Page 90 - Drumul_socialismului_1972_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 484 ® DUMINICĂ 27 AUGUST 1972
j'jiL'iii'itiLiuj ,i uiiniiiriu. i 'jiiilll l a—w j i r i i m j i g ' j u ' ' ' S B t o g g P

\ (Urmară din pag. 1) Conducătorul maselor populare
\ al ritmului îndrăcit al jo- j
CONŞTIINŢE \ zaţie de armonie deplină, i din Munţii Apuseni
l \ curilor româneşti. O sen- j

s \ \ de frumuseţe fără seamăti
cu
desprins
s-a
stăruinţă
din
acest
mirific
sincre­
\ tism milenar al artei noas­
tre populare. la vizionare, in revoluţia de la 1848 (II)
\
BRĂŢĂRI DE AUR \ compozitorul Ludovic Pa- nimii Asuprirea tio po multiseculară a crăiesc ţără­ şl tă părerea prin „Ca cuvlntul Iul semnez mersuri care făcuse trecuse dealtfel prin şi Cluj Bu-
Prezent
ceag, specialist cu proble­
\
Pa-
me de muzică la Centrul
în
teanu,
român,
Xlarlan.
piu
păminlul
scop.
Fiind
om
unui
cu
petiţia
condiţia
de
iobagii
de
nedreptăţile
cu
primit
al
c
Iancu
populare şi a mişcării ar­
po­
realiza
fiscului
\ \ de îndrumare a creaţiei pe domeniul suferite probleme din Munţii cind s-ar egalitatea, ca, să drepturile In se cazul acelaşi domeniului, şalele de fiul munte. Cu-
rezerve
in
şi
asi­
porului
pre­
erau
Apuseni
care
Infringă
\ tistice de masă Bucureşti, ocupau intelectuali mod români pe tine­ ia gure tuturor Transilvania de şi limbă rind reuşeşte maselor, să astfel că această
naţiunilor
In
deosebit
ajun­
rezervă
ne-a împărtăşit cîteva din
a
rii
din
de
Un­
felurită
iar
existenţa
\ consideraţiile sale privitoa­ Cluj. De aceea, ci urmăresc cu garia româna, iar naţională şi de lim­ ge omul văd cel in mai pe popular, clin
el
unul
autorităţile
ba
eliberarea
io­
re la spectacolul pregătit înfrigurare discuţiile purtate- cu cei mai periculoşi duşmani ai
ocazia dietei din iarna anului băgie să se realizeze fără nici o
pentru confruntarea de la 1846-1847, cind s-a pus problema despăgubire bănească, deoarece feudalilor. De aceea, intervin pe
preşedintele
a-
Zakopane. Îmbunătăţirii soartcl iobagului. ţăranii au plătit destul, chiar lingă pentru a-1 Curţii la de Tirgu
chema
pel
Vorbind în cadrul dietei, baronul prea mult, timp de mai multe
Mureş, urmind să fie arestat aco­
Kemeny Deneş spunea : „Ţăra­ secole de cind nobilii le uzurpă
Măiestria nul, tot omenească, omului, fu s-au dezbrăcat nu numai drepturile umane“. ci Vorbind şi lo. Iancu a emită scăpat nu datorită a Înce­ a-
civile,
care
ce
după
tinelii
care
guvernului
sacre
pe
ceic
de
dreptul
toată
de
ares­
pucat
ordinul
de
să
despre spiritul nou care a apă-
demnitatea
im­
i
se
ştie
ce
măsurată în „TOPORASUL pus sarcini cari pe nu care numai Întrec tare. Nu Iancu, spre dar casă, comunicări întors a
s-a
ei
primit
lucră,
venitul
moşiei
o
permiţidu-şi
grăbit
dar
întrec
iui... după ce chiar puterile i-a dinsu- doar o oprire la Blaj.
său
lu­
stăpînul
forte de ofel poi tot vine ce al bietul doilea a stăpin, muncit, statul... Cenfenarul Blaj Cea a de fost a deosebit de poposire importan­ la
doua
a-
at
om
luat
de
contribuţia,
rezultatele
drumuri
— Eu sărbătoresc prin k tir plăteşte şi singur grele şi tot face comemorării tă, deoarece a discuţiilor cunoştinţă fruntaşilor
el
poduri
programul
de
din
români,
mani­
plăteşte
ele.
