Page 89 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din toate fărfle, unífi-vál al înfiătirii continentelor, es­
te adus pe stadion, iar opt
sportivi vest-germani, foşti
campioni olimpici, îl înaltă
pe catarg. Corul intonează
imnul olimpic, în timp ce
primarul oraşului Ciudad de
México, acompaniat de vesti­
tele orchestre de ..Maria­
chis", predă primarului din
Munchen steagul de la An-
vers (primul drapel olimpic).
Urmează un intermezzo de
reprezentaţii folclorice la
care-şi dau concursul bale­
tul folcloric mexican şi an­
sambluri de dansuri bavare­
ze. Apoi, mii de porumbei
albi, simbol al păcii, săge­
Prin telex de la tează crîmpeiul de cer de
trimisul special deasupra arenei, dar mulţi
dintre ei, spre bucuria spec­
al „Agerpres", tatorilor, se opresc în tribu­
llie Goga ne. Salve de tun se aud
dinspre colinele pitice care
26 august, ziua „uverturii" se înaltă în partea dreaptă
celei de-a XX-a ediţii a Jo­ a arenei. Este semnalul ce
curilor olimpice de vară, a vesteşte sosirea flăcării olim­
găsit Munchenul trezit mai pice, simbolul etern al Jo­
HHD devreme, sub un cer albas­ curilor, flacăra aprinsă de
tru din tăriile căruia soare­ la Soare în Olimpia şi pur­
ANUL XXIV Nr. 5 484 le acestui sfîrşit de august tată pînă în vechiul burg de
DUMINICA 27 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI
învăluia înlr-o lumină aurie pe Isar de o uriaşă ştafetă,
bulevardele şi străzile îne­ care a trecut şi prin România.
f * cate în steaguri şi flori. Cu Ultimul schimb al ştafetei,
[n cinstea celei de-a XXV-a aniversari două ceasuri înaintea înce­ ultimul mesager olimpic es­
te Gunther Zahn, tînăr atlet
perii solemnităţii, stadionul,
împodobit cu drapelele celor vest-german, blond şi înalt,
122 de ţâri participante, cu care aleargă cu pas uşor, du-
steaguri albe şi embleme o- cînd torta aprinsă în mîna
a proclamări^ limpice, oferea o privelişte dreaptă. După ce face un tur
de panopticum, multicoloră de pistă, începe să urce
şi fremătătoare, ca $i lumea treptele spre cupa de otel
aflată sub uriaşul cozoroc de inoxidabil aflată în vîrful
Plenară mobilizare a colectivelor nele, lăsînd sub cerul liber tribunelor. Ajuns acolo, ri­
plexiglas ce acoperă tribu­
dică braţele spre cer, apoi
doar inima arenei, cu gazo­
înclină torta şi aprinde focul
nul său de un verde proas­ sacru al Olimpiadei, care va
păt şi pista de culoare por­ arde aici pînă la 10 septem­
hunedorene pentru tocalie. brie.
Ora 16,40. Preşedintele R.F.
A început a 20-a Olimpia­
a Germaniei, Gustav Heine­
mann, pronunţă cuvintele dă modernă. De astăzi, 10 000
de tineri şi tinere, pe 33 de
tradiţionale : „Declar deschi­
insufleţitoarei se Jocurile olimpice de la baze sportive din Munchen,
din Kiel, Augsburg şi alte o-
La strungăria de cilindri nr. 2 a C.S. Hunedoara, strungarul München, celebrînd a 20-a raşe, vor începe paşnica dar,
totodată, dîrza lor bătălie în
Olimpiadă a erei noastre".
