Page 91 - Drumul_socialismului_1972_08

3EEE55 rsasam
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 484 © DUMINICA 27 AUGUST 1972 3
133BSmESB2E&£2SSi3

Ocrotirea sănătăţii - domeniu M

■ «
U
cu marcante realizări N F I L M nedy („Şarada", „Aeropor­

tul“); Anne Baxter („Totul
C despre Eva“, „Cimaron"). Cu Editoriale
in contextul preocupărilor dezvoltare care totalizează Filiala judefeană a Uniunii toţii contribuie la realizarea
pentru dezvoltarea proporţio­ 1 200 locuri ; 2 sanatorii T.B.C. unui film agreabil, ce reuşeş­
nală a tuturor domeniilor de cu 580 paturţ, 2 preventorii societăţilor de ştiinţe medica­ H „1r e s d i n te să tină sub tensiune spec­ Ultimul volum al Iui Eu­
activitate, partidul şi stalul de adulţi şi copii cu 225 pa­ le. Rezultatele activităţii des­ tatorul. gen Frunză, „Iubire am
nostru acordă o atenţie deo­ turi, 2 statii de recoltare şi făşurate în anii regimului nos­ E scris", apărut în Editura
sebită problemelor ocrotirii conservare a sîngelui, o sta­ tru sînt ilustrate prin îmbu­ Filmul aduce pe ecran rea­ Intr-un ritm destul do tre­ : militară, este o bună carte
nătăţirile înregistrate în sta­
sănătăţii. întreaga orientare a ţie de salvare şi aviasan cu rea de sănătate a populaţiei, N '72 lităţi din S.U.A. anilor ’30 pidant, şi nu lipsit de suspen- ! de versuri patriotice. Ea se
ocrotirii sănătăţii a că­ servicii de salvare pe lîngă prin schimbările profunde în dominate de legi, multe pline se, se desfăşoară o urmărire Pentru melomani înscrie pe drumul nou al
pătat o fundamentare no­ fiecare spital, un laborator structura principalilor indici de absurdităţi. In pelicula de plină de peripeţii, cei trei in- literaturii ce trebuie să se
uă în statul nostru so­ pentru controlul medicamente­ demografici şi de morbiditate. faţă, trei deţinuţi, dintre caro cercînd să se strecoare nevă­ : Dintre discurile de muzi­ adreseze tineretului, în
cialist, In care „apărarea şi lor şî un serviciu medico-le- Astfel, bolile transmisibile eu — In ultima zi a lucrărilor unul a fost condamnat pe ne­ zuţi în oraş şi să-şi încaseze i că uşoară am ales trei — primul rînd. Autorul îşi ci­
I
promovarea sănătăţii este o gal. Prin unităţile noi înfiin­ largă răspîndire (malaria, celei de-a 73-a sesiuni a C.I.O. drept, obţin în momentul is­ banii, iar şeriful şi directorul : cu Margareta Pîslaru, Mari­ zelează cu atenţie de invi­
problemă de stat". Obiectivele ţate şi localurile puse la dis­ febra tifoidă, difteria, po­ s-a aprobat includerea canota­ păşirii pedepsei un cec de băncii căutînd să obţină şi na Voica şi Ion Vasilescu. diat versul, imaginile se aş­
ştiinţific stabilite, în corela­ poziţia reţelei sanitare de că­ liomielita, tetanosul) au fost jului academic feminin in pro­ 25 000 de dolari, care repre­ ei cecul. In cele din urmă, Margareta Pîslaru, un nume tern limpezite, gradaţiile
re cu întreaga perspectivă de tre Comitetul executiv al lichidate ca probleme de să­ gramul J. O. de la Montreal zintă plata legală pentru mun­ cei trei izbutesc să încaseze şi o voce cunoscute în ţa­ urcă sprintene, finalurile
dezvoltare a tării, creşterea Consiliului popular judeţean nătate, a crescut durata me­ — 1976. Problema înscrierii ca prestată de ei în anii de banii, dar, surprinşi că au ră .şi străinătate, oferă cî­ au de cele mai multe ori
accesibilităţii la asistenta me­ s-au creat condiţii bune pen­ die de viată. ca sport olimpic a „dansului detenţiune. încasarea sumei încălcat , clauza, sînt arestaţi. teva melodii de inspiraţie prospeţime de minereu pus
dicală pentru întreaga popu­ tru asigurarea asistentei me­ ritmic“ a fost amînată. Vii­ este însă foarte dificilă din După alte numeroase peripe­ folclorică interpretate în în lumina crudă.
