Page 93 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 93
Proletari din toate firile, unifi-vă!
Mesajul preşedintelui
Consiliului de Stat,
1C01M m m t ladresat
participanţilor la cel de-al
L^ Vll-lea Congres Internaţional
de Estetică
Stimaţi tovarăşi. Astăzi, oamenii nu se mai pot
Dragi oaspeţi de peste ho limita doar la contemplarea
PFMWMKJIHKB tare, inimosului în expoziţii şi săli
Am deosebita plăcere să vă de spectacole, Ia contactul cu
ANUL XXIV Nr. 5485 MARJI 29 AUGUST 1972 urez, dumneavoastră, partici opere de artă izolate. Pe mă
4 PAGINI - 30 BANI
panţi la al Vll-lea Congres sura evoluţiei societăţii, omul
Internaţional de Estetică, bun aspiră să integreze tot mai
venit în Republica Socialistă mult frumosul în existenţa sa
România şi să vă adresez tot cotidiană, ca element indis
MA TERI AU ZARE EXEMPLARĂ SARCINILOR odată un călduros salut din generale. Aceasta cere impli
pensabil al ambianţei sociale
partea Consiliului de Stat, a
guvernului şi a mea personal.
cit şi esteticii să abordeze tot
Sîntem bucuroşi să găzduim mai direct problemele organi
această importantă reuniune zării ansamblului vieţii oame
internaţională care va prile nilor, ale cadrului in care ei
TRASA TE DE CONFERINŢA NAŢIONALĂ jui, fără îndoială, schimburi muncesc şi trăiesc, ale insti
tuţiilor de utilitate publică,
rodnice de idei cu privire la
localităţilor urbane şi rurale,
rolul culturii în promovarea
înţelegerii şi colaborării în ale locurilor de odihnă şi a-
tre popoare. Dorindu-vă să vă grement. Estetica nu poate
simţiţi cit mai bine în ţara neglija, de asemenea, aspec
 PÂR T I DU UN că zilele pe care le veţi pe rilor de larg consum care,
tele calităţii artistice a bunu
noastră, îmi exprim speranţa
îmbinate cu utilitatea practi
trece în România vă vor da
posibilitatea să cunoaşteţi că, asigură consumatorilor sa
mai îndeaproape poporul tisfacţii cît mai depline. Con
român, ampla operă socială pe tribuind în continuare la pro
care o înfăptuieşte, dorinţa sa gresul creaţiei oamenilor de
fierbinte de a trăi în pace şi artă, estetica va putea astfel
să participe în măsură sporită
amiciţie cu ioaie naţiunile lu
Creşterea eficientei economice secţiile productive j mii. la efortul de a face viaţa oa
Noi utilaje în
menilor cît mai frumoasă şi
In îndelungata sa istorie de
t * SIMERIA. Sectorul IV — j luptă pentru independenţă na mai plăcută.
După părerea noastră, ini
ţională şi dreptate socială, po
rotărie al Uzinei mecanice j porul român şi-a manifestat mosul artistic nu există în
de material rulant din Sime- i întotdeauna gustul şi dragos sine, ca o categorie absolută,
trebuie să se afirme pregnant competenţa, respon tea de frumos, a făurit un ci este expresia unor condi
ria a iost dotat de curînd j
cu un strung de bandaje de j
ţii istorice date, a concepţiei
tezaur de opere artistice ne
prolil mare, precum şi cu o I
instalaţie modernă de spă- : pieritoare, adueîndu-şi contri despre viaţă, a reprezentări
lor filozofice ale diferitelor e-
buţia la progresul spiritual
ajutorul
lat rulmenţi. Noile capaci- ; graf, Cu muncitorii de drezinei 71 panto- general al umanităţii. In orîn- poci şi categorii sociale. In zi
con
la
taţi vor contribui la o mai | strucţii C.F.R. avansează. lu duirea socialistă pe care po lele noastre, datoria supremă
sabilitatea şi iniţiativa organizaţiilor de partid crările de electrificare a lini porul nostru o edifică în pre a tuturor slujitorilor ştiinţei
bună ritmicitate în produc- ;
ei ferate Filiaşi — Deva.