In
măreţei
Ioan Clama? august şi-a cu onorat la angajamentul Iată-1 luat in aceste zile in „căuta­ Drapelul olimpic alb, cu cele cel mai grandios spectacol
cinstea
Cincinalul în patru ani şi jumătate rea“ noilor lzbinzi. cinci cercuri colorate, simbol spoftiv al zilelor noastre,
sută.
sărbători
6
din
Consfătuirea judeţeană
Prolog la festivalul
Industria judeţului a îndeplinit planul pe 8 luni
„Toporaşul privind cultura griului
PREMISE PENTRU CONTINUAREA de aur"
Ieri, au avut loc la Deva. tehnice de specialitate din u- In încheierea lucrărilor con­
ÎN RITM INTENS A IVI ARII ÎNTRECERI zile pînă la intilnirea ar­ lucrările consfătuirii judeţene nităţi pentru folosirea mai sfătuirii a luat cuvîntul tova­
mai
puţine
Au
rămas
răşul Vichente Bălan, prim-
bună a bazei tehnico-materia-
privind cultura griului la care
tiştilor amatori hunedo- au participat preşedinţii co­ le şi a potenţialului produc­ vicepreşedinte al Comitetului
executiv al Consiliului popu­
reni — desemnaţi să poar­ operativelor agricole de pro­ tiv al pămîntului prin aplica­
te mărgăritarele de preţ ducţie, ingineri şefi şi briga­ rea tehnologiilor înaintate şi lar judeţean.
introducerea în cultură a u-
• Pînă la finele lunii august, o producţie suplimentară reprezentînd ale folclorului românesc pe dieri din C.A.P., directorii în­ nor soiuri de cereale mai ★
treprinderilor agricole de stat
peste 75 la sută din angajamentul anual. alte vetre de artă şi tra­ şi şefi de ferme, directorii productive. Ca urmare, a fost Tot ieri, s-au desfăşurat lu­
O Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un sper de producţie diţii — cu juriul Festiva­ S.M.A. şi şefi ai secţiilor de posibil să se obţină şi o con­ crările plenarei Consiliului U-
niunii judeţene a C.A.P. în
lului „Toporaşul de aur“
industrială în valoare de 325 milioane lei, obţinut în cea mai mare par­ de la Zakopane, cu nume­ mecanizare, cadre din apara­ tribuţie mai mare a unităţilor cadrul căreia s-a analizat mo­
agricole din judeţ la forma­
te prin creşterea productivităţii muncii. roase alte prestigioase for­ tul Direcţiei judeţene agrico­ a rea fondului centralizat al sta­ dul în care au fost îndeplini­
şi
le
judeţene
Uniunii
maţii folclorice de pe toa­ C.A.P., conducători ai unităţi­ tului de produse agricole. te sarcinile economico-figan-
te meridianele globului. lor contractante şi de valori­ In dezbaterile ce au avut ciare de către unităţile agri­
Precedată de mai multe a- cole cooperatiste pe primele
Amploarea şi intensitatea principalii indicatori. Prin la Mintia şi Paroşeni, E.M. pariţii pe scenele judeţu­ ficare a producţiei agricole. loc, cei care au luat cuvîntul şapte luni din acest an. In
sporită cu care s-a desfăşurat succesul de prestigiu dobîndit, Deva, I.M. Barza, C.S. Hune­ lui nostru, evoluţia artişti± La primul punct al ordinii — preşedinţi, ingineri, briga­ referatul prezentat de tovară­
întrecerea socialistă în cin­ colectivele de muncă hunedo­ doara, U.V. Călan, I.P.B. Bir- lor hunedoreni la Zakopa­ de zi, tovarăşul ing. Aurel dieri, cadre de conducere şi şul Viorel Ocoş, preşedintele
stea aniversării eliberării pa­ rene creează noi premise pen­ cea, C.E.I.L. Deva permit ca ne şi în alte localităţi Nistor, directorul general al lucrători din I.A.S, şi S.M.A. uniunii, au fost subliniate re­
triei de sub jugul fascist au tru continuarea în ritm sus­ pînă la sfîrşitul acestei luni ale voievodatplui Craco­ Direcţiei generale pentru a- — au arătat metodele aplica­ zultatele înregistrate, arătîn-
determinat în industria jude­ ţinut a marii întreceri în cin­ depăşirile planului fizic de qricultură, industrie alimenta­ te, începînd de la pregătirea du-se că, pe lingă realizările
In secţia de confecţionare a stea celei de-a XXV-a aniver­ producţie să crească la peste- via stîrneşţe interesul u- ră şi ape, a prezentat un re­ terenului şi pînă Ia recoltat,
şubelor, de Ia „Vidra“ Orâştie, ţului nostru acumularea unor naiUm al locuitorilor ju­ ferat cu privire la rezultatele pozitive, mai persistă încă u-
comunista Cornelia Hădulescu noi realizări de prestigiu. A- sări a proclamării Republicii, 55 milioane kWh energie e- deţului. Vineri seara, sala care au condus la obţinerea de nele neajunsuri, insistîndu-se
se face cunoscută prin depă­ cestea se concretizează în pentru realizarea înainte de lectrică, 3,5 la sută cupru în obţinute Ia cultura qrîului în producţii superioare la hectar.