însufleţiţi de măsurile care
laţie, întărirea preocupărilor dicale. Ea este asigurată de alcătuiesc programul amplu a- toarea sesiune a C.I.O. se va cauza unei clauze practic im­ ţii foştii deţinuţi sînt elibe­ cunoscutu-i stil personal:
pentru medicina profilactică, un număr de 710 medici, 2 400 doptat de conducerea parti­ desfăşura in 1973 la Varna. posibil de respectat : banii nu raţi, rămînînd definitiv în po­ „Ţarina de la Găina“, „A- k
elaborarea de programe cu cadre medii sanitare, 137 far­ dului de educare comunistă a pot fi ridicaţi decît în oraşul sesia banilor. seară U-am luat basma“. „Dialog cu secolul şi oa­
priorităţi, planificarea dezvol­ macişti, revenind 7!8 locui­ membrilor partidului, a tutu­ * k in care au fost condamnaţi In filmul regizorului An- Marina Voica aduce me­ menii lui" a lui Toma Geor­
tării bazei materiale şi de tori la un medic, 212 locuitori ror oamenilor muncii, de ho- — Comisia de organizare a dar, totodată, o lege interzice drevv McLaglen cîteva capete lodii interpretate în limbi­ ge Maiorescu stîrneşte un
cadre în scopul satisfacerii cît la un cadru mediu şi 3 722 lo­ tărîrile Conferinţei Naţionale, competiţiei olimpice de atle­ — sub ameninţarea cu închi­ de afiş domină acţiunea prin le spaniolă şi portugheză. deosebit interes din partea
mai depline a necesităţilor în­ cuitori la un farmacist. In a- medicii, farmaciştii, asistente­ tism anunţă că în proba de soarea — ca aceştia să popo­ talentul lor unanim recunos­ O selecţie frumoasă ni cititorilor. El contribuie la
tregii populaţii au condus la nul 1971, populaţia judeţului le, surorile, personalul auxi­ 100 m plat masculin se vor sească o singură clipă pe cut. Este vorba de actorii Ja­ se oferă din creaţia lui Ion confruntarea ideilor şi ex­
importante realizări, la îmbu­ a beneficiat de 7 269 000 pre­ liar şi economico-gospodăresc, întrece pentru obţinerea me­ teritoriul oraşului. mes Stewart, cunoscut din Vasilescu, din care cităm: perienţelor, la circulaţia li­
nătăţirea continuă a stării de staţii medico-sanitare, revenind fiecare la locul său de muncă, daliilor 128 de sprinteri. La Şeriful şi directorul băncii, filmele „Cel mai mare spec­ „Te-aştept diseară“, „Habar nei părţi din bunurile spi­
sănătate a poporului. 14,2 prestaţii medicale pe un manifestă o exigentă sporită 200 m plat vor lua parte 119 mizînd pe această clauză, ur­tacol", „La Nord prin Nord- n-ai tu", „Fetitele din rituale ale omenirii, făcînd
Aplicarea consecventă a li­ locuitor. în înfăptuirea sarcinilor ce le concurenţi. Pentru medalia de măresc să intre ei în posesia Vest" şi recentul „Toamna I Bucureşti". cunoscute rezultate şi opi­
niei generale a partidului a Pentru a ne da seama de revin, existînd o preocupare aur, care va fi atribuită învin­ însemnatului cec. cheyennilor“; George Ken- nii ale diferitelor mari per­
creat şi în judeţul Hunedoa­ progresele imense realizate în deosebită pentru creşterea gătorului in proba de 10 000 L ............................................ sonalităţi ale lumii, pe ca­
ra — ca şi în celelalte jude­ domeniul ocrotirii sănătăţii în simţului datoriei şi al conşti­ m plat, vor lupta 90 de fon- re le surprinde o clipă me-
ţe ale patriei noastre — ca­ cei 28 de ani de la eliberare inţei etico-profesionale. Con­ dişti. 97 de atleti se vor pre­ ditînd pe viu asupra exis­
drul general de continuă dez­ este suficient să amintim cum ştiinţa rolului pe care îl are zenta la startul probei de tentei şi condiţiei umane.