ţa­
muncă cea de-a 218-a ani­ ra cu vama arma... pe Plăteşte Apără popa. festul lui Bărnuţiu. Desfiinţarea
pe
versare a eliberării patriei. pe dascăl, pe jude, pe notar şi lui Avram Iancu iobâgicl şi Împroprietărirea ţăra­
Mă bucur că o pot face, că tot ce i se cere“. Cu toate aces­ nilor, dietă şi reprezentarea publice in românilor
pro­
funcţii
in
atitudini
pot adăuga alte tone de o- — Impresionează nota te tea nobilimii s-a inalntato pe majorita­ porţie cu numărul lor, înainte de
po­
postat
(el la zestrea noastră a o- caracteristică de autentici- j ziţii reacţionare, iar legea adop­ a se lua vreo hotărire privind
Transilvaniei
ca­
telarilor acumulată pînă a- tate, bogăţia de motive a- j tată nu a adus Îmbunătăţirile aş­ rut in Europa acelei vremi, Ian­ soarta mobilizau pe erau tinerii idei bitcleeiu-
re
mai
adresin-
Iancu,
cum... duse în spectacol. In 30 de ; teptate. sălii de prezent in fu bal­ cu spunea Simonffy tlrziu, „Xibertate, ali, lupta întregului popor pen­
:
dezbatere,
lui
coanele
du-se
cu­
Sînt doar o parte din mo­ minute cit durează „Nun- j prins de o a clin că mihnirc. In egalitate, frăţietate. Principiile a- tru emancipare socială şi naţio­
destele cuvinte ale. prim- ta pădurenească“ se imbi- j drum spre casă, după cum po­ cestea sint deviza noastră, tezau­ nală. Guvernul fracţiunii liberale a
faimoa­
topitorului Ioan Brozban, ; nă 8 momente complet i vesteşte sentinţă Şuluţiu, : a „Nu rostit argumente rul cel mai scump şi obiectul cel nobilimii nu a acceptat propune­
cu
sa
Trăind
cu
sflnt.
de la cuptorul nr. 7 al o- i deosebite şi, o notă in plus i filozofice şi umanitare voi putea mai ele, shitcm gata ele, da şi pen­ rile românilor. Contele Teleky a
a
mina
tru
telăriet Martin nr. 2 de la ; pentru realizatori, acea \ convinge pe acei tirani, ci cu lan­ cu cei mai neîmpăcaţi vrăjmaşi interzis proiectata adunare de Ia
Blaj
mai
ai
cel
Hunedoara — omul care se îmbinare de elemente li­ cea ca Horea“. 1848 11 găseşte pe Iancu cer noştri, ce oferindu-lc poate aştepta sin­ do consfătuire din ia 30 care aprilie, Iancu dar a intr-o
a-
Anul
ajutor
se
bucură de o deoseb/ilă a- mitrofe care se sudează la Tirgu Mureş ca practicant pe la vreun popor european. Despo­ vut un rol de frunic s-a liotărit
preciere din partea colegi­ perfect. Amintiţi-vă focul lingă Tabla regească din locali­ iaţi insă de aceste principii, sin- ea adunarea să se ţină. Mai mult,
a-
guvernul
lor. Spunem „cuvimte mo­ căluşarilor din Boiu ce co­ tate. In oraşul de pe Mureş e- tem hotăriţi dintru Început cu sediu, iar a Introdus sate starea s-au de ridicat
in
mai
bărbătească
mulţi
deste" pentru că ele ascund lorează cu o doză de vese­ xistau români. Aceştia Încă tineri din intelectu­ cea ne mai singele piuă ia seriozitate „furci“ pentru intimidarea mase­
ali
vărsa
cel
a
1846
însemnate eforturi, frămin- lie şi robusteţe nemaiintil- au organizat o asociaţie proprie, din urmă român. Insă aceste lor. Teama de adincire a revolu­
tări şl nenumărate căutări nită intr-o bogată varieta­ dar care a fost desfiinţată in principii le pretindem garantate ţiei I-a făcut pe promise guvernanţi şi să
să
libertăţile
de
uite
Totuşi,
se
tinerii
materializate în cele 800 te de figuri, peisajul nun­ curbul. discută, pun bazele lntil- pe ne temeiul mulţumim existenţei vedem naţiunilor. refuze să stea de vorbă cu româ­
Nu
unor
să
ur­
nesc,
tone de otel date peste ţii pădureneşti. prietenii viitoare consolidate in mele lor însemnate pe scrisori nii în privinţa Încadrării lor po­
seama
plan de la începutul anu­ — Prefiguraţi, deci, un focul viitoarelor lupte revoluţio­ particulare, nici să le auzim doar litice. Iancu şi-a se dat unesc că
conducători
noii
cu
lui. proriostic favorabil ? nare. Cu din prilejul jurul unor oraşului excursii stabi­ in sunetul noastre, lor ca dulce, un pe ecou la fără urechi­ vechii feudali pentru a împiedi­
satele
sim­
le
Printr-o urmărire atentă — La ediţia de acum doi lesc noi legături, noi prietenii. ţire“. ca emanciparea maselor de iobagi
din
a fazelor de elaborare a ani am făcut parte din ju­ In disputele pe teme naţionale Dorinţele tinerilor români se românilor Transilvania care şi prin aceasta ma­ a
constituiau
insă
‘lipsa
şarjelor şi o colaborare riul festivalului. M-am dintre nu tinerii se din lăsa Tîrgu Mureş, izbeau deoarece de preocuparea de de înţelege­ rea majoritate.
