedorean ce va reprezenta ţara noastră
la finele anului, prin unele în vedere că la noi fiecare ducţie sporită de laminate cu respectarea lor cu stricteţe. la Festivalul folcloric internaţional „Toporaşul de aur" de pe-a cărei strune fiece cuvint
măsuri de îmbunătăţire a a- minut de staţionare echiva­ aceleaşi capacităţi. Caracterizat prin competen­ la Zakopane s-a închegat, devenind un colectiv unitar. îşi sună bucuria şl povara
provizionăril cu blumuri şi lează cu 1,7 tone de laminate, — Cum îmbină colectivul tă şi hărnicie, prin abnegaţie Membrii săi, oameni de diverse profesii de pe întreg cu­ din care, uneori, zvicneşte para
respectarea tehnologiilor, vom consider o mare anomalie laminorului preocupările pri­ şi responsabilitate, colectivul prinsul judeţului, s-au străduit să-şi pună cît mai util în ce face constelaţii din frâmint.
asigura creşterea indicelui in­ menţinerea actualului sistem vind creşterea indicilor de u- laminorului „650" îşi caden­ valoare talentul, întreaga lor măiestrie pentru a ilustra
tensiv cu 0,5 la sută. Aceste ţează pasul in ritmul hotărît cit mai convingător frumuseţea şi autenticitatea „Nunţii ■
de programare. Propun con­ tilizare cu cele calitative ? Ce
avansuri fată de plan le vom vă propuneţi în acest sens ? de Conferinţa Naţională a pădureneşti", bogăţia folclorului de pe meleagurile noas­ Din trupul ei de floare şi de piatră
ducerii combinatului ca îm­ tre.
menţine şi în 1973 şi urmă­ preună cu ministerul să asi­ — In principal trebuie să partidului, îşi canalizează ca­ O succintă investigaţie în viaţa acestui colectiv de ar­ vibrează cald pe fiecare vatră
torii ani, astfel ca producţia gure o programare mai raţio­ conlucrăm cu celelalte colec­ pacitatea de creaţie spre ţe­ tişti amatori ne relevă caractere temeinic conturate ale o flacără de veghe şi prinos
peste plan ce o vom acumula nală. In acest fel, apreciem tive de laminatori pentru a lul care animă astăzi toate unor oameni deprinşi cu munca fizică ori intelectuală, la raza căreia, de la-nceputurl,
că vom putea cîştiga lunar de adîncă sobrietate şi exigenţă cu ei înşişi. Sînt oameni
să ne asigure îndeplinirea mai determina în economia naţio­ colectivele muncitoreşti —' cu mina stîngă-am străjuit pe scuturi
circa 15 ore de lucru efectiv. care pe lingă activitatea cultural-educativă . pe care o
devreme a planului pe între­ Anual, aceasta ar însemna un nală valorificarea superioară îndeplinirea cincinalului îna­ desfăşoară muncesc în diverse unităţi economice : „Mar­ şi-am făurit cu dreapta generos.
gul cincinal. cîştig de producţie de ordi­ a metalului. In acest scop inte de termen. mura" Simeria, Fabrica chimică Orăştie, E.M. Ghelar, NECULAI CHIRICA
C.S. Hunedoara, I.R.E. Deva, C.F.R. Acestor entu­
ziaşti care îşi dedică timpul liber frumosului se cuvine
să le aducem laude sincere la fel ca şi muncii pe care
ei o efectuează.
Oricare dintre ei (în cursul materialului de faţă nu-i Poşta literară
Transporturile tute - mai temeinic ancorate putem aminti pe toţi), Rusalin Işfănoni - directorul Şco­ Andrei Caucar — Ohaba Po­ a doua. trimiţîndu-ne creaţii pu­
lii generale Hăşdău, Dumitru Pupăză — maistru E.M.
Ghelar, Nicolae Ticula - şofer autobaza Hunedoara, Ar-
nor.
tenie Homorodean - I.R.E. Deva, sectorul Orăştie, Doi­ sul la Dv. Poşta consideraţi câ prin răspun­ blicate aţi in greşit. alt Fiind cotidian un înseamnă
câ
publicist
care
literară
na Todea — învăţătoare la Boia Bîrzii (Veţel), Maria solicitam să mai trimiteţi pentru „mai vechi“ ştiţi ce înseamnă a-
Nicula - învăţătoare Dănuleşti (Gurasada), Pera Bulz - a vă cunoaşte mai bine a fost o cest lucru.
dezamăgire şi nu o încurajare Felix Crick — Geoagiu. „Ce
maistru la Fabrica de cărămidă Vaţa de Jos, Vulsan Mi- cum vă aşteptaţi. Noi am consi­ bine ar fi..." dacă aţi putea scrie
la satisfacerea cerinţelor economiei judeţului derat că în este totuşi : o „Dacă încurajare. Deocamdată ca Arghezi sau Blaga.
hăilă — şef de echipă la U.E.I.L. Orăştie, cu toţii îmbra­
dv.