şirile de plan zilnice de 15-20 termen a prevederilor cinci­ concentrate, 17 000 tone fontă, „Arta" din Deva a găzduit anul 1972 şi măsurile ce tre­ Totodată ei au subliniat că în asupra măsurilor ce trebuie
Ia sută şi prin Înalta calitate îndeplinirea înainte de termen din nou un spectacol al buie luate pentru sporirea pro­ cadrul unităţilor sînt încă luate în scopul creşterii veni­
a muncii prestate. a prevederilor planului ce nalului. 21 000 tone oţel, 12 000 tone acestei pregătite formaţii turilor şi reducerii cheltuieli­
revin judeţului pe 8 luni la Calculele estimative arată laminate, 6 000 mc prefabrica­ hunedorene. S-au revărsat, ducţiei în anul viitor. In con­ mari posibilităţi de creştere a lor de producţie, pentru mai
Foto : V. ONOIU tinuare s-au prezentat reco­ producţiei, angajîndu-se să de­
că în perioada rămasă pînă te din beton, 2 000 mc cheres­ în mai puţin de două ore, buna gospodărire a fondurilor
la finele lunii august în ju­ tea şi alte produse importan­ cu plenară dragoste de. mandările cu privire la cultu­ pună toate eforturile oentru materiale şi băneşti în fiecare
deţ se va obţine o producţie te pentru economia naţională. glie şi tradiţie, potopul de ra griului şi orzului de toam­ valorificarea în practică a a- unitate.
industrială suplimentară echi- îndeplinirea prevederilor de frumuseţe a portului pă- nă în anul agricol 1972-1973 cestor posibilităţi. De aseme­ Luînd cuvînful în încheie­
Numărătoare inversa pe valînd cu peste 75 la sută din plan pe primele 8 luni, nece­ durenesc, moţesc şi mure- şi planul de măsuri cu privi­ nea, s-au făcut propuneri pri­ rea lucrărilor, tovarăşul Aurel
angajamentul asumat pe în­ sitatea accelerării ritmurilor şan. S-au intilnit într-o re la pregătirea şi desfăşura­ vind îmbunătăţirea planifică­ Bulgărea, secretar al Comite­
şantierul furnalului nr. 9 tregul an. ’ In acelaşi timp, producţiei în raport cu sarci­ măiestrită împletire fiorul rea campaniei aqricole de rii producţiei, zonarea culturi­ tului judeţean de partid, a fă­
toamnă.