Iancu
antrenat.
Din
re,
că­
strînsă cu maistrul de convins, cu acel prilej, că acest motiv, preşedintele Tablei petenie era uniunea şi numai Adunarea de Ia 30 aprilie 1848
schimb, Constantin Corlaoiu, deţine intr-adevăr ponde­ regeşti ii numea adeseori să după aceea rezolvarea probleme­ de la Blaj a avut loc cu toate
In perioada care a trecut din acest an, brigada condusă de minerul Vasile Avarvarei, din anciieteze aceste conflicte. Toată lor sociale, Înlăturarea iobăgie). piedicile puse de autorităţi. Ian­
echipa prim-topitorulul Ioan sectorul I al minei Petrila, a extras In afara sarcinilor de plan peste 1 900 tone de cărbune. rea cea mai mare in pri­ lumea, Insă ştia că atunci cind i In primăvara lut 1848, la Blaj, cu şi ceilalţi conducăori s-au a-
Brozban obţine zilnic peste Foto : ION XICIU vinţa caracterului competi­ se clntau doine româneşti sau erau concentraţi foarte mulţi in­ dresat mulţimii, incerclnd să for­
prevederi mai mult de 20 tiv, al promovării autenti­ ţarina de la Abrud nimerti nu telectuali români, de aceea Ian­ muleze revendicările românilor,
In
plea­
să-l
alţi
tone de otel. cităţii, tradiţiei corect con­ putea cumplit deranjeze mîiiie pe şi Iancu, cu împreună Tirgu cu Mureş colegi Munţii accentulnd eliberării mod deosebit asu­
iobăgie.
Faţă
pra
din
la
că
fiind
spre
din
cu
— Succesele acestea sînt servate, depăşind chiar fulgere In ochi. Apuseni trecind pe aici. I.a Blaj de manifestările hotărlte ale ma­
rodul muncii întregii noas­ concursul de la Dijon. Se Veştile despre evenimentele de se stabilesc legăturile cu cărtu­ selor, autorităţile au rămas ne­
conducătorii
entuziasmau
se
tre echipe — mărturisea co­ Un renume durat confruntă aici ansambluri la deopotrivă Vlena pe şi tinerii Pesta români şi rarii şi realizarea discută planurile pen­ putincioase, convingiudu-sc de româ­
nilor
for­
tru
che­
erau
cărora
munistul Brozban — omul foarte bune, din cele mai maghiari. Ei vedeau iu punctele maţi toţi românii. Din discuţii ţa extraordinară a po­
ce ştie aprecia munca co­ diverse zone folclorice ale formulate de tineretul din Pesta au reieşit dificultăţile, urmare a porului. Prima adunare de ia
însufleţit
legilor săi. E munca lui lumii. Poporul nostru ţine scuturarea jugului feudal, soco­ secolelor de asuprire feudală şi Blaj s-au a Întors acasă poporul. mal Oame­
hotă­
nii
ho­
şerbici.
teau
22
pentru
Ioan Mayer, Mircea Coro- la tradiţii. Din 4 partici­ martie sfârimat 1848 jugul tinerimea Xa maghiară tărăşte depăşirea acestora unei se adunări riţi, refuztnd să mai presteze ve­
convocarea
lea, Constantin Miclea, a cu trudă şi tenacitate pări, 3 ne-au adus marele din Tîrgu Mureş redactează un a poporului român pe data de ridic robote, considerîndu-sc de
oameni
acum
fiecărui otelar din colecti­ trofeu. Pentru acum ? Ca­ memoriu adresat împăratului din 29 aprilie Ia Blaj. Drumul la te au izbucnit chiar conflicte. liberi. In unele sa­
definitiv
pe
de
vul nostru. lităţile spectacolului, pre­ Vicna vizind o serie Cuprinşi reven­ de Blaj l-a legat politică Iancu românilor
democratice.