voltare a ocrotirii sănătăţii. se prezenta baza materială ocrotirea sănătăţii în cadrul maraton.
Astfel, dinamica cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii în societăţii noastre socialiste ★ ★
directe pentru asistenta medi­ judeţul nostru la recensămîn- constituie pentru toti lucrăto­
cală din judeţ înregistrează a- tul Ministerului Sănătăţii din rii sanitari un stimul perma­ — Retransmiterea Jocurilor Cu prilejul comemorării
nual o creştere în medie de anul 1941. In judeţul Hune­ nent pentru îmbunătăţirea şi Olimpice prin sateliţi va re­ centenarului morţii lui A-
11 la sută. Numai pentru a- doara existau — în acel an — perfecţionarea muncii. prezenta în total 400 de ore. vram Iancu, Centrul jude­
nul 1971 s-au alocat peste 200 numai 6 spitale, care totalizau Succesele dobîndite în cei De acest program televizat ţean de îndrumare a crea­
milioane de lei pentru secto­ 535 paturi, numărul circum­ 28 de ani care au trecut de la vor beneficia 26 de ţări. Re­ ţiei populare şi a mişcării
rul sanitar. In prezent, jude­ scripţiilor sanitare urbane şi măreţul act de la 23 August transmiterea prin sateliţi a artistice de masă editează
ţul nostru dispune de o re­ rurale era 48, dintre care 39 1944 ne fac să privim cu în­ J. O. de la Ciudad de Mexico volumul intitulat „Cîntece-
ţea dezvoltată de unităţi sa­ rurale. Media populaţiei rura­ credere viitorul, să ne mobi­ a cuprins numai 120 de ore
nitare: 18 spitale cu 6 778 de le la un medic de circum­ lizăm toate forţele pentru a de emisiune. le Iancului", cuprinzînd pie­
paturi, ceea ce reprezintă o scripţie rurală era de 7 563 lo­ contribui fiecare la locul nos­ k se inedite ce evocă perso­
asigurare de 10,62 paturi la cuitori. Asistenţa medicală de tru de muncă la înflorirea pa­ nalitatea craiului munţilor.
mia de locuitori ; 13 policli­ specialitate ambulatorie nu e- triei socialiste, la cauza păcii — Astăzi se dispută prime­
nici cu servicii de specialita­ ra legiferată, fiind lăsată pe şi socialismului în lume. le meciuri ale turneului mas­
te ; 103 circumscripţii urbane seama cabinetelor particula­ culin de baschet, una dintre
şi rurale care asigură asis­ re. Dr. O. CONSTANTINESCU cele mai spectaculoase compe­
tenta de medicină generală a O contribuţie Importantă tiţii ale Olimpiadei. Din pro­ Spectacole
populaţiei; 13 case de naşte­ pentru creşterea calitativă a Medic Emerit, preşedinte al gramul primei zile, care cu­
re, o casă a copilului cu 200 asistentei medicale în ultime­ Colegiului medicilor şi prinde meciuri în cadrul celor
paturi, numeroase creşe în le două decenii a adus cerce­ farmaciştilor din judeţul două grupe preliminare, se In zona Bradului continuă
municipii şi oraşe în plină tarea ştiinţifică medicală prin Hunedoara detaşează două partide: manifestările dedicate co­
S.U.A. — Cehoslovacia (gru­ memorării lui Avram Ian­
pa A) şi Iugoslavia — Italia cu, din cadrul Festivalului
(grupa B), partide care, dato­
! Penfru proiecţia rită valorii jucătorilor celor folcloric „Doina Iancului“,
i SOKFBIiMTAEEA patru formaţii, promit dispute unde se întrec formaţiile
atractive. Iată programul ce­
culturilor lorlalte jocuri: grupa A : Cu­ căminelor culturale, cele
i ba — Republica Arabă Egipt; mai bune oferind In final
! membrilor cooperatori din SESIZĂRI—RĂSPUNSURI un spectacol omagial la
BERIU.