şi
nu
reuşiţi
decît
să
Redăm
aşi
continuare
că cu mîndrie costumul popular, adueîndu-ne pe scenă
lu­
de
ciupiţi
scris
numele
frumosul obicei de „Nuntă pădurenească" ale cărui mo­ fi cu vrut ghilimele să-mi in văd Drumul socia­ mii" şi „Corola botezaţi minuni alt a nume
să
cu
mente ei le dau viaţă cu multă generozitate. lismului v-aşi fi trimis o cerere „clinele flocos" al lui Arghezi.
Alături de publicul hunedorean, credem că efortul, ta­ de pensie pentru bunicul. Două Păcat, sînteţi un colaborator mai
Adunarea generală a repre­ rlndu-se la ţiceasta inginerul facă mai atent, candidaţilor să rinţa Naţională a P.C.R. Uti­ lentul lor vor fi răsplătite în cadrul marii întreceri din din poeziile trimise la redacţia vechi la Poşta literară.
publicate
în
zentanţilor oamenilor muncii Schneider WTQand, director le fie testate aptitudinile pen­ lizarea eficientă a mijloacelor ţara prietenă — Polonia — prin situarea pe un loc fruntaş, dv. au din fost Oradea unde ziarul Constantin Asafte — Miroslava
am
„Crişana“
din cadrul întreprinderii de tehnic, a spus : tru profesie. Aceasta întru- de transport şi sporirea pro­ în confruntarea cu merituoşii mesageri ai folclorului din învăţat şcoala poeziei dacă se (Iaşi). Pentru publicarea poezii­
rugăm
transporturi autoi Deva a pri­ — Deficienţele de aprovi­ cît autobazele întîmpină gre­ ductivităţii, utilizarea intensivă multe ţări ale lumii. poate numi aşa". Felicitări pen­ lor dv. din vă judeţul să vă care adresaţi
ziarului
în
lo­
lejuit o temeinică analiză a zionare trebuie căutate. în utăţi din cauza insuficientei a parcului de remorci, spori­ 1 M. BODEA tru prima frază plină de bun cuiţi.
rezultatelor obţinute în pri­ primul rînd în întreprindere. pregătiri a tinerilor absol­ rea numărului brigăzilor de | simţ şl In special pentru corec­ C-tin Purendea — Alba Iulia.
mul semestru, o dezbatere şoferi pe autobasculante, îm- | titudinea exprimării. Referitor la Idem.
responsabilă a măsurilor ce bunătătirea regularităţii curse- I
se impun a fi luate pentru re­ lor de autobuze şi asigurarea B
alizarea planului anual, pre­ Adunări generale confortului pentru călători la |
cum şi cele necesare îndepli­ nivelul exigenţelor, îmbunătă- |
nirii sarcinilor sporite pe a- tirea reparaţiilor curente şi a a ochi de cer
nul 1973. ale oamenilor muncii reviziilor, creşterea eficien- |
Bilanţul activităţii între­ tei transportului prin reduce- |
prinderii pe semestrul I rele­ rea cheltuielilor materiale I
vă că, în general, indicatorii Aici se întocmeşte planul, şi venţi din actualele forme de constituie obiective care, în- | Crăişorul Iancu, cel mai de răşinilor de'brad însoţite de lunca de la Piatra Albă, un­ întîlnire cu alţi tineri cugelă-
de plan au fost îndepliniţi în el va trebui mai judicios fun­ şcolarizare. deplinite, trebuie să ancoreze | seamă conducător de oşti tunete de bucium, de glas du­ de se afla casa sa şi la moa­ tori, îi limpezeşte şi-i adîn-
proporţie de 102,3 la sută la damentat, in funcţie de nece­ Adunarea a demonstrat că mai temeinic transporturile I din Transilvania fruntaşilor ios de fluier. De bună sea­ ra de alături, unde veneau ceşte convingerile despre ne­
tone kilometri convenţionale, sităţile reale pe o anumită pe­ la I.T.A. Deva există o atmo­ auto din judeţul nostru la sa- | ani 1848-49, cînd a deschis o- mă că Avram, puiul de mot moţii la măciniş, se vorbea dreptatea în care se aflau
104,7 la sută la tone expedia­ rioadă. Vorbitorul s-a referit sferă propice dezbaterilor în­ tisfacerea cantitativă şi cali­ chii pentru prima oară a ză­ cu firea aplecată spre vredni­ fără ascunziş de apăsările românii din Transilvania.