de
dicări
mişcarea
a
Realizările înscrise de e- gătirea susţinută a artişti­ entuziasmul general, cîţiva tineri, transilvăneni. Prof. ION FRAŢILĂ
chipa condusă de prim-to- Bătălia din adincurile Lupe- Muncii Socialiste, Petre Con­ brigadă. Asta pentru că între­ lor sint garanţii ale unei printre care şi Iancu, işi dau sem­ întors în munţi, ia 6 aprilie, directorul Filialei judeţene
Curind
la
îşi
că
din
pitorul Ioan Brozban au nllor pentru cărbunele cinci­ stantin, de a realiza în plus ţinem cum trebuie combina, noi prezenţe prestigioase nătura. textul memoriului dau pe seama primul Iancu participă îşi adunarea contri­ Hunedoara a Arhivelor
unde
aduce
în
Cinipeni,
completat substanţial reali­ nalului ridică mereu în rîndu- în fiecare lună cel puţin un ne asigurăm la vreme cu ce­ pp scena ' festivalului din loc se pune problema unirii Tran­ buţia in discuţiile purtate pe statului
zările secţiei de pînă acum. rile de frunte, în prim-planul ciclu complet de producţie, în le trebuincioase lucrului la Polonia. silvaniei eu Ungaria şi apoi uşu­ marginea memoriului care urma Prof. MIHAI CERGHEDEAN
Sînt roade bogate ce aşea­ atenţiei colectivităţii munci­ abatajele frontale, Remus Pă­ front şi nu ne îngăduim să rarea situaţiei poporului. De a- să fie înaintat guvernului pentru cercetător principal
rezolvarea problemei moţilor. De­
ceea, tinerii români îşi fac auzi­
ză echipa prim-topitorulul toreşti de aici, oameni de va­ dureanu şi-a organizat şi con­ irosim nimic din cele 6 ore de
Brozban în primele rînduri loare deosebită, pentru care dus cu pricepere munca, rea- lucru pe schimb. Cum se ve­
ale coloanei întrecerii, ală­ dirzenin şi dăruirea, pasiunea lizînd cu brigada adevărate de, nu-i lucru mare ceea ce Grupul şcolar minier Deva
turi de alţi otelari de frun­ şi iscusinţa de meşteri ai aba­ recorduri. Viteza de avansa­ facem. Mare însă cred că este 325000 vizitatori la
te cpm sînt Ioan Baştea, tajului devin trăsături care-i re a sporit-o în iunie cu pes­ hărnicia oamenilor din briga­
Ioan Cloşcă, Augustin Ma- consacră definitiv în ierarhia te 2> metri liniari, iar în iulie dă, strădania fiecăruia de Tîrgu! de mostre de
ier, Ariton Bucur, Ioan Bi- muncitorilor înaintaţi, de prim a făcut 3 cicluri, adică un a-şi face datoria lui de miner. AICI SE DESCIFREAZĂ
ghiu şi alţii. rang. spor de viteză- de aproape 4 Fie că-i vorba de Vasile Ar- bunuri de consum
...In dimineaţa sărbătorii Un asemenea om este mine­ metri' liniari. Acum, viteza de- dcleanu, de Ion Chiorăscu, de De la deschiderea sa,
zilei de 23 August, aflat pe rul Renius Pădurennu din sec­ avansare este şi mai mare, Gheorghe Şanta sau de ori­ Tîrgul de mostre de bu­
platforma otelăriei nr. 2, torul VI. De mai multă vre­ brigada fiind hotărîtă să ter­ ne înţelegem de minune, sîn- ALFABETUL ADÎNCURILOR nuri de larg consum a fost
care alt ortac, pot spune că
prim-topitorul Ioan Brozban me, acest destoinic brigadier mine exploatarea abatajului vizitat de mai mult de
raporta îndeplinirea angaja­ îşi durează cu trudă şi tena­ cu o lună înainte de termen. tem mereu intr-un gînd şi-o 325 000 de cetăţeni din
mentului luat în cinstea a- citate renumele, afirmîndu-se „Graba" cu care brigada faptă. Tocmai asta ne face să Adincurile de cărbune şi raboteze, truse individuale septembrie. Aşadar, din a- • Bucureşti şi din ţară — ci­
cestei aniversări şi realiza­ tot mai mult ca un om de ba­ minerului Pădureanu zoreşte izbutim. minereuri atît de ■ generoase pentru scule. Atelierul de e- ceastă toamnă, o nouă şcoa­ fră care dovedeşte că aceas­
rea a 200 de tone otel pes­ ză al sectorului şl al minei. prin stratul de cărbune se E simplă explicaţia minoru­ ale păminlului străbun cu­ lectrotehnică e aidoma color lă profesională cu 2 secţii: tă a Vl-a ediţie a sa de­
te prevederile planului lu­ — Adevărata afirmare a bri­ traduce în rezultate valoroa­ lui Remus Pădureanu. Dar prins Intre Parîng şi Poiana din marile întreprinderi. Mo­ mecanizatori mineri şi con­ păşeşte, sub toate aspecte­
nar. găzii lui Pădureanu s-a pro­ se. Randamentul brigăzii a cîtă trudă şi ce efort au tre­ Ruscăi, între Apuseni şi Rete­ toare electrice, distribuitor de strucţii de maşini.