ţia uzinei.
şi artei, inclusiv ai esteticii,
zent — şi al cărei ţel suprem
Foto : ION LICIU
este satisfacerea plenară a este de a milita pentru făuri
cerinţelor materiale şi spiritu rea unei culturi care să ser
ale ale omului, afirmarea mul vească cauza libertăţii şi drep
Accelerarea procesului de primul semestru în judeţ nu tilaterală a personalităţii u- tăţii sociale, progresul uman,
dezvoltare şi perfecţionare a AUREL BULGĂREA satisface pe deplin. Aportul Şedinţa Comitetului executiv mane — artele, întreaga viaţă să contribuie la lărgirea ori
economiei naţionale, în vede judeţului nostru la creşterea culturală servesc elevării spi zontului de cunoaştere şi în
rea creşterii rapide a venitu secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. venitului net al societăţii a ai Consiliului popular judeţean rituale, cultivării idealurilor ţelegere al oamenilor, la prie
lui naţional, a apropierii Ro fost diminuat în această peri înaintate ale epocii, a unor tenie, colaborare şi pace între
mâniei de ţările cu economie trebuie întotdeauna stabilit Asemenea rezultate valoroa oadă datorită faptului că une Ieri a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului sentimente nobile, înfrumuse naţiuni. Nedreptatea şi ine
avansată, se înscrie ca un im cu precizie in ce termen şi cu se s-au înregistrat şi la cele le întreprinderi ca : Centrala j popular judeţean în cadrul căreia s-au dezbătut următoarele ţării vieţii de fiecare zi a po chitatea socială, exploatarea şi
perativ major al actualului ce beneficii vor fi restituite lalte întreprinderi din Centra cărbunelui Petroşani, U.J.C.M. j probleme înscrise pe ordinea de zi: raport privind măsurile porului. De aceea considerăm asuprirea, războaiele vin în
cincinal, constituie o sarcină societăţii fondurile avansate". la industrială Hunedoara, pre Deva, I.M. Hunedoara şl alte i luate şi rezultatele obţinute pe linia sporirii producţiei şi că teoria estetică — obiect al contradicţie flagrantă cu legi
lundamentală trasată de Con- Analizînd recent modul în cum şi în multe alte unităţi le au înregistrat nerealizări : creşterii eficienţei economice, pentru valorificarea superioa- prezentei reuniuni internaţio le frumosului ; de aceea, este
ierinta Naţională a partidului care organele şi organizaţiile din judeţ, cum sînt F. C. O- faţă de planul de beneficii. I ră a resurselor economiei locale ; informare cu privire la mo- nale de la Bucureşti — are un tica trebuie să militeze pentru
organelor si organizaţiilor de de partid, consiliile şi comite răştie, I.P.B. Bîrcea, I.E.C. De Din analiza efectuată, i dui cum se realizează efectivele de animale în C.A.P. şi rol important în perfecţiona dezvoltarea progresistă a so
partid, colectivelor de oameni tele oamenilor muncii din eco va, I.C.S. Hunedoara, I.I.L. O- rezultă bunăoară că faţă j I.A.S. ; informare cu privire la modul cum se aduc la înde- rea continuă a vieţii sociale, cietăţii, împotriva forţelor re
ai muncii, tuturor [acto nomia hunedoreană s-au an răştie, care au concurat la re de nivelul preţului de i plinire dispoziţiunile Legii nr. 20/1971 şi stadiul realizării lu- în făurirea unei lumi bazate trograde, obscurantiste de pre
rilor care comandă şi deter gajat la înfăptuirea acestor alizarea pe ansamblul jude cost unităţile amintite au ; crărilor de interes obştesc, care se execută prin contribuţia pe etică şi echitate, pe însu tutindeni, pentru o lume mai