Japonia — Brazilia ; Spania —
j
La
solicitările
Brad, în prima parte a lunii
Australia ; grupa B : Polonia
• comuna Beriu, Filiala jude- — Filipine: Senegal — septembrie.
: ţeană a Asociaţiei generale U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei
] a vînătorîlor şi pescarilor Va fi apă minerală la discreţie... — Porto Rico.
| sportivi din judeţ a identl- *
; ficat cu sprijinul amatorilor Printr-o scrisoare primită din Hunedoara se sesiza lipsa
apei minerale medicinale în magazinele alimentare din mu­
! de vînătoare mistreţii care j nicipiu. — Luni sînt programate pri­
i distrugeau culturile de po- j mele meciuri ale turneului de
rumb în această parte a i Direcţia comercială judeţeană a cercetat sesizarea şi a baschet. Iată ordinea întîlni- CALEIDOSCOP • CALEIDOSCOP
locului. Numai în decurs ; constatat că intr-adevăr în unele perioade s-au creat goluri rilor : Brazilia — Republica
de o zi aici au fost împuş- în aprovizionarea cu ape minerale. Pentru revenirea la nor­ Arabă Egipt; Senegal — Ita­
i câţi doi mistreţi, în greu­ mal şi pentru menţinerea unei ritmicităţi permanente în a- lia ; R. F. a Germaniei —
tate de 130 şi respectiv 80 provizionare, I.C.R.A. Deva a contractat, numai pentru U.R.S.S.; S.U.A. — Australia ; OBIECTIVE TURISTICE Pentru prima oară, ;
kg. Şi în viitor Filiala ju­ Deva şi Hunedoara, cantităţi mari de .apă minerală medici­ Cuba — Spania; Porto Rico Ceramica
deţeană a Asociaţiei gene­ nală: 52001 Slănic Moldova, 1/1001 .Malnaş, 145 000 1 Hebe. | ;— Filipine; Ja'ponia — Ceho­ „români“ şi nu
rale a vînătorîlor şl pesca- Totodată, se atrage at'Sntia “O.CÎ7. ’alimentara Hunedoara slovacia ; Polonia — Iugosla­ dacică-un „rumâni“
lor sportivi va organiza la (printr-o notă a cărei copie e anexată răspunsului trimis re­ via. Peşteri mai puţin cunoscute
solicitările cetăţenilor ast­ dacţiei de către Direcţia comercială judeţeană) să urmă­ * In veacul al XVI-Iea, în
fel de acţiuni. rească cu mai multă răspundere, prin merceologii săi de te­ barometru ai toate cele trei ţări româneşti
ren, aprovizionarea magazinelor cu ape minerale.