producţia industrială realiza­ nile sporite în noua etapă a vorbei grele de înţelesuri lor şi raionarea soiurilor în cut recomandări privind măsu­
au
Materialele
prezentate
tă pe 8 luni din acest an în­ întrecerii în cinstea aniversă­ din bătrîni, al zicerii calde reliefat că în acest an s-au cadrul consiliilor intercoope- rile ce trebuie luate în vede­
SIMTĂ fomill registrează un spor de peste rii Republicii trebuie să con­ din vioară, fluier, taragot obţinut rezultate superioare si a îngrăşămintelor, pregăti­ rea creşterii eficienţei activi­
ratiste, asigurarea seminţelor
325 milioane lei, faţă de pe­
tăţii economice în cooperati­
prevederilor planurilor de pro­
ori cimpoi, al îndătinatelor
rea utilajelor, creşterea răs­
stituie pentru toate colective­
rioada corespunzătoare a a-
nului trecut, spor obţinut în le din industria hunedoreană ritualuri de nuntă cu cel ducţie atît în cooperativele a- punderii faţă de calitatea lu­ vele agricole de producţie,
cea mai mare parte pe sea­ prilejul unor susţinute străda­ gricole, cît şi în întreprinde­ crărilor şi folosirea judicioa­ pentru ca fiecare leu cheltuit
Vineri, pe şantierul furna­ nal, indicînd temperatura. Cei, ma creşterii productivităţii nii şi preocupări pentru a ILEANA LASCU rile agricole de stat, ceea ce să a forţelor şi mijloacelor să aducă producţii cît mai
lului nr. 9 de la Hunedoara, doi oameni le urmăreau cu muncii. pune integral în valoare toa­ evidenţiază strădaniile si e- pentru ca însămînţarea cultu­
primul constructor înlîlnit in atenţie, notînd fiecare mişca­ Eforturile depuse pentru te rezervele interne de creş­ (Continuare in pag. a 2-a) forturile depuse de mecaniza­ rilor să se facă în perioada mari şi venituri corespunză­
cale ne-a spus următoarele: re a aparatelor într-un re­ folosirea cu randament sporit tere în mai mare măsură a tori, cooperatori şi cadrele optimă. toare investiţiilor făcute.
„Ieri şi azi (joi şi vineri — gistru special. Iată, deci, şi a capacităţilor productive, a realizărilor la toţi indicatorii
n.n.), au fost prezente pe un prim act din viitoarea „ar­ forţei de muncă şi a timpului planului şi depăşirea angaja­
şantier, alături de noi, circa hivă" a furnalului nr. 91 de lucru la termocentralele de mentelor anuale.
200 persoane. Credeţi că era Sigur, vor urma altele şi al­ MAJORAREA PENSIILOR - 0 ELOCVENTĂ MATERIALIZARE A HOTĂ-
vorba de o simplă vizită ? tele. Deocamdată însă nu e-
Nu ! Aceşti oameni — tineri xistă decît acest registru şi
şi vîrstnici, bărbaţi şi femei un „grafic de uscare". Ţirlea Prin creşterea indicilor de folosire a
— fac parte din sectorul teh- şi Costache, împreună cu fur­ RÎRB-OR ADOPTATE DE CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
nico-administrativ şi din alte naliştii din celelalte schim­
resorturi de muncă ale între­ buri, au grijă ca indicaţiile maşinilor şi utilajelor la U.M.M.R. Simeria
prinderii noastre şi veniseră date prin grafic să fie respec­ sia suplimentară de 150 lei. trăiesc din plin satisfacţia
aici pentru a efectua curăţi­ tate întocmai. Pentru cei ce muncesc şi au muncit, Voi lua lunar 865 lei. E sufi­ muncii. Pentru că nici o bu­
rea şantierului. Au lucrat în Participarea la activitatea cient pentru a-mi putea refa­ curie nu e mai mare pe acest
jurul furnalului, la caupere şi de început, despre care ne-a 0 producţie suplimentară partidul poartă o grijă aleasă ce potenţialul de muncă. Mă pămînt decît aceea de a te
în alte puncte de pe şantier“. vorbit maistrul Aurel Ţîrlea, voi strădui, cu sprijinul me­ şti util societăţii. Şi spre lu­
Dacă ne-am opri numai la nu este unică în viaţa lui. In De la vîrsta de 21 de ani de viaţă şi de trai nu numai dicilor, să-mi refac puterea de cru mă gîndesc în fiecare zi.