mină mersul întregului meca sarcini de mare importanţă ţului a unui important volum cheltuit mai mult cu 11,2 mili ; în bani şi muncă a cetăţenilor ; program de acţiuni pentru şirea a tot ceea ce creează bună, mai dreaptă. Realizarea
nism economic. pentru progresul economic al de beneficii suplimentar. Este oane lei la Centrala cărbune ; realizarea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Conferinţei Na- mai de preţ geniul uman, a u- destinderii şi securităţii, înlă
In acest spirit, creşterea e- ţării, biroul Comitetului ju de asemenea de menţionat că lui Petroşani, 16,4 milioane ; ţionale a partidului din 19-21 iulie 1972. nei lumi în care omul să-şi turarea războiului din viaţa
ficienţei economice, prin valo deţean de partid a formulat Fabrica „Vîscoza“ Lupeni şi-a lei la I.M. Barza, 10 milioane In urma dezbaterilor ce au avut loc pe marginea materi- poată împlini cele mai înalte societăţii sint o necesitate
rificarea superioară a tuturor concluzii şi a stabilit măsuri rentabilizat activitatea, obţi- lei la I.M. Hunedoara. Alte i alelor prezentate şi a propunerilor făcute de cei care au lu- năzuinţi de libertate şi feri imperioasă pentru existenţa u-
resurselor tehnice, materiale ce trebuie să stea în centrul nînd în primul semestru bene întreprinderi, cum sînt „Mar ! at cuvîntul, comitetul executiv a adoptat măsuri corespunză- cire. mană, pentru progres — inclu
şi umane de care dispunem, atenţiei, pentru a determina ficii în valoare de 2,4 milioa mura" Simerfe, „Vidra“ Orăş- j toarB - Istoria culturii universale siv pentru înflorirea artelor —
reducerea cuantumului cheltu în cel mai scurt timp, în toa ne lei, faţă de 4,2 milioane lei tie, unităţile de industrie lo j In continuare, comitetul executiv a rezolvat probleme relevă că ştiinţa esteticii — şi, deci, un obiectiv de mare
ielilor materiale de producţie, te unităţile economice din ju pierderi înregistrate în anul cală Brad, Deva şi Petroşani ale activităţii curente. ca parte componentă a gîndi- însemnătate şi al esteticii.
buna administrare a mijloace deţ, sporirea considerabilă la trecut. In toate aceste cazuri, au depăşit, de asemenea, pre rii şi vieţii sociale — nu poa In acest spirit larg sperăm
lor materiale şi băneşti re nivelul cerinţelor şi posibili organizaţiile de partid şi co ţul de cosi. planificat. Din a- te sta deoparte de eforturile să se desfăşoare schimbul de
prezintă obiective esenţiale tăţilor a aportului judeţului mitetele oamenilor muncii ceste exemple se desprinde omenirii pentru progres şi ci păreri în cadrul congresului
ale întregii activităţi, domenii Hunedoara la reducerea chel s-au remarcat prin temeinice concluzia că rezultatele eco- vilizaţie, nu poate răinîne in dumneavoastră pentru a putea
vaste de manifestare a iniţi tuielilor de producţie şi creş studii şi analize de identifi nomico-financiare sînt încă Cu angajamentul anual îndeplinit diferentă la marile probleme deschide noi orizonturi dez
ativei colectivelor în întrece terea volumului de acumu care a rezervelor potenţiale afectate de o seamă de ale epocii, la aspiraţiile spre voltării teoriei estetice, pentru
rea ce o desfăşoară pentru lări. existente în întreprinderi, sol neajunsuri în gospodărirea ju pace şi prietenie între naţi a contribui la creşterea rolu
HUNEDOARA. Intensificîndu-şi eforturile pentru a con
îndeplinirea cincinalului înain Constituie un fapt deosebit date cu măsuri concrete de dicioasă a fondurilor de pro feri materializare înflăcăratel devize „Cincinalul înainte de uni. Numai în strînsă legătu lui ei în societate, atît în di