te, 109,1 la sută la călători ki­ apoi şi la alte probleme lega­ tativă a cerinţelor economiei, rit grinzile casei înnegrite de cie, aştepta, cu răsuflarea în­ rînduielii. La gimnaziul din Zlatna şi
lometri. S-au remarcat, îndeo­ te de creşterea productivităţii dreptate spre îmbunătăţirea la realizarea cincinalului îna­ vreme, apoi a privit prin doită de emoţii, primăvara, să Plecat la şcoala dascălului apoi la Liceul pianiştilor din
sebi, autobazele din Haţeg, muncii, scoţînd în evidenţă muncii, manifestării iniţiative­ inte de termen şi în acest geamurile mici spre cer din jupoaie vergile de alun şi Ionete din Cîmpeni, apoi la Cluj Iancu învaţă cu sîrguin-
Brad şi Petroşani. Rezultatele însemnata rezervă de folosire lor valoroase, menite să asi­ important sector al economi­ care, spun poveştile bătrî- să-şi facă tulnic de scoarţă, cele din Zlatna şi Cluj, Ian­ ţă dovedindu-se a fi un elev
bune obţinute au adus auto­ mai intensivă a parcului de gure transpunerea în viată a ei huriedorene. neşti, a luat două picături şi să scobească mestecenii şi să cu poartă undeva în tainiţa înzestrat. Apoi se apleacă cu
bazei din Haţeg titlul de uni­ maşini, de folosire mai raţio­ le-a aşezat deasupra pomeţi­ le bea sucul adunat în scor­ sufletului său, alături de po­ deosebită statornicie asupra
tate fruntaşă pe întreprindere nală a spaţiilor de întreţine­ obiectivelor trasate de Confe­ I. GABOR lor, sub fruntea înaltă. Le­ bură, să-şi facă fluiere de sal­ veştile cu pajuri îndrăzneţe, tomurilor de drept, care-i vor
in întrecerea socialistă. re şi reparaţii, de necesitatea gendă încărcată de adevăr, cie, ori puşcă de soc cu do­ chipurile osoase cu orbite în­ călăuzi şi mai puternic gîn-
— Realizările pe care le-ay reducerii consumurilor speci­ căci Iancu avea ochi albaş­ puri de cîlţ. Primăvara, în A- tunecate ale moţilor din sa­ direa spre îndeletnicirea ce-i
obţinut — arăta în cuvîntul fice. tri şi adînci ca cerul de iu­ puseni încep jocurile de „piu", tul natal, cu obrajii şTichiuiţi de revenea ca fiu al Apusenilor
său tovarăşul Vintilă Filip, Sînt abordate probleme ale lie privit de pe înălţimile un joc straşnic, de mare agi­ asprimea vremurilor, a ne­ de a apăra drepturile româ­
secretarul organizaţiei de par­ disciplinei, condiţiile sociale „Gâinei" în dimineţile fără litate, în care iscusinţa lovi­ dreptăţilor. Lor le va închi­ nilor uzurpate.
tid de la autobaza Haţeg — ia locul de muncă, pregătirea boare şi neguri. Luase din rii şi prinderii piului implică na totul. Pentru ei se aplea­ Vîrtejul luptei politice îl
se datorează măsurilor tehni- cadrelor. Să fie întărită mun­ cer adîncimea gîndirii, lim­ riscuri de o concentrare ma­ că acum asupra tomurilor la­ atrage din vreme pe tînărul
co-organizatorice pe care le-am ca educativă în rîndul salaria­ pezimea acţiunii, puterea de a ximă a atenţiei, a preciziei de tineşti dezlegîndu-le înţelesul, moţ. împlinit ca vîrstă şi în­
luat, muncii desfăşurate de ţilor, în scopul reducerii nu­ săgeta înălţimile adevărului. lovire a lemnului de pe care ajungînd la concluzia hamle- văţătură, Iancu se face iubit
către comunişti în mijlocul mărului de absente nemotiva­ Din cer şi din viată, dar mai este bătut „piui" — o buca­ tiană : „A fi sau a nu fi”, tăl­ prin calităţi native în cercuri­
oamenilor. Vom realiza planul te, pentru o comportare co­ cu seamă din viata moţilor tă de lemn de 10-15 cm. măcită cu limpezime de gîn­ le politice de la Cluj şi Tg.