această simplă ştire, şi tot 1961, cînd a început activita­ de 8 milioane lei m-am încadrat în cîmpul mun­ la cei valizi de muncă ci şi muncă, şi dacă mă voi însă­ ILEANA KISS
ne-am putea da seama că tea la I.C.S.H., Ţîrlea a su­ cii. Am lucrat ca funcţionară celor care datorită unei afec­ nătoşi am să mă reîntorc cu funcţionară pensionară
lucrările ce se desfăşoară pe pravegheat uscarea caupere- pînă la 1 martie a.c. cînd da­ ţiuni nu mai pot desfăşura o bucurie alături de cei care Deva
şantierul gigantului siderur­ lor de la furnalul nr. 7. Du­ Procesul de perfecţionare a nizare a muncii, coeficientul torită unei boli obişnuite am activitate organizată. Răspla­
gic se apropie cu paşi repezi pă cîţiva ani, cînd a pornit întregii activităţi productive de utilizare a maşinilor poa­ fost nevoită, după mai bine ta grijii ce ni se poartă tre­ Mai mult de 4 milioane lei se vor
de finalizare. Terminarea, de furnalul nr. 8, a fost mutat presupune — după cum se te să crească la 75 la sută în de 20 de ani de activitate, să buie să o răsplătim prin mun­
pildă, a unui cvartal de locu­ să supravegheze şi uscarea sublinia la Conferinţa Naţio­ secţiile de bază şi la peste 55 părăsesc serviciul. Evident că că, prin angajare totală faţă
inţe implică declanşarea ime­ cauperelor acestui furnal. A- nală a partidului — acorda­ la sută în secţiile auxiliare. nu am rămas pe drumuri. Mi de toate chemările pe care ni acorda lunar în plus pensionarilor
diată, în zona respectivă, a cum, după aprinderea focului rea unei atenţii deosebite uti­ Apoi, prin îmbunătăţirea coe­ s-a acordat o pensie de boală le adresează partidul, ştiut
lucrărilor de amenajări şi în­ în furnalul nr. 9, îl găsim lizării intensive a capacităţi­ ficientului de schimburi am pentru refacerea sănătăţii, pe fiind că muncim numai pen­ In evidenţa Oficiului de a- ficaţii. Pensionarii pot solicita
prezent aici. lor de producţie, a folosirii cu putea spori cu 3-4 la sută a-
frumuseţări. La fel se întîm- timp de 2 ani, în sumă de 685 tru noi, pentru fericirea noas­ sigurări sociale şi pensii De­ bilete pentru tratament la toa­
plă şi pe marele şantier in­ Şi cauperistul Gheorghe maximum de randament a ma­ ceşti indici. lei lunar. Desigur că sînt mul­ tră. Despre acest lucru am va sînt mai mult de 37 000 te staţiunile din ţară. Li se
— Deşi coeficientul plani­
dustrial. Constructorii au in­ Costache are amintiri asemă­ şinilor şi utilajelor. ficat pe schimburi a fost de­ ţumită pentru pensia stabili­ discutat recent cu fiul meu, pensionari, din care 33 700 acordă ajutoare excepţionale
trat într-o etapă finală. De nătoare. Şi-a început activita­ — Acestui deziderat nu i-am păşit, nivelul său de 1,23 este tă. M-a emoţionat mult vestea care este student în anul II. pensionari de asigurări socia­ celor care au ajuns la un ne­
cînd a fost aprins focul în tea la furnalul nr. 2, în 1949. răspuns încă suficient — ara­ foarte scăzut. Prin ce mijloa­ că începînd cu data de 1 no­ Sînt cît se poate de mulţu­ le, 1 900 beneficiari de aju­ caz mai deosebit, pentru ca
furnal, colosul siderurgic a Pe parcurs, cînd se apropia tă Iuliu Vernichescu, ingine­ ce intenţionaţi să-l sporiţi ? iembrie a.c. se vor majora mită de zilele pe care le tor social şi 2 100 I.O.V.R. Su­ să se poată redresa, precum
început să... trăiască. Este viu, clipa aprinderii focului la rul şef al Uzinei mecanice de pensiile de asigurări sociale trăim. Sînt pline de satisfac­ mele ce li se acordă lunar şi medicamente gratuite.