te de termen. de semnificativ că numeroase punere în valoare a acestora, ducţie, o insuficientă preocu termen“, furnaliştii secţiei I furnale a C.S. Hunedoara ra ră cu viaţa, cu lupta şi fră recţia stimulării înfloririi ar
telor progresiste ce se consa
Ghidul de acţiune al tuturor colective şi organizaţii de printr-o stăruitoare activitate pare pentru reducerea consu portează îndeplinirea şi depăşirea angajamentului anual — mântările popoarelor, estetica cră înnobilării omului, cît şi
colectivelor, al organelor şi partid din judeţ se evidenţia politico-organizatorică şi de murilor specifice de materii acela de a produce peste prevederi 8 000 tone fontă în în — ca orice ştiinţă, dealtfel — în direcţia creării unei ambi
organizaţiilor de partid pentru ză prin competenţă şi respon mobilizare a colectivelor' de prime si materiale, slabul con tregime ca cocs economisit. poate avea o utilitate socia anţe armonioase a vieţii co
lă tot mai mare, poate deve
realizarea acestui deziderat sabilitate în abordarea şi solu muncitori şi specialişti la re trol asupra cheltuielilor nee- Harnicul colectiv a realizat pînă în prezent aproape 8 600 ni un factor important fn lectivităţii care să răspundă
major îl constituie sarcinile şi ţionarea problemelor creşterii ducerea cheltuielilor de pro conomicoase etc. tone fontă cu o economie de circa 9 kg cocs la tona de cerinţelor de progres ale epo
orientările cuprinse în rapor eficienţei economice, prin ducţie şi sporirea acumulări Abateri de la cerinţa esenţi fontă. mersul înainte al omenirii. cii contemporane.
Estetica constituie, desigur,
tul prezentat de tovarăşul succese de seamă în acest do lor. ală a creşterii eficienţei, de Datorită acestui fapt, se înregistrează o economie la pre generalizarea experienţei uma Cu această convingere urez
Nicolae Ceauşescu la Confe meniu. In primul semestru Raportată la sarcinile mari a obţine maximum de bene ţul de cost de peste 5 milioane lei, precum şi un volum de ne în creaţia artistică ; dar în succes deplin lucrărilor celui
rinţa Naţională a partidului. al anului curent la Com puse de Conferinţa Naţională beneficii considerabil peste nivelul planificat. S-a remarcat epoca modernă ea nu poate de-al Vll-lea Congres Inter
„Ridicarea eficienţei activită binatul siderurgic Hune a partidului, la exigenţele im ficii cu cheltuieli minime, se în obţinerea acestor realizări întregul colectiv, din care a- avea ca obiect numai opera naţional de Estetică.
ţii economice — arată secreta doara, unde comitetul oame puse de necesitatea îndeplini manifestă şi sub alte aspecte. mintim prim-furnaliştii Iile Mîtcă, Ioan Dobre, Petru Lipşa, individuală, ci în mod necesar Vă doresc dumneavoastră,
rul general al partidului — nilor muncii, specialiştii, or rii cincinalului înainte de ter Dumitru Stratulat, echipa de lăcătuşi condusă de Constantin îşi lărgeşte tot mai mult sfe tuturor, noi realizări în acti
impune creşterea răspunderii ganizaţiile de partid acţionea men, situaţia înregistrată în (Continuare in pag. a 2-a) Samoilă, echipa de încărcători condusă de Vaslle Adcspi şi ra de cuprindere, aria de pre vitatea creatoare pe care o
cadrelor din economie, a tu ză consecvent pentru contro alţii. ocupări, în raport cil noile ce desfăşuraţi, multă sănătate şi
turor colectivelor pentru bu lul riguros al consumurilor rinţe ale existenţei sociale. fericire.