— Primele jocuri ale com­ tipărirea cărţilor în limba
petiţiei de hochei pe iarbă : gradului de română nu poate fi socotită
încă o întrebare Australia — Kenia ; Noua Ze- Feerica lume de basm şi lorate în nuanţe ce variază un fenomen Izolat, ci un re­
elandă — Mexic; India —
In numele unor locatari ai blocurilor de pe strada Băl- Anglia ; Olanda — Polonia; civilizaţie legendă a peşterilor are în între roz, roşu şi violaceu. zultat al mişcării culturale
Cea mai frumoasă parte a
România o răspîndire destul
pentru scrisul în limba româ­
Un nou club cescu Nou din Deva, tovarăşul Ilie Lojău întreabă, prin noi, R. F. a Germaniei — Malae- 9 de largă şi a devenit un ine­ peşterii este aşa-numita „ca­ nă. „Palia de la Orăştie“,
pe cei în drept: de ce autobuzul nr. 4, Gară-cartier Dacia,
galabil obiect de admiraţie,
meră roşie“, o panoramă sur­
Un veritabil barometru
nu opreşte în staţia în care opreşte autobuzul nr. 7 ? (E sia ; Belgia — Argentina ; Pa­ al gradului de civilizaţie a- explorare şi cercetare ştiin­ prinzătoare, proiectată pe un operă de seamă a culturii ro­
kistan — Spania; Franţa —
mâneşti, ce prezintă particula­
ţifică. Pînă în prezent s-au
la Vata vorba de staţia din colţul străzii Bălcescu Vechi — n.n.). Uganda. tins de societatea dacică în identificat 985 de grote, din­ fond tapisat pe de-a-ntregul rităţi de limbă nemaiîntîlnite
Iată răspunsul celor în drept — I.G.C.L. Deva : „Oprirea
cu o adevărată hlamidă de
autobuzelor, numărul şi locul staţiilor pentru fiecare traseu diferitele sale etape de e- tre care unele sînt adevărate cristale de culoare purpurie. în alte texte contemporane,
în parte au fost stabilite de către o comisie formată din voluţie poate fi considera­ „comori ştiinţifice". Rezultate­ Din tavane atîrnă cristale cu­ constituie un moment deose­
de Jos reprezentanţi ai consiliului popular municipal, de comun a- tă ceramica ieşită la ivea­ le cercetărilor, mai vechi sau bice de o limpezime perfectă, bit al afirmării spirituale a
cord cu organele serviciului de circulaţie al miliţiei, aceasta lă din abundenţă în toate mai noi, au scos în evidentă unice între elementele crista- naţiunii române. Rod al cola­
pentru evitarea eventualelor accidente de circulaţie". aşezările dacice cercetate. existenta unor peşteri care lografice din peşterile Româ­ borării a cinci cărturari hu-
VAŢA DE JOS. Prin gri­ Încă de la începutul ce­ nedoreni (Mihai Turdaş, Şte­
ja comitetului oamenilor Da! Pînă aici e bine. O întrebare mai rămîne însă : Din lei de a doua epoci a fie­ pentru importanta lor ştiin­ niei. fan I-Ierce, Efrem Zacan, Moi-
muncii de Ia Fabrica de moment ce staţia există şi opreşte acolo autobuzul nr. 7, rului se poate constata un ţifică sau pentru valoarea es­ La o înălţime superioară se Pestişel şi Achirie), „Palia“
de ce nu poate opri şi cel cu nr. 4 ?
cherestea din Vaţa de Jos, evident progres şi ’în pri­ tetică sînt ocrotite prin lege celorlalte peşteri de la noi — acest veritabil monument
aici s-a dat de curînd în Problema s-a rezolvat vinţa calităţii vaselor. Se ca monumente ale naturii. A- este Grota Şura Mare de pe de limbă românească — a
folosinţă un nou şl modern conturează tot mai intens lături de numeroase peşteri valea Streiului din Munţii ieşit de sub teascurile tipo­
club. Acesta cuprinde o bi­ Patru încărcători mecanici din cadrul depozitului final tendinţa de înlocuire a re­ cunoscute şi intrate în circu­ Sebeşului, cunoscută şi sub grafiei din Orăştie în 1582.