Succesele de pînă acum dus în această vară de între­ crescut şi se menţine constant buit consumate acolo în aba­ zat cunosc tot mai mult pre­ tensiune prin pupitru de co­ le, pe cele din anii trecuţi,
le pun drept temelie roa­ cere fierbinte pentru cinstirea la peste 9 tone de cărbune ce taj pînă ca brigada să ajungă facerile înnoitoare ce-şi lasă mandă de la 2,5 volţi pînă la- Toţi cei ce vor învăţa la demonstrînd astfel capacita­
delor cu care ne vom pre- Conferinţei Naţionale a parti­ post. Prin aceasta, numai în la locul de frunte ce-1 ocupă viguroasă amprentă în toate 220 volţi şi de înaltă tensiu­ Şcoala profesională minieră tea sectoarelor producătoa­
zenla la sărbătoarea unui dului şi a marii sărbători de luna iulie s-au dat în cinstea astăzi în Întrecere ? domşniile vieţii. Mecaniza­ ne, maşini do bobinat, bancuri din Deva vor beneficia gra­ re de bunuri de larg con­
sfert de veac de la procla­ la 23 August — ne-a spus to­ Conferinţei Naţionale a parti­ — Nu măsurăm niciodată rea, perfecţionarea pătrund de încercat sini puse la dis­ tuit de îmbrăcăminte, hrană, sum de a realiza sortimen­
marea Republicii — afirmă varăşul Ioan Suciu, şeful sec­ dului mai bine de 500 tone de. cc-am cheltuit ca sectorul şi pînă la sute de metri sub pâ- poziţia şcolarilor. Atelierele — cazare şi manuale. Li se ofe­ te tot mai variate şi de bu­
acest om pătruns de res­ torului VI. In abatajul fron­ cărbune peste plan, cifră la mina să-şi îndeplinească pla­ mînt să uşureze munca mine­ de maşini (dotat cu strunguri, ră totul, cerîndu-li-se un sin­ nă calitate.
ponsabilitatea ce caracteri­ tal din stratul 15, unde lu­ rare se adaugă depăşirile cu nul — afirmă şeful de briga­ rului, să-i dea mai multă rod- freze, raboteze, maşini de gă­ gur lucru : să înveţe 1 In această perioadă, stan­
zează atît de mult pe fie­ crează cu combina, Pădureanu rare ortacii lui Pădureanu sînt dă. Ne place să chibzuim nu­ n cie. Modernizarea subtera­ urit), de forjă (din care nu Şi cîţi nu vor fi dornici să durile Tîrgului au fost vizi­
!
care otelar lninedorean. şi ortacii lui au declanşat o a- hntărîti să încheie această lu­ mai la ce avem de făcut, la nului impune noi cunoştinţe lipsesc cubiloul şi instalaţii­ descifreze, înlr-o şcoală cu tate şi de membri ai 40 de
devărată ofensivă pentru creş­ nă. greul care ne aşteaptă şi cum profesionale oamenilor care le pentru turnătorie), de sudu­ asemenea condiţii, alfabetul delegaţii de peste hotare,
M. FILCEA terea vitezei de avansare. — Muncim destul de bine să-l învînnem ! participă la întregul proces de ră (cu aparatura necesară adincurilor noastre de cărbu­ oameni de afaceri şi repre­
Preluînd Iniţiativa Eroului — spune cu modestie şeful de AL. VALERIU extragere a bogăţiilor din a- sudurii electro şi autogenă), ne şi minereuri 1 zentanţi ai comerţului şi in­
dustriei.
dîncuri. Acestui scop îi răs­ sînt tot atîtea locuri în care L. L.