anual în 11 luni. rectă şi civilizată a persona­ iobagi, ferecată în asprimea le­ Serile' de vară în satele ri­ dire moţească: „Nu cu argu­ Mureş, unde-şi face stagiatu-
găturilor „fiscuşeşti", împo­
Din darea de seamă pre­ lului de pe autobuze. Emil vărată de „terhetiul" obligaţii­ sipite prin Apuseni au un mente filozofice şi umanitare ra. Se încheagă aici o traini­
1
zentată s-au desprins însă şi Vots — şef adjunct la auto­ lor specifice vieţii montane de farmec cu' totul aparte. Fe­ se pot convinge tiranii, ci că solidaritate care în revo­
anumite deficienţe pe care baza Hunedoara, vorbind de­ făcători de vase de lemn, de meile şi copiii se adună „pe doar cu lancea iui Horia". luţie îşi va spune apăsat cu­
participanţii la discuţii le-au spre măsurile pe care colecti­ cărăuşi înstrăinaţi pe drumu­ laiţă", adică pe nelipsitele la- * vîntul. Iancu avea încă din
individualizat, le-au concreti­ vul intenţionează să le între- rile tării cîte trei sferturi din viti aşezate în fata caselor, şi tinereţe intuirea forţei ce o
zat dezgropîndu-le rădăcina orindă în scopul eliminării de­ fiecare an. torc lînă şi cînepă pe întu­ Copilăria şi adolescenta prezintă masele de moţi, cei
şi, în acelaşi timp, propunînd ficienţelor, pentru recuperarea neric sau la lumina lunii. iui Iancu nu se scurg lin şi „...mulţi ca cucuruzul brazilor"
măsuri menite să ducă la eli­ restantelor la unii indicatori Avram, feciorul cel mai de Aici se deapănă poveşti de­ liniştit. Aparent, Iancu era o şi se bizuia cu nădejde pe ei.
minarea lor. La unele autoba­ a propus să se asigure de ur­ nădejde al lui Alisandru, gor- spre zmei şi zîne şi despre fire blîndă, blajină chiar, dar Legături de inimă de o deo­
ze, autovehiculele din parcul gentă sporirea numărului bri­ nicul din Vidra de Sus, şi-a pajuri care străpung pămîn- reţinerea lui putea foarte sebită statornicie s-au făcut
acestora nu-şi realizează inte­ găzilor de şoferi pe autocami­ oţelit firea la şcoala dură a tul şi ies la celălalt capăt uşor să se transforme în foc între Iancu şi tribunii săi, în­
gral indicii tehnico-economici. oane, iar la transportul inter­ vieţii de munte, a tradiţiilor şi pară atunci cînd cineva lo­ tre acest tînăr conducător de
Aprovizionarea nu s-a dove­ urban, înapoierea autovehicu­ de voinicie omniprezente şi unde se află o lume altfel vea prin faptă sau grai pe oşti şi toti cei ce s-au ridicat
lelor din cursă să se facă în­ azi în satele Apusenilor, în rînduită, o lume a lui Roş- români. Este această înflăcă­ la îndemnul său pentru ma­
dit întotdeauna suficient de
cărcate la capacitatea nomi­ focurile de neîndurată selec­ împărat, poveşti despre is­ rare cel mai puternic semn al
bine fundamentată, manifes- nală. Propune, de asemenea, prăvile şi lancea necruţătoare unor acumulări anterioare se­ rea dezlegare a spiritului
tindu-se goluri, iar uneori ca selecţionarea şi şcolariza­ Un crînrnel de azi- desprins din oraşul mineresc Petrila. ţie a valorilor, în mijlocul a lui IToria, pe care fără în­ dimentate din copilărie în ini românesc.
Foto : ION LICIU naturii maiestuoase, la izul ma eroului. Şcoala, prilej de Prof. PETRE ŢiRĂU
stocuri supranormative. Refe- rea conducătorilor auto să se doială le-a auzit Iancu. In