bliotecă dotată cu un nu­ Dobra al C.E.I.L. Deva ne-au scris nemulţumiţi de faptul că cipientelor din pastă gro­ itul turistic, există altele care, denumirea de Peştera cu 7 In introducere se menţionea­
măr mare de volume din întreprinderea nu le îndeplineşte o veche şi îndreptăţită sieră, lucrate cu mîna. Lo­ deşi de o frumuseţe fără sea­ lacăte, deoarece numeroase ză pentru întîia oară numele
cele mai diverse, precum dorinţă a lor — acordarea unei zile libere pe săptăminâ. cul lor este luat, fireşte că măn, sînt mai puţin vizitate. stînci barează intrarea în ga­ nostru etnic sub forma de
şi o sală cu aparat de ra­ Am trimis scrisoarea spre rezolvare Combinatului de ex­ nu în mod brusc, de cera­ Splendid monument al natu­ lerii. Curiozitatea acestei peş­ „români" şl nu „rumâni“ —
dio şi televizor. ploatare şl industrializare a lemnului Deva. După ce justi­ mica mal fină, suficient ar­ rii, peştera de la Tecuri se o reconstituire a numelui po­
Clubul este înzestrat cn fică situaţia: „...celor 4 mecanici încărcători din depozitul să, lucrată cu roata olaru­ teri o constituie pîrîul Ohaba, porului nostru după rostirea
diferite obiecte pentru ac­ final Dobra nu li se putea da zi liberă pe săptămînă din lui. află în partea de nord a Car- care curge prin galerii, dînd latină clasică.
tivitatea sportivă şi cultu­ cauza lipsei de personal calificat în acest sens“, C.E.I.L. De­ Dar, marea creaţie a patilor Meridionali, în marea naştere la cîteva cascade sub­ Ideea originii latine a ro­
rală, putîndu-se desfăşura va ne comunică şi ce s-a făcut după intervenţia ziarului: meşteşugarilor olari daci depresiune a Haţegului din terane. Una din galeriile de mânilor, redată într-o carte
aici concursuri de şah şi „Avlnd în vedere cele de mai sus, sectorul de exploatare este reprezentată prin ce­ Munţii Sebeşului. Excepţiona­ calcit a fost numită de speo- tipărită sub stăpînire străină,
tenis de masă. Dobra a luat măsuri şi din data de 15 iulie au fost angajaţi ramica fină pictată, pentru la sa îmbrăcăminte se carac­ aparţine lui Şerban, fiul dia­
încă 2 oameni. Acum se pot da şi se dau cu regularitate a cărei ornamentare se fo­ logi „Templul indian", forma conului Coresi, şi are un pro­
ION COTOI turele libere la toţi tovarăşii". loseau mai multe culori. terizează prin cristalizări sa fiind asemănătoare cu cu­ fund înţeles patriotic pentru
corespondent Deci problema s-a rezolvat, oamenii sînt acum mulţumiţi. Pereţii exteriori ai vaselor transparente incolore sau co- pola unui templu budist. acele timpuri.
din categoria aceasta sînt
pictaţi în culori vii, cu mo­
tive geometrice, vegetale şi
animaliere, îmbinate în a- ATENŢIE, COPII I
S-au împlinit 100 de ani de neroase, de strictă actualitate româneşti subjugate de mo­ români aflaţi la Cittaducale — semenea mod îneît se cre­
la naşterea lui Traian Vuia, pentru epoca sa. narhia austro-ungară, comitet Italia: „Noi luptăm prin toa­ ează reuşite imagini deco­ De cîtiva ani se studiază
înaintaş de seamă al ştiinţei Caracterizîndu-1, dr. Petru în fruntea căruia se afla sa­ te mijloacele pentru ca să a- rative. Asemenea fragmen­ în Polonia tot felul de mate­
româneşti, neobosit luptător Groza, de care îl lega o sin­ vantul Traian Vuia. In actul rătăm lumii că sîntem un po­ te ceramice pictate, repre- riale din care să se confec­