pund şi şcolile cu profil mi­ se materializează practic cu­
nier de la Petroşani, Lupeni şi noştinţele teoretice, unde se
1
Pe lăcătuşul Mihai T. Panait l-am întîlnit pe schelele Deva. pun bazele muncii productive. La Uzina „Victoria Călan 1
corpului principal de la banda nr. 3 a Fabricii de aglomerare La Deva, alături de liceul Cerinţa apropierii, încă de
din C.S. Hunedoara. Lucra la scheletul de rezistenţă al nou­ industrial minier, va funcţio­ pe băncile şcolii, de munca
lui obiectiv. Despre el, maistrul Andrei Peteanu ne spusese na, din această toamnă, şi o productivă i-a făcut pe elevii
Apărarea bunurilor materiale
cu cîteva clipe mal înainte: „Lucrăm împreună de 6 ani. şcoală profesională. Construc­ de aici să-şi construiască un
Panait s-a impus în tainele meseriei. Aici pe şantier a lucrat ţiile moderne ale acestui com­ autentic complex minier: o
cu mult simţ de răspundere la finisările diferitelor niveluri plex şcolar se vor îmbogăţi galerie de coastă (scara 1 : 1 ) ,
ale halei, terminîndu-şi lucrările înainte de termenele fixate". începînd cu anul de învătă- armată în beton, a fost execu­
mînt 1973-1974 cu un nou lo­ tată de copii, care au dovedit
— La 17 ani am plecat spre Hunedoara — ne-a mărturi­ reclamă respectarea neabătută a
sit Mihai Panait. M-am angajat la I.C.S.H., şantierul I mon­ cal cu 12 săli de clasă şi la­ aici o frumoasă tinutâ profe­
taj, unde m-am calificat ca lăcătuş. Acum lucrez la şantierul boratoare. El se va încadra ar­ sională. Tot ei sînt autorii u-
monios în ansamblul actuale­
nr. 2. îmi iubesc mult meseria pentru că mi-a i>dus satisfac­ lor clădiri cu 8 săli de clasă, nui triaj cu cale ferată du­
ţii mari în viată. întotdeauna, după terminarea unui obiectiv, blă care este dotat cil o loco­
m-am simţit mai puternic, mai maturizat. Şi am avut multe cu 7 ateliere şi 5 laboratoare, motivă Diesel, diferite tipuri unor reauli si îndatoriri
a căminului cu cele peste 300 de vagoneti.
de locuri, a modernei canti­ In această toamnă, pe poar­
ne unde pot servi masa 1 000 ta Grupului şcolar minier din
de elevi. 7 ateliere-şcoală, Deva vor pătrunde peste 400 Deşi în cadrul Uzinei „Vic­ nilor de funcţionare normală,
Dascăl la şcoala dotate la imperativul timpu­ de elevi. Lor li se vor adău­ toria" Călan se obţin rezul­ suprasolicitarea lor nefiind
tate bune pe linia pa/.ei con­
lui, vin să înlesnească pregă­
permisă. Părţile metalice vor
ga, cu siguranţă, alţi zeci de
tirea profesională a viitorilor elevi, tot cei care vor dove­ tra incendiilor, apărării în fi legate la pămînt prin insta­
bune condiţiuni a bunurilor
muncitori şi tehnicieni. In ce­ di temeinice cunoştinţe la materiale, după cum se evi­ laţii dimensionate, conform
şantierului le 3 ateliere de lăcătuşerie, e- concursul de admitere în şcoa­ uare, în activitatea secţiilor şi normelor în vigoare. La inter­
denţia în materialele anteri-
valele stabilite în cărţile teh­
levii au la îndemînă strun­
la profesională, ce va avea
guri, bancuri de lucru, freze,
loc în primele zile ale lunii
atelierelor se impune respec­ nice ale fiecăruia, maşinile
vor fi revizuite cu regulari­
tarea cu stricteţe a cîtorva re­ tate. In cazul cind astfel de
guli de maximă importanţă.
asemenea momente: blumingurile „1 000“ şl „1 300", lamino­ Producţie suplimentară Astfel, amplasarea utilaje­ indicaţii lipsesc este necesar
ca ele să fie stabilite de teh­
rul de profile uşoare, fabrica de oxigen şi altele. lor în ateliere se va face în nicieni competenţi.
— După ce criterii credeţi că trebuie apreciată activita­ aşa fel incit să se asigure spa­ Aceeaşi atenţie trebuie în­
tea unui meseriaş ? tii libere, pentru a nu se dreptată spre folosirea insta­
— După rezultatele pe care le obţine în producţie. în­ de 8 milioane lei stînjeni intervenţia în cazul laţiilor pentru iluminatul şi
totdeauna la recepţia lucrărilor pe care le execută un me­ izbucnirii incendiilor. Unge­ încălzirea atelierelor. Acestea
seriaş mi trebuie să existe nici o obiecţiune. Aceasta în­ rea părţilor mobile ale maşi­ trebuie să fie executate con­
seamnă că fiecare activitate trebuie efectuată cu multă res­ (Urmare din pag. 1) pusă în exploatare din ace­ nilor se face numai după ce form normelor prescrise, în
ponsabilitate. O piesă cît de mică îşi are rolul său deosebit leaşi motive. acestea au fost oprite şi nu­ funcţie de categoria pericolu­
lui pe care-1 prezintă proce­
mai cu lubrifianti dinainte
— Sînt într-adevăr aspec­
de mare în obiectivul final. De exemplu, tot ceea ce exe­
Stăruinţă şi pricepere lui le-a dat tuturor colective­ te concrete care influenţează stabiliţi pentru maşina şi pie­ ră în atelierul respectiv.
sul tehnologic ce se desfăşoa­
lor de muncă — eforturile
cutăm noi aici este Important pentru obiectivul siderurgic
sele
respective.
Eventualele
menţinerea unor indici scă­
pe care-1 construim — furnalul nr. 9. Aceasta este, de fapt,
noastre se îndreaptă asupra
şi una din sarcinile istorice trasate de Conferinţa Naţională ridicării nivelului de califica­ zuţi de utilizare a maşinilor scurgeri ale materialelor de Acestor reguli generale de
a partidului — ca fiecare cetăţean al tării să lucreze cu de­ re a personalului existent, a- şi utilajelor — subliniază to­ ungere vor fi înlăturate şi prevenire a incendiilor li se
Cooperativa agricolă de Toantă, Ionel Maria şi Corne­ votament şi abnegatio pentru înflorirea continuă a patriei, supra creării de noi cadre varăşul Florian Urican, se­ colectate în vase metalice pre­ adaugă cîteva speciale, ce vi­
producţie din Boşorod, prin lia Marinescu. Multă stăruin­ pentru realizarea obiectivului actual care stă în fata între­ specializate prin şcoala noas­ cretarul comitetului de par­ văzute cu capac. zează în primul rînd locul de
oamenii ei harnici, obţine de ţă şi pricepere depune la în­ gului popor: cincinalul înainte de termen! tră profesională şi prin cursu­ tid al uzinei. Concluziile des­ La executarea operaţiuni­ muncă. In acest sens se im­
la un an la altul rezultate de grijirea viţeilor cooperatoarea rile organizate la locul de prinse dintr-o recentă anali­ lor de curăţire cu petrol a pune ca la terminarea lucru­
seamă în muncă. Un sector Maria Tineja. Din zori şi pînă — Ce este necesar pentru realizarea acestor deziderate ? muncă. ză oglindesc necesitatea schim­ maşinilor sau a pieselor com­ lui salariaţii să părăsească a-
căruia membrii cooperatori de seara tîrziu ea se ocupă cu — Pasiune, multă pasiune pentru meseria aleasă. In bării opticii de a menţine u- ponente se va înlătura orice tel erul numai după efectua­
la Boşorod îi acordă o grijă conştiinciozitate de hrănirea „Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale Fără îndoială, analiza aspec­ nele utilaje nefolosite, sau fo­ sursă de foc deschis care ar rea următoarelor operaţiuni:
deosebită este şi cel zooteh­ tinerelor animale, ingrijindu-le eticii şi echităţii socialiste", adoptat de Conferinţa Naţională telor care au condus la un losite sub randamentele pla­ putea favoriza izbucnirea in­ oprirea tuturor maşinilor şi
nic. Adăposturile de animale, cu atenţie. Prin aceasta, ti­ a partidului, se arată clar că fiecare membru de partid, fie­ grad scăzut de utilizare a ma­ nificate numai pentru motivul cendiului. Se va întrerupe, de utilajelor, deconectarea din
furajele care se adună aici în neretul taurin pe care îl are care tînăr trebuie să fie un exemplu de dăruire şi pasiune şinilor şi utilajelor a deter­ că sarcinile de plan se înde­ asemenea, curentul electric de prize a aparatelor electrice
cantităţi îndestulătoare şi de în primire pentru îngrăşat cîş- în muncă, în activitatea creatoare, pentru făurirea valorilor minat colectivul să întreprin­ plinesc. Am stabilit deci mă­ la tabloul de alimentare. Fo­ portabile, racordate la cablu,
bună calitate, hrana dată la tigă sporuri în greutate într-un materiale şi spirituale ale societăţii. De aceea, eu nu sînt dă măsurile prin care se vi­ suri pentru fiecare secţie şi losirea benzinei la curăţire deconectarea întregii instala­
timp animalelor şi îngrijirea timp mai scurt decit este pre­ şi nici nu pot fi de acord cu cei care nu-şl Iubesc meseria. zează redresarea situaţiei. Du­ compartiment productiv, cu este interzisă. In acelaşi timp ţii de forţă şi lumină de la
lor au condus la obţinerea u- văzut. Aş putea da şi un exemplu. Tinărul I.P. s-a calificat la noi, pă cum preciza Ioan Pleşa, şe­ responsabilităţi bine conturate se interzice tratarea curelelor tabloul principal. Se impune,
nor importante venituri. Ceilalţi cooperatori care lu­ pe şantier, învătînd o meserie frumoasă. La început privea ful secţiei a IV-a rotărie — pentru fiecare factor răspun­ de transmisie cu colofonice. în acelaşi timp, curăţirea te­
In acest an, cooperativa a- crează la cultura mare sau la superficial munca, nu-şi îndrăgea meseria. L-am luat pe lin­ colectivul uzinei trebuie sase zător. Pot afirma că în luna Instalarea lor se va face ma­ meinică a locului de muncă
gricolă de producţie din Bo­ gospodăria anexă îi preţuiesc gă mine, am stat de vorbă, l-am sfătuit şi în prezent este simtă mai mobilizat în soluţio­ august efectul măsurilor a în­ nual, în aşa fel îneît. să nu şi în special a motoarelor de
şorod şi-a propus să livreze la pe sătenii lor de la zootehnie un muncitor harnic, apreciat de toti colegii săi. Mie mi-a narea unor probleme care a- ceput să se concretizeze. Ba­ patineze pe şaibe. Cind la cu­ acţionare, evacuarea deşeuri­
contract 36 000 kg de carne. pentru că ştiu că veniturile plăcut să mă ocup de tinerii care şi-au însuşit tainele unei fectează utilizarea intensivă şi zaţi pe acest fapt, ne-am re­ răţirea maşinilor, utilajelor şi
Pînă acum, cooperatorii s-au frumoase pe care le-au reali­ meserii la „şcoala şantierului". Pentru că aşa am început eficientă a agregatelor. De înnoit angajamentul de a' re­ pieselor se folosesc cîrpe, lor existente, stingerea focu­
achitat de jumătate din can­ zat şi le realizează se dato- şi eu. pildă — arăta interlocutorul aliza o producţie globală su­ cîlţi sau alte materiale com­ rilor, verificarea pentru a nu
titatea stabilită, iar pentru resc în mare parte şi efortu­ Acesta este lăcătuşul Mihai T. Panait, omul care poate fi — în secţie s-a trimis un plimentară de 8 milioane lei, bustibile, acestea trebuie rămîne resturi de ţigări a-
perioada care urmează coo­ rilor depuse de îngrijitorii de găsit în orice zi pe coordonatele muncii, acolo unde se ho­ strung de bandaje de profil fată de 3 milioane lei cît era ca la sfîrşit să fie colectate prinse etc. La terminarea lu­
peratorii au pus la îngrăşat animale. tărăşte soarta construcţiilor. Conştiinţa sa de comunist îi mare. Acesta nu se poate în­ angajamentul iniţial, tocmai în lăzi metalice prevăzute cu crului, maistrul va controla
încă 56 de viţei. ■IN FOTOGRAFIE: coopera­ înnobilează brăţara de aur a meseriei pe care şi-a însuşit-o să folosi pentru că nu sînt printr-o mai bună utilizare a capace de închidere. întregul sector sau atelier,
De furajarea şi îngrijirea ti­ toarea Maria Tineja, supra­ şi o practică cu răspundere. unele piese, pe care.... secţia maşinilor şi agregaielor din O atenţie deosebită trebuie urmărind cu precădere dacă
neretului taurin se ocupă cu veghind lotul de vitei pe care IOAN VLAD mecanică le-ar putea produce. dotare. Răspundem astfel u- acordată exploatării maşinilor
multă dăruire şi conştiincio­ împreună cu familia, i-a luat corespondent voluntar De asemenea, instalaţia do nor cerinţe majore care con­ unelte şi utilajelor acţionate s-au luat măsurile corespun­
zitate cooperatorii Jurj Toma în primire pentru îngrăşat. spălat rulmenţi care a sosit diţionează finalizarea cincina­ electric. Acestea vor fi soli­ zătoare pe linie de pază con­
Radu, Toma Bruzan, Nicolae Foto text : N. PALTIN de o lună în uzină nu este lului înainte de termen. citate numai în limita sarci­ tra incendiilor.