na gospodărire a fondurilor specifice şi reducerea lor, di
materiale şi financiare. Or minuarea cheltuielilor de pro
ganele de conducere din în ducţie, îmbunătăţirea structu
-a
treprinderi, centrale, ministe rii şi calităţii producţiei de Pagina a_____
re, din toate unităţile socialis metal, gospodărirea judicioasă
te au obligaţia să acţioneze a fondurilor de producţie,
cu fermitate pentru a asigura s-au înregistrat succese im
introducerea unui regim sever portante la toţi indicatorii de S P O
de economii, întărirea discipli eficienţă. Rata rentabilităţii a
nei de plan şi financiare, în crescut faţă de prevederi cu
lăturarea pierderilor şi risi aproape 4,3 la sută, fapt ce a
pei, sporirea continuă a ren contribuit hotărîtor la reali RECEPTIIIE DEFINITIVE SE Cronici, rezultate, informaţii
tabilităţii şi, pe această bază, zarea unui volum suplimen
a veniturilor societăţii. Indife tar de acumulări în valoare
rent de mărimea cheltuielilor de 47 milioane lei.
Pină în prezent, pe şantie — In drumul pe care l-au echipele conduse de Dumitru
rul furnalului nr. 9 de la Hu străbătut pînă aici, construc Radu, Nicolae Şleioiu şi Va-
nedoara s-au consumat cîte- torii au dovedit multă abne sile Murin. Un ritm la fel de
InîfiaHve ale organizaţiilor U.T.C. va etape de muncă de maxi gaţie şi devotament în mun intens înregistrează şi lucrări TOAMNA BATE LA UŞA, IAR
mă importanţă pentru finali că — ne spunea ing. Nicolae le echipei conduse de Fran-
în sprijinul producţiei zarea în bune condiţiuni a „lu Renţea. înainte de aprinderea cisc Banto la instalaţia de
crărilor marelui obiectiv side focului în furnal, oamenii au cocs mărunt,
rurgic. Harnicii constructori lucrat 36 de ore consecutiv. In acelaşi timp, a început
La Orăştie a avut loc o consfătuire metodică cu tema : au înregistrat succese de sea Tot ce-au executat pînă acum recepţia definitivă a caupere- FURAJELE SÎNT SPULBERATE
„Iniţiative ale organizaţiilor U.T.C. în sprijinul producţiei" mă în ţoale punctele de lu constructorii au fost lucrări de lor. A fost recepţionat de
ia care au participat activele U.T.C. din întreprinderile oraşu cru ale şantierului. calitate. ja preîncălzitorul nr. 4, ur-
lui şi cadre din conducerile unităţilor economice. In ultima perioadă, activita mînd ca în aceste zile să se
Eficienţa acţiunii metodice de la Orăştie s-a reliefat chiar tea lor a crescut în intensita — In prezent — după cum facă recepţia la altele două.
din zilele imediat următoare organizării acesteia. Organiza te. Oamenii şantierului au în ne comunica maistrul Teodor Mai sînt cîieva zile şi tim ClMP DE VÎNT Şl NEPĂSARE
Malancea — importante forţe
ţiile U.T.C. de la fabrica chimică, întreprinderea de industrie ţeles mai deplin necesitatea au fost concentrate la estaca pul rămas pînă la momentul
locală, fabrica „Vidra" şi întreprinderea „11 Iunie" au dat scurtării termenelor de execu da buncărelor de cocs şi de final va măsura numai două
un nou conţinut agitaţiei vizuale specifice tineretului. ţie, acordă importantă îmbu minereu, intr-un cuvînt la săptămîni. Constructorii sînt Cooperativa agricolă de la Birtin ca să poată supra multă vreme o remorcă, dar
nătăţirii continue a organiză sistemul de alimentare al fur hotărîţi să demonstreze fap
VIRGIL CRĂCIUN producţie din Brâu, de pilda, veghea cînlărirea furajelor pe nimeni nu s-a învrednicit s-o
rii muncii pe şantier, obţinînd tic că nu vor intra în „criză podul bascul. Din 400 de
secretarul comitetului U.T.C. de la Fabrica chimică prin aceasta suficiente garan nalului. Se lucrează la monta de timp" şi că furnalul nr. 9 pe lingă (tirajele naturale pe braţe de muncă, cîte număra pună la treabă.