freamătă, respiră! Aceste a- vreun furnal, Costache primea material rulant din Simeria. — Generalizarea schimbului de stat, precum şi pensiile ţii pentru toţi oamenii din a- pentru trai sînt de ordinul ze­ Fată de toate categoriile de
Cauzele sînt multiple şi în bu­
devăruri sînt de acum cunos­ sarcina să controleze zidăria, nă măsură derivă din specifi­ II şi extinderea schimbului I.O.V.R. şi ajutoarele sociale. ceastă ţară, indiferent că sînt cilor de milioane de lei. pensionari partidul şi statul
se desfăşoară anevoios
III
cute. Puţini ştiu însă că, din rosturile dintre cărămizi, cali­ cul activităţii noastre. Aceas­ din mai multe cauze printre Recentul decret emis demon­ români, germani, maghiari sau Pe lingă pensii, celor inapţi nostru poartă o grijă aleasă.
clipa aprinderii focului pen­ tatea execuţiei etc. După ce ta nu înseamnă că indicele de care aş aminti numărul insu­ strează lumii întregi că în de alte naţionalităţi. De la de muncă fie din cauza bătrî- Recentul decret dat cu pri­
tru uscarea furnalului, aici au se aprindea focul, îşi ocupa ficient de muncitori cu califi­ România socialistă partidul şi 1 noiembrie pensia mea se l'a neţii, fie din cauza .unei boli vire la majorarea pensiilor de
intrat în acţiune oameni cu locul în cabina cu aparate şi utilizare a maşinilor şi utila­ care corespunzătoare, lipsa statul se preocupă permanent mări de la 685 lei la 715 lei, obişnuite sau profesionale, asigurări sociale de stat, a
o altă calificare : furnaliştii. avea grijă de uscarea şi în­ jelor, în primele 7 luni ale să îmbunătăţească condiţiile la care se mai adaugă şi pen­ statul le acordă şi alte grati- pensiilor I.O.V.R. şi ajutoare­
călzirea noilor obiective. anului, de 73 la sută în sec­ personalului tehnico-ingine- lor sociale confirmă încă o da­
I-am găsit în cabina apara­ ţiile de bază şi 53 la sută în resc pentru asistenţa tehnică tă că soarta oamenilor ajunşi
telor de măsură şi control pe Furnaliştii au preluat, aşa­ cele auxiliare, nu poate fi îm­ necesară, existenţa unor utila­ în imposibilitatea de a mai
doi dintre furnaliştii care dar, cu bine, ca şi în alte bunătăţit, că nu dispunem de je vechi, cu caracteristici teh- putea desfăşura o activitate
şi-au început deja munca la dăţi, ştafeta focului de la rezerve considerabile în a- nico-economice scăzute. Festivalul coral „Craiul munţilor"— organizată, nu este lăsată Ia
furnalul nr. 9: maistrul Au­ constructori. Acest moment, al
intrării în acţiune a furnaliş- cest sens. Am în vedere po­ Pornind tocmai de la aceste voia întîmplării.
rel Ţîrlea şi cauperistuf tilor, marchează, de fapt, o sibilităţile de organizare mai realităţi — ca urmare a sarci­ Salariaţii noştri au şi tre­
Gheorghe Costache. Trebuie victorie a constructorilor. Pen­ judicioasă a activităţii în sec­ nilor deosebite pe care Con­ o prestigioasă manifestare artistică cut la verificarea dosarelor
spus că dintre zecile de apa­ tru că aşa se unesc între ele ţia mecanică şi în celelalte ferinţa Naţională a partidu- pentru recalcularea pensiilor.