ţioneze îmbrăcăminte pentru
pentru unitatea şi independen­ ceră şi caldă prietenie, scria : de constituire se specifica : por demn de a li desrobit, că zentînd grupul ceramicii de elevi, astfel ca aceştia să fie
ta tării noastre. „Traian Vuia a fost un emi­ „Noi, românii din Transilva­ este în interesul civilizaţiei ca lux, s-au descoperit pe cu­ observaţi mai bine de condu­
In 1903, într-un memoriu nent om politic, dîrz luptă­ nia şi din alte părţi subjuga­ să fim liberi, că sîntem ma­ prinsul hunedorean la Gră­
înaintat Academiei de ştiinţe tor pentru libertate şi împo­ te de către Austro-Ungaria, a- turi şi posedăm organizaţii e- diştea Muncelului. cătorii de vehicule. La Byd­
goszcz au fost confecţionate
din Paris, admirabil ca limpe­ triva cotropitorilor, desfăşu- flaţl în Franţa, întrunindu-ne conomice, culturale care ne A fost semnalată această baticuri cu semnul: „Atenţie,
zime, concizie şi rigurozitate permit de-a ne guverna pe noi categorie de ceramică şi copii“. Dar baticurile nu erau
ştiinţifică, Traian Vuia susţi­ înşine. Programul nostru es­ într-o aşezare dacică, si­
nea posibilitatea zborului me­ te de-a obţine independenţa tuată în vecinătatea Devei, atît de bine observate. Atunci
canic cu un aparat mai greu noastră naţională în colabo­ pe dealul Cozia. Ceramica au fost recomandate copiilor
decît aerul. Fără să fi fost e- rare intimă cu celelalte na­ colorată, ale cărei ornamente nişte bascuri albe, dar nici
xaminat cu interes şi înţele­ OMAGIU UNEI ţionalităţi". nu îşi găsesc pînă acum a- acest sistem n-a fost eficient.
gere, memoriul fusese pus la Traian Vuia îl informa, de nalogii contemporane, re­ Oraşul Lodz s-a dovedit mai
dosar cu menţiunea „...Reali­ asemenea, pe Aurel Spătaru, prezintă o ultimă şi supe­ inventiv la acest capitol. Se
ştie că elevii duc cu ei în
zarea şi rezolvarea problemei membru al Comitetului român rioară etapă a olâriei daci­ afară de ghiozdan sau servie­
zborului cu un aparat mai din Italia, că la Paris, în ju­ ce.
greu decît aerul este himeri­ MINŢI ÎNARIPA TE rul datei de 20 iulie 1918, se Şi în cadrul ceramicii se tă şi un săculeţ cu papuci.
că". Dealtfel, aşa cum arăta va ţine Congresul naţionalită­ pot sesiza intensele legă­ Pe piaţă a fost lansată o pîn-
Vuia „...savanţii lumii întregi, ţilor oprimate din Imperiul turi comerciale ale dacilor ză pentru confecţionarea a-
matematicieni celebri. decla­ austro-ungar, iar spre sfîrşi- prin prezenţa vaselor de cestor săculeţe de culoare
rau, cu o seninătate olimpia­ tul lunii se va organiza un import (amfore şi cupe portocaliu aprins. Elevii din
nă, că realizarea idei! de a T R A I A N V U I A congres al românilor „aflîn- „deliene" şi „megariene“), primele clase ale şcolilor din
naviga în aer trebuie alunga­ du-se în toate ţările străine şi dintre care unele vor fi fost Lodz sînt obligati să poarte
tă în domeniul visurilor ca o la care şi dumneavoastră veţi imitate şi de olarii locali, aceste săculeţe, iar la traver­
credinţă încolţită în creier rîndu-şi activitatea de condu­ astăzi Ia Paris, ne angajăm să fi invitaţi a trimite o delega­ creînd forme şi ornamente sarea străzilor să le ridice
dezechilibrat". cere a grupului român din continuăm lupta*. ţie". noi, originale.