Pe cîmp am numărat circa
Orăştie ţii că furnalul nr. 9 va putea rea părţii metalice a con va produce fontă înainte de care le-a strîns în întregime, cooperativa, e imposibil să nu 900 de căpiţe de fin puse pe
a insilozat şi 150 tone de po
produce înainte de termen. strucţiei. îşi aduc contribuţia termen.
rumb furajer. Şi unităţile a- se găsească şi unul care să pari. Fiecare căpiţă ocupă o
gricole din Cărustău şi Lunca corespundă Numai că nu a- suprafaţă de circa 3 meLri pă
au depozitat într-un timp cesta este adevăratul motiv I traţi de teren. Deci, de la
scurt furajele recoltate în a- Iată cum ne-a justificat bri coasa a doua se va obţine o
cest an. Numărul unităţilor a- gadierul de cîmp, Sabin Faur, producţie cu mult mai mică de
gricole care se îngrijesc să întîrzierea transportului fura fin, pentru că de pe aproape
asigure animalelor hrană de jelor : „S-a făcut otava mare 2 700 mp nu se va realiza ni
bună calitate în anotimpul şi dacă trecem cu atelajele mic, terenul respectiv fiind o-
alb este marc. peste ea se strică“ (?!). Am cupat de căpiţe. Pierderea de
S6 semnalează însă coope cerut şi părerea preşedintelui furaje e însă cu mult mai
rative agricole în care fura unităţii, Pavel Lazăr. „Nu a- mare. Finul din căpiţe, aflat
jele stau în cîmp, deşi sint vem atelaje să le transportăm pe pămînt, nu mai poate fi
cosite de mai muilo săptămîni. la adăposturile de animale". consumat, fiind alterat. Neco-
~ I Un astfel de caz am întîlnit la Inginerul şef al unităţii cău meslibil pentru animale e, de
ta să motiveze starea de lu
Cooperativa
Birtin.
C.A.P.
sigur, şi finul de deasupra că
dispune de 23U capete bovine cruri într-un alt mod : „Am piţelor care este tot timpul
mari şi 650 ovine. Cu furajele fost ocupaţi cu arăturile şi supus intemperiilor. Iată deci
pe care le-a obţinut de pe ce cu transportul păioasclor“. cum la deficitul de 100 tone
le 151 de ha nu se poate e- Patru interlocutori şi patru pe care ştiu că-1 au membrii
chilibra balanţa furajeră. „Sîn păreri. De unde se vede că din consiliul de conducere se
tem deficitari cu cel puţin 100 soarta furajelor încă nu a mai adaugă alte zeci de tone,
tone de nutreţuri" — ne spu fost discutată în consiliul de ca urmare a netransportării
nea contabilul şef al unităţii, conducere Iată însă care este în timp optim a furajelor la
Zelma Petruceanu, care este adevărata realitate. Atelaje nu adăpostul de animale. Situaţia-
şi membru în consiliul de mai are cooperativa, pentru relatată desigur nemulţumeşte.
conducere al unităţii. că nu s-a ocupat nimeni să le Organizaţia do partid din co
— De ce nu se adună din repare. Dar secţia de mecani operativă este datoare să in
cîmp furajele obţinute în a- zare dispune de suficiente re tervină hotărît pentru strîn-
cest an ? morci care pot fi folosite la gerea grabnică a furajelor
— Nu avem om care să transport. Şeful secţiei de care se depreciază nejustifi
stea la cîntar. mecanizare, Ioan Bulz, aiirma cat în cîmp. i
Echipa de lăcătuşi lagăre condusă de comunistul Ştefan M C z5 - care lucrează In cadrul sfcrungărlel de cilindri, atelierul de lagăre Morgoll de la C.S.H.
execută cu atenţie şi' conştiln ciozitate demontarea lagărelor de pe cilindrii ce urmează * fl recalibraţi. Nu ştim ce fel de om le-o că la dispoziţia cooperativei
fi trebuind cooperatorilor de agricole din Birlin stă de mai N. PANAITESCU