rate cîte există în această faptele lor t printr-un şir în­ secţii dotate cu utilaje de Ne vom strădui să ne înca­
Printre
pe
cultural-
cabină în prezent funcţionea­ lănţuit de victorii! prelucrare a metalului. Un I. COJOCARI) artistice prilejuite manifestările de comemo­ preciale acestea plan republican. ţionarului cîteva Avram titluri Iancu. Spi­ de drăm în termenul stabilit, de
Dintre
amintim
deosebit
cuim
prezen­
ză numai cele care au legă­ calcul estimativ arată că nu­ rarea centenarului morţii lui ţa corului din Brăneşti (jude­ evocatoare în acest sens : „Bu­ decret. După un calcul esti­
tură directă cu focul din fur­ MARIN NEGOIŢA mai printr-o mai bună orga­ (Continuare în pagina a 2-a) Avram Iancu se evidenţiază pe ţul Dîmboviţa), laureat al mai ciumul lui Iancu“ de A. Be­ mativ am constatat cu bucu­
plan muzical Festivalul coral multor concursuri republicane, na, „Cintecul Iancului" de
interj udeţean „Craiul munţilor“ corul din Marga (judeţul Ca- Gheorghe Dumitrescu, „Marşul rie că pensionarilor de toate
ce va avea loc în perioada 8-1) raş-Severin), una dintre ’ forma­ lui Iancu“ de Timotei Popo- categoriile ce sînt în evidenta
septembrie a.c. la Deva. ţiile bănăţene cu o bogată vici ş.a.
<V tradiţie. O altă categorie de piese, ce noastră Ii se vor acorda, în­
Prestigiul de care se bucură cepînd cu luna noiembrie, mai
Pe aceeaşi scară valorică se cuprind cintece dedicate patriei
persona­
românilor
istoria
în
In pagina a ll-a In pagina a lll-a litatea lui Avram Iancu. fap­ situează corurile din Ardusat şi , partidului, oglindind reali­ mult de 4 500 000 lei lunar,
tul că meleagurile hunedorene (Maramureş), caselor de cultu­ tăţile zilelor noastre, oamenii bani care vor contribui la
ră din Buzău, Hălmagiu (A- muncii şi eroismul lor cotidian,
păstrează mărturia faptelor re­ creşterea veniturilor lor şi
rad). Blaj şi corul bărbătesc aparţin compozitorilor T. Jar-
voluţionare şi de arme ale e-
„Iacob Mureşianu“ din Cluj. da, I. Brătianu, I. Chirescu, M. deci a nivelului de trai.
roului moţilor în revoluţia de In compania lor corurile hu­ Neagu, L. Paceag etc. X e vom strădui să rezol­
Conştiinţe si brăţări de aur Cartea» scena® discul a ecranul la 1848-49 artistice generat producţii pe planul nedorene ale Casei de cultu­ lul din anul acesta, prin sem­ văm corect şi în conformitate
T
au
Avem convingerea că festiva­
creaţiei
lite­
ră din Orăştie. I.C.S. Hunedoa­
rare.
ii» i zicale, folclorice şi culte, mu­ ra şi C. S. Hunedoara, vor în­ nificaţia şi amploarea sa, va cu decretul fiecare dosar, şti­
Multe
din
plastice
etc.
ind că prin aceasta nu ^facem
cerca o evoluţie cit mai bună.
contribui la ridicarea calitati­
creaţiile muzicale vor fi inclu­
pe măsura tradiţiei, a prestigiu­ vă a mişcării corale hunedo­ altceva decît să. aplicăm în
se ca piese de bază în reper­ lui unanim recunoscut. rene, impunînd pentru viitor practică grija deosebit de
Centenarul comemorării toriul la formaţiilor această corale parti­ de supra privire repertoriilor ansamblu corurilor perpetuitate acestei manifestări umană pe care partidul şi sta­
O
a-
de
de anvergură.
întrecere
cipante
C a l e i d o s c o p Festivalul în sine constituie prezente să în remarcăm o ne serie îndrep­ de Prof. VASILE BOTA tul o poartă cetăţenilor din
anvergură.
festival
tăţeşte
România socialistă.
lui Avram iancu un nou prilej corale de hunedorene piese de clasice gen şi din contempora­ Centrul de îndrumare a
confruntare
patrimoniul
mişcării
a
muzicii
creaţiei populare şi a
cu o seamă de formaţii din al­ ne româneşti avînd în centru ELENA OPRESCU
te Judeţe binecunoscute şi a- lor figura luminoasă a revolu­ mişcării artistice de masă
şeful Oficiului de asigurări
sociale si pensii Deva