La 18 martie 1906, cu apa­ Prin voinţa şi lupta între­ deasupra capului...
ratul „Vuia I", Traian Vuia Paris ca sprijinitor al rezis­ îndată după constituirea co­ gului nostru popor, sta­
tenţei poporului francez con­
realiza în Franţa un zbor pe mitetului, Traian Vuia a luat tul naţional român uni­
o distanţă de 12 metri, la tra armatelor cotropitoare legătura cu ofiţerii şi soldaţii tar, pentru care nu luptat cu UrbarSui domeniului Hunedoara (1725) i
înălţimea de aproximativ 1 ale Kaizerului Wilhelm al II- de origine română care tre­ atîta însufleţire şi fiii patriei
ile
metru. Este primul zbor din lea în întîiul război mondial, cuseră în Italia şi care do­ aflaţi în străinătate — prin­ şi-a Nu îmbogăţit mult, Muzeul o de noii Istorie à al piesă Republicii Socialiste România • !
colecţiile
cu
pînă
necunoscută
autentică,
lume în care aeroplanul s-a precum şi ca animator, condu­ reau să se constituie într-o tre care se afla în primele acum : „Urbariul domeniului Hunedoara“, data 1725, un manuscris j
desprins de pâmînt prin pro- cător şi preşedinte al organi­ unitate militară română, gata rînduri şi Traian Vuia — a original, in limba latină ; filele de hirtie, puţin îngălbenite de tre- :
cerea
sînt
anilor,
priile-i mijloace de bord, fă­ zaţiei de rezistentă a româ­ să lupte alături de Antantă fost înfăptuit la 1 decembrie piele, simplu, dar frumos ornamentate. totuşi bine conservate, protejate de coperţile din |
ră nici o altă instalaţie ajută­ nilor din Paris, fată de săl­ împotriva Puterilor Centrale. 1918. Cercetarea, in profunzime, a conţinutului acestui urbariu din a- i
toare legată de sol. Contribu­ baticii cotropitori hitlerişti, în Aceştia îi scriau lui Traian Acum, la cea de-a 100 ani­ nul 1725 (printre puţinele izvoare istorice de această natură ce as- ;
original),
cunoaşterii
noi,
ţii valoroase a adus Traian al doilea război mondial". Vuia că „reprezentăm aici, versare de la naşterea lui tăzi se noi mai şi păstrează la aspecte in economico-sociale dă ale putinţă acestei vremi, u- j i
interesante
nor
Vuia şi în studiul elicopteru­ Neobosita activitate a aces­ în Italia, 4 milioane de sufle­ Traian Vuia — om de ştiin­ de pe cuprinsul amintitului domeniu (întinderea sa considerabilă i
lui. Tot el este inventatorul u- tui remarcabil fiu al poporu­ te româneşti..." Ei mai de­ ţă de renume mondial şi în­ — ceea ce atestă o creştere a marii proprietăţi feudale in dauna i
nnr generatoare de aburi. lui nostru, care a fost Traian clarau : „cu românii din Ro­ flăcărat patriot—poporul nos­ color nevoiaşi ; numărul apreciabil ai iobagilor cu grelele lor sar- ;
Dar activitatea lui Traian Vuia, reiese şi din lupta des­ ma, Paris şl alte părţi vom tru aduce un fierbinte omagiu cini, fapt ce explică intensificarea luptelor de clasă transilvănene in- j
dreptate in contra exploatării nobiliare ş.a.).
făşurată de el pentru făurirea ţine cele mai strînse legături acelui care şi-a închinat toa­ Manuscrisul, aflat actualmente la dispoziţia publicului larg vi- j
Vuia nu s-a limitat numai la
unităţii naţionale. In 1918, de frăţie". tă viata fericirii şi prosperită­ zitator (sala 31 a Muzeului de Istorie al R.S.K.), sperăm ca, in cu- :
domeniul ştiinţei. Om înain­ rînd, să vadă lumina tiparului, oferindu-se astfel- cercetătorilor o i
românii aflaţi în Franţa în­ La 12 iunie 1918, Traian ţii patriei. reală posibilitate de informare, detaliată.
tat, progresist, el şi-a pus e- fiinţează Comitetul naţional Vuia îi scria Iui Zaharia Ba- Prof. VASILE RADU ALEX. LIGOR
nergia în slujba unor idei ge­ al românilor din teritoriile beu, preşedintele prizonierilor doctorand muzeograf principal
Muzeul de Istorie al R.S.R._______ j