Page 9 - Drumul_socialismului_1972_08

Proletari din toate far ile, jnifi-văt
Ï

Secretar general al Partidului Comunist Român

Preşedintele Consiliului de Stat al

Republicii Socialiste România

Dragă tovarăşe Nicolae Ceauşescu, muncă intensă în activitatea sa externă in spri­
In numele Comitetului Central al Partidului jinul cauzei unificării patriei noastre. Aceasta
Muncii din Coreea ?i al guvernului R.P.D. Co­ demonstrează că dezvoltarea tot mai puternică
reene, al poporului coreean şi al meu personal, a relaţiilor frăţeşti de prietenie şi coeziune sta­
vă exprim mulţumirile cele mai sincere dumnea­ tornicite între partidele, guvernele şi popoarele
voastră. şi prin dumneavoastră Comitetului Cen­ noastre constituie un mare imbold dat luptei
tral al Partidului Comunist Român, Consiliului de poporului nostru.
Stat şi guvernului Republicii Socialiste Româ­ Partidul şi guvernul no u exprimă profunde
nia, poporului frate român pentru felicitarea căl­ mulţumiri pentru nobilul dumneavoastră sprijin
duroasă adresată de dumneavoastră in legătu­ internaţionalist.
ră cu publicarea Declaraţiei comune dintre Nord Mă bucur din toată inima de marile succese
şi Sud pe baza celor trei principii de unificare
ANUI XXIV Nr. 5 464 JOI 3 AUGUST 1972 4 PAGINI - 30 BANI independentă şi paşnică a patriei, propuse de obţinute de poporul român în lupta pentru con­
struirea societăţii socialiste multilateral dezvol­
partidul şi guvernul nostru. tate sub conducerea Partidului Comunist Român,
Poporul frate român a exprimat întotdeauna în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi le
sprijinul deplin şi solidaritatea fermă eu lupta adresez călduroase felicitări.
justă a poporului nostru pentru retragerea tru­
in cinstea zilei de 23 August şi pelor americane din Coreea de sud, pentru rea­ între partidele, guvernele şi popoarele ambelor
Convins că relaţiile de prietenie şi colaborare
lizarea unificării paşnice a ţării în mod inde­
pendent şi fără nici un amestec al forţelor din ţări, bazate pe principiile marxism-leninismului
afară. şi internaţionalismului proletar, se vor întări şi
dezvolta, vă urez din toată inima dumneavoas­
Şi în prezent, partidul şi guvernul dumnea­ tră şi poporului român tot mai multe succese
a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii voastră urmăresc cu mare interes lupta poporu­ in activitatea viitoare.
lui nostru pentru unificarea ţării şi desfăşoară o
KIM IR SEN
ANGAJAMENTUL UNANIM AL Secretar genera! al C.C. al Partidului Muncii din
Coreea
Preşedintele Cabinetului de Miniştri al
R.P.D. Coreene
OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI PHENIAN, 25 IULIE 1972

CINCINALUL ¡N PATRU ANI SI JUMĂTATE

..... ....................................................... ■ —- rr-* —r-|-~rr -rrrrr- --rrrrr —r~— rr rrn --rrrnri "rnrnm --rrrr rrr—n nnr»n irumri ir.wifftuurirrr n imw -mrii riirrir r re i rtrn i rm -yir - mrrr mnînniirN-rrri“ m . i w — — • LEGEA REMUNERĂRII MUNCII
Angajamente concrete is Realizări de prestigiu ■ Iniţiative valoroase i Fapte eroice

&
Sistemul premial - reflectare justă a

Cultură de hamei
F LA El PETRILA Un bilanţ eforturilor de reducere a cheltuielilor

pe 560 hectare
PETROŞANI. Luna Iulie a fost spornică pen­ întrecerea pentru mai mult cărbune a anga­ care
tru minerii de Ia Petrila, I.onea, Uricani şi Li- jat deopotrivă toate brigăzile, pe toţi iactorii In vederea asigurării li­ materiale de producţie
vezeni. Muncind cu dăruire şi abnegaţie, cu care acţionează în subteran. Pe primele locuri nei producţii sporite de ha­
hotărîrea de a transpune neabătut in lapte s-au situat şi de astă dată brigăzile conduse mei, în judeţul nostru — Proiectul Legii remunerării lismului şi creşterea avuţiei miilor realizate". Este cazul e.-
prevederile Conferinţei Naţionale a partidu­ de Vasile Avarvarei şi Marin Ghizdăvescu la I.A.S. Simeria — se va înseamnă după cantitatea şi calitatea naţionale, pentru promovarea conomiilor de cocs pe care
lui, de a raporta noi succese în cinstea zilei (sectorul I), Florea Mioneci şi Alexandru Ghi- înfiinţa o plantaţie care va muncii în unităţile de stat, progresului tehnic şi ştiinţific, noi ne străduim să le facem
de 23 August, ei şi-au realizat sarcinile de şan (sectorul III), Stelian Matei şi Eugen Voi- ocupa o suprafaţă de 560 publicat recent în presă pen­ buna organizare a producţiei cit mai mari.
plan pe cea de a şaptea lună a anului, înre- cu (sectorul IV), Titu Vlad şi Mihal Iszloy hectare. In prima etapă, po­ tru a fi supus dezbaterii pu­ şi a muncii, pentru creşterea In calitate de cauperist la
gistrînd şi indici superiori de calitate. Cele (sectorul V). Rezultate deosebite a obţinut şi trivit proiectelor întocmite, bunăstare blice, reprezintă rezultatul fi­ continuă a productivităţii secţia furnale a uzinei „Vic­
mai bune rezultate Ie-a obţinut colectivul mi­ sectorul de investiţii, pe prim-plan situîndu-se cultivarea acestei plante se resc al preocupărilor partidu­ muncii sociale şi, totodată, toria", mă bucur că particip
nei Petrila, care a depăşit cu aproape 500 to­ şefii de brigadă Kadar Arpad şi Ioan Pavel. va face pe 121 hectare. lui nostru de a statornici prin­ dreptul de a beneficia pe de­ şi eu, prin activitatea ce o de­
ne de cărbune prevederile de plan. De re­ Realizările consemnate de minerii petrileni Comerţul de stat din ju­ cipiile eticii şi echităţii în plin de roadele activităţii lor. pun, la economisirea cocsului.
marcat că, din cele 5 sectoare productive ale pe luna iulie sînt amplificate în aceste zile de Pregătirile pentru înfiin­ deţul nostru a încheiat pri­ toate domeniile vieţii econo- O importantă deosebită Concret, eu trebuie să asigur
exploatării, 4 şi-au realizat şi depăşit sarci­ început de august, cînd întregul popor se pre­ ţarea plantaţiei au demarat, ma lună de activitate din miro-sociale. însuşi sensul re­ pentru munca noastră de fur- temperatura din grafic care,'
nile de plan. Doar sectorul II a rămas sub găteşte să intimpine cu succese de prestigiu urmînd ca în această toam­ cel de al doilea semestru munerării — ,,după cantitatea nalişti o are sistemul de pre­ în prezent, este de 970—980°,
prevederi, celelalte depăşindu-şi sarcinile cu Ziua minerului şi sărbătoarea eliberării ţării nă să fie plantate cu hamei cu un bilanţ bun. Mărfurile şi calitatea muncii" — este miere, preconizat de proiect, fată de 940° cît era mai îna­
cantităţi de cărbune între 83 tone şi 425 tone. — 23 August. primele 18 hectare. desfăcute peste plan către specific orînduirii noastre so­ care reflectă mai bine efor­ inte. Se ştie că o temperatu­
populaţie în luna iulie în­ cialiste unde oamenii muncii turile noastre pentru econo­ ră mai mare contribuie la
sumează 2 200 000 lei. Astfel au dubla calitate de proprie­ misirea cocsului şi altor ma­ menţinerea mersului constant
de depăşiri la desfacerea tari ai mijloacelor de produc­ teriale. Astfel, se arată că al furnalului şi conduce la
SCHIMBURI DE ONOARE de mărfuri au semnificaţiile ţie şi de producători ai bunu­ mărimea premiilor poale fi, reducerea consumului de cocs.
lor. Puterea de cumpărare rilor materiale şi spirituale. de regulă, pînă la 30 la sută
CU REZULTATE DE PRESTIGIU a salariului sporeşte şi Această calitate le conferă, din valoarea economiei reali­ IOAN MAIER
populaţia consumă bunuri cum se arată şi în preambu­ zate, iar „în cazul unor mate­ cauperist la secţia furnale a
GHELAR. Animaţi de do­ tras peste plan 285 tone mi­ mai multe şi de mai bună lul proiectului, răspunderi riale importante sau deficita­ Uzinei „Victoria" Câian
rinţa de a îndeplini sarcini­ nereu. calitate. Este semnificativ sporite pentru dezvoltarea ba­ re premiul poate fi pînă la
le cincinalului înainte de O contribuţie de seamă şi-a că depăşirea e realizată în zei tehnico-materiale a socia­ 50 la sută din valoarea econo­ (Continuare in pag. a 2-a)
termen şi de a sărbători cu adus-o brigada de tineret de întregime în sectorul ali­
noi recorduri apropiata zi a la abatajul 203, condusă de mentar şi de alimentaţie
minerului, minerii din Ghelar minerul Teodor Blaga, şi bri­ publică. Beneficiile realiza­ A
au organizat 4 zile la rînd gada de la abatajul 205, con­ te de comerţ pe primul se­ In pagina a Ha
schimburi de onoare pe sec­ dusă de minerul Aurel Zam­ mestru al anului însumea­
ţii, sectoare şi brigăzi. între­ fir- Aceste două brigăzi au
cerea dintre secţii a fost cîş- produs în zilele în care au ză şi ele 2 400 000 lei. Ele
tigată de colectivul secţiei lucrat în schimb de onoare reflectă eforturile lucrători­ «Materializarea exemplară a sarcinilor trasate de
I, care a realizat o de­ 645 tone minereu, ceea ce lor din comerţ pentru mai
păşire de plan de aproape. constituie un nou record pe buţia gospodărire a fondu­
80 la sută. Întrecerea pe Conferinţa Naţională a partidului
sectoare a fost cîştiqată de exploatare. lui de marfă, căci o mare
sectorul orizontului 7-8 parte s-a realizat prin re­
(Ghelar est) condus de Ni- IOAN RADU ducerea perisabilităţilor.
colae Dristaru, care a ex­ Ghelar

8103 tone de fontă peste pian

HUNEDOARA. în­ Colectivul secţiei a buţia' Întreg colecti­ ducţie realizat pe lu­
trecerea siderurgişti- Il-a a raportat la fi­ vul secţiei, din rîn- na iulie a fost obţi­
lor hunedoreni pen­ nele lunii iulie un dul căruia îi notăm nut cu cocs economi­
tru a da .tării mai plus de 1 180 tone de azi pe prim-topitorii sit. Pentru hărnicia
mult metal aduce în fontă peste sarcinile Alexandru Hăşdătea- şi conştiinciozitatea
fiecare zi noi fapte de plan, din care 540 nu şi Ionescu Lucian, lor în muncă îi a-
de muncă, ce încu­ tone cu cocs econo­ pe dozatorul şef Ioan mintim pe şeful de
nunează talentul şi misit. Acest surplus Andreica. schimb Constantin
hărnicia oamenilor de producţie a majo­ Bine au încheiat Moisin şi pe maistrul
din prima vatră de rat cantitatea de fon­ luna iulie şi furnaliş- Mihai Zămesnicu.
tă cumulată de la în­ tii din secţia I. Ei Furnaliştii hunedo­
foc a ţării. Dacă o-
ceputul anului la au dat peste preve­ reni îşi sporesc preo­
telarii au încheiat cu 8 103 tone dată peste derile lunare de plan cupările, hotărîti să
rezultate deosebite plan, timp în care au 500 de tone, înregis- intimpine ziua de
¡¡P®| în muncă primele 7 fost consemnate eco­ trînd o economie de 23 August şi a 25-a
nomii de peste 13
cocs de 3 kg pe to­
aniversare a procla­
K luni ale anului, fur- milioane lei. La aces­ na de fontă. mării Republicii cu
I naliştii nu s-au lăsat te rezultate deosebi­ De remarcat că în­ rezultate deosebite Intr-un
Mecanizatorii Romulus Toaclcr şi Aron Braşoveanu de la C.A.p. Simeria. au balotat
mai prejos. te şi-a adus contri­ tregul spor de pro­ în muncă. timp record întreaga cantitate de paie de la cultura orzului şl a griului.
Muncitor de Înaltă calificare, comunistul Nicolae Colhon de la
F.C. Orăştie, realizează la maşina de găurit prin coordonate nu­
mai produse de tehnicitate ridicată. Foto : V. ONOIU
Numărătoare inversă pe Acţiuni de mare actualitate în agricultura

şantierul furnalului nr. 9

In condiţiile realizării şi
Trei întrebări pentru beneficiar RECOLTAREA Şl VALORIFICAREA depăşirii producţiilor stabi­ ONORAREA OBLIOAţIILOR
lite, apare ca un act de înal­
tă responsabilitate patriotică
1. Cum apreciaţi stadiul lucrărilor? PRODUCŢIEI DE LEGUME faptul ca fiecare unitate
să-şi onoreze exemplar obli­
2. Cu ce îl aj'utaţi pe constructor ? gaţiile asumate prin contrac­ CONTRACTUALE
3. Ce cadre vor deservi noul obiectiv ? O problemă de acută actua­ cea mai mare însemnătate. Es­ pul ieşirii grabnice din im­ te fată de fondul centralizat
litate pe agenda cooperatori­ te vorba despre recoltarea şi pas se impune ca, pe lin­ al statului. Ca şi în anii an­ angajamentele pe care şi la bazele de recepţie a can­
Aceste întrebări le-am adre­ sînt oarecum intîrziate fată lor o reprezintă recoltarea şi valorificarea produselor. teriori, este demn de eviden­ le-au asumat în întrecerea
sat deunăzi unor reprezen­ de graficele de execuţie, dar valorificarea producţiei de le­ Ploile abundente care au gă o preocupare susţinută din ţiat exemplul oferit de către organizată între C.A.P. tităţilor de cereale păioase
tanţi ai beneficiarului marelui observăm strădanii susţinute gume. Este de apreciat ca po­ căzut au frînat in bună mă­ partea consiliilor populare co­ cooperatorii din Simeria. Du­ datorate fondului de stat. In-
telegînd că prin îndeplinirea
şi
munale
conducerilor
a
obiectiv siderurgic hunedo- din partea lor pentru ajunge­ zitiv faptul că, datorită preo­ sură ritmul de lucru la recol­ C.A.P., să manifeste un inte­ pă strîngerea recoltei şi re­ Sînt însă şi unele coope­ în mod exemplar a obligaţi­
rean, pe care constructorii îl rea din urmă şi terminarea în cupării susţinute a organelor tat şi determină apariţia unor partizarea produselor, fără a rative agricole care se pre­ ilor asumate, cooperatorii îşi
înaltă într-un ritm tot mai ac­ timp optim a tuturor lucrări­ şi organizaţiilor de partid, a situaţii cînd produsele, ca ur­ res deosebit pentru preluarea afecta fondul de retribuire zintă cu restanţe însemnate dovedesc recunoştinţa fată
în cele mai bune condiţii a
celerat pe zi ce trece. Este lor. Noi, beneficiarul, conlu­ consiliilor populare şi condu­ mare a întîrzierii strîngerii întregii producţii şi lucrătorii planificat, cooperatorii au privind achitarea datoriilor de grija pe care partidul o a-
vorba de prim-maistrul furna- crăm permanent, fructuos, cu cerilor unităţilor agricole, s-a lor, nu se mai încadrează în din cadrul întreprinderii pen­ hotărît să valorifice la stat ce le revin la fondul centra­ cordâ îmbunătăţirii perma
list Nicolae Mărculescu, Erou constructorii. Ne întîlnim, reuşit să se asigure o bază te­ normele de calitate cerute. tru producţia, valorificarea şi surplusul de grîu realizat. lizat al statului. Spre exem­ nente a condiţiilor de viată
al Muncii Socialiste, şi de in­ cum spuneam, zilnic, acolo în meinică recoltei de legume, Astfel de neajunsuri se întil- industrializarea legumelor şi Astfel, de la această unita­ plu, pînă la începutul lunii ale ţărănimii, este de mare
ginerul Nicolae Renţea, care clocotul muncii de şantier, lu­ ceea ce face posibil ca nece­ nesc îndeosebi la castraveţi şi fructelor. Deoarece în prezent te s-au predat la baza de re­ august a.c., aveau diferente însemnătate faptul ca în
în minus de cîte 50-150 tone
se ocupă cu problemele de in­ ăm împreună toate măsurile sarul de consum al populaţiei fasole verde, greutăţi întîmpi- o parte din produse nu mai cepţie, în contul contractu­ grîu cooperativele agricole timpul cel mai scurt posibil
vestiţii şi reparaţii capitale la ce se impun. Există deplină să fie acoperit în măsură me­ nîndu-se mai ales la fermele au asigurată desfacerea pe pie­ lui, 114 tone boabe, supli- din Batiz, Sîncrai, Boşorod, să fie încheiată acţiunea de
secţia a Il-a furnale a C.S.H. cooperare şi înţelegere şi în reu crescîndă din producţia legumicole ale C.A.P. Rapoltu ţe, esle imperios necesar ca mentîndu-se prevederile ini­ Nădăiştia de Jos, Vâlcele, predare a întregii cantităţi
— Este cam dificil să apre­ latura muncii de partid, marea realizată de către cultivatorii Mare, Sîntandrei, Geoagiu, factorii răspunzători de soar­ ţiale cu 49 tone grîu. Ase­ Strei, Ocoliş, Valea Sîngeor- de produse datorate fondulu
:
ciez stadiul lucrărilor con­ majoritate a constructorilor de legume din judeţul nostru. Orâştie, Pricaz şi altele. ta producţiei — unităţile pro­ mănător au procedat şi alte giului etc. Este adevărat că de stat. De asemenea, este
structorilor ■— a început tova­ fiind comunişti. Ei dau întot­ Dacă la această dată situa­ fn unităţile amintite se gă­ ducătoare şi cele de valorifi­ cooperative agricole, printre într-o parte din unităţile res­ important ca în unităţile un­
răşul Nicolae Mărculescu. Şi deauna exemplu în muncă, ţia preluării legumelor de la sesc zeci şi chiar sute de tone care — să ia neîntîrziat mă­ care amintim pe cele din pective nu s-a încheiat încă de sînt create posibilităţi,
asta nu pentru că nu le-aş sînt harnici şi pricepuţi. De cooperativele agricole apare de produse care sînt expuse suri pentru conservarea sur­ Deva, Cristur, Hărău, Şoi- acţiunea de strîngere a re­ din disponibilităţile de pro­
cunoaşte. Doar mergem zilnic asemenea, direcţia de investi­ favorabilă, fiind livrate supli­ pericolului de depreciere în plusului de recoltă prin mura- muş, Tîmpa, Bobîlna, Gura- coltei, dar decalajul între duse să se creeze fonduri de
pe şantier, discutăm cu oame­ ţii a combinatului se strădu­ mentar peste 500 tone produ­ cazul cînd nu se intervine cu re, astfel produsele puţind fi sada, Turdaş, Orăştie şi al­ stadiul secerişului şi situa­ rezervă cărora li se va da
tele. Fiecare din unităţile a-
nii, tragem concluzii, luăm ieşte să aducă toate utilajele se, trebuie apreciate eforturi­ măsuri operative pentru re­ păstrate şi trecute în consum ţia predării cerealelor la ba­ destinaţie în funcţie de ne­
măsuri operative de rezolvare contractate cu fabricile furni­ le care s-au depus pentru ca coltare şi valorificare. Deşi se în perioadele următoare. In mintite au livrat în plus fată za de recepţie este mult voile ce se vor ivi. Această
de cantităţile de grîu con­
a unor situaţii nesatisfăcătoa­ potenţialul de producţie al cere ca zilnic la efectuarea acţiunea de skrîngere fără tractate cîte 5-34 tone boa­ prea mare. Pentru a asigura măsură de prevedere reflec­
re. Insă au şi constructorii zoare, incit constructorul să grădinilor să fie cît mai de­ lucrărilor de sezon în grădini­ pierderi a producţiei de legu­ be. In acest fel cooperatorii înlăturarea restantelor exis­
greutăţile lor, cauzate de lip­ le aibă la îndemînă in timp plin fructificat. Fără a mini­ le acestor unităţi să fie mo­ me un aport mai substanţial tă desigur spiritul de buni
sa forţei de muncă suficiente, optim. Ştiu că s-a dat I.C.S.H.- maliza cu nimic rezultatele bilizaţi cel puţin cîte 50-100 au datoria să îl aducă femeile înţeleg să-şi îndeplinească tente se impune ca din par­ gospodari al cooperatorilor
1
de întîrzierea unor materiale dobîndite în privinţa sporirii cooperatori, participarea la şi tineretul de la sate, care una din îndatoririle lor pa­ tea consiliilor de conducere şi posibilitatea de a trece
şi utilaje sau de cîteva ploi DUMITRU GHEONEA producţiei, aducem în actuali­ muncă nu se ridică nici la ju­ au o solicitare mai redusă la triotice şi cetăţeneşti de să fie acordată maximă gri­ peste orice dificultăţi care
straşnice din ultima vreme. tate una din problemele de mătatea necesarului. In sco­ alte activităţi în aceste zile. prim ordin, să materializeze jă organizării transportului
Aşa se face că unele lucrări (Continuare Ln pag. a 2-a) ar putea